|
|
|
GRUPURILE BAZATE PE RUDENIE
Pe baza relatiilor de rudenie se constituie si se mentin anumite grupuri sociale, in societatile mici si in comunitatile traditionale rudenia este in mod frecvent mijlocul primar sau singurul mijloc cu ajutorul caruia se formeaza grupurile, in schimb in societatile mai mari, in comunitatile moderne, contemporane, rolul rudeniei in formarea grupurilor tinde sa fie mult mai limitat14.
Grupurile bazaie pe rudenie pot raspunde unei varietati de scopuri; l. unitati de pastrare a proprietatii (pamant, animale, obiecte pentru ceremonii); 2. baza pentru ajutorul mutual al membrilor (de la munca in agricultura la ingroparea mortilor); 3. mijloc ce serveste scopuri agresive sau defensive, functionand ca unitati militare; 4. unitati umane servind scopuri ceremoniale a caror membri pot face parte din forme religioase particulare sau anumite ceremonii civice; 5. ele pot fi unitati politice sau chiar unitati administrative.
Exista mai multe tipuri de grupuri bazaie pe rudenie. Asupra celor mai cunoscute ne vom opri in cele ce urmeaza: 1. neamul sau semintia (lineage); 2. clanul; 3. fratria; 4. moietia (moiety); 5. inrudirea (kindred).
a. Neamul sau semintia
Un neam este un grup descendent, relativ unit, de rude consanguine, ce isi traseaza descendenta genealogica inapoi, prin linii cunoscute, spre un stramos comun. Cand descendenta este trasata pe linii barbatesti, grupul este numit patrineam (patrilineage). Cand descendenta este trasata pe linii femeiesti este folosit termenul matrineam (matrilineage). Un neam este orientat spre stramos: calitatea de membru al grupului este recunoscuta doar daca relatia spre un stramos comun poate fi trasata si probata15. Neamul reprezinta o baza puternica si efectiva de organizare sociala. Astfel, in unele societati, un individ nu are un status politic legal, cu exceptia celui de membru al unui neam. O trasatura comuna si importanta a neamului este aceea ca el este exogam. De aici rezulta concluzia ca membrii unui neam trebuie sa-si gaseasca partenerii de casatorie in alte neamuri. Totodata, aceasta caracteristica este avantajoasa din mai multe puncte de vedere. Competitia sexuala potentiala nu se poate afirma si in schimb se promoveaza o solidaritate de grup. Apoi, prin exogamia neamului se stabilesc noi aliante intre neamuri ce contribuie la mentinerea lor ca parti sau componente ale unui sistem social mai larg. Nu poate fi omisa nici functia neamului exogama de a mentine deschisa comunicarea in cadrul societatii prin promovarea difuziunii cunoasterii de la o semintie la alta, de la un neam la altul.
Neamurile sunt, in general, grupuri corporate (in care membrii sunt uniti intre ei si in care isi apara drepturile si interesele lor) ce pot juca un rol insemnat in distribuirea averii s: puterii politice. Neamul General Motors sau IBM sunt exemple de grupuri corporate. Un asemenea grup dureaza si dupa moartea membrilor lui, prin noi membri care se nasc incontinuu in cadrul lui. El are o existenta perpetua ce ii permite sa desfasoare actiuni corporate cum ar fi pastrarea proprietatii, organizarea activitatilor productive, distributia bunurilor si a capacitatilor de munca, atribuirea statusurilor si reglementarea relatiilor cu alte grupuri.
Neamurile pot fi divizate si subdivizate in segmente mai mici. De regula acest proces este numit segmentare si se petrece pe masura ce descendenta generationala fata de stramosul primar creste. Cum este si firesc, segmentarea se petrece in mod obisnuit atunci cand neamul devine prea extins si cand intre membru lui apar antagonisme. in nordul Nigeriei traieste o populatie numita Tiv avand aproape un milion de membri. Ei cred ca sunt descendenti dintr-un singur stramosvcare a trait in urma cu 14-15 generatii. Fiii acestu' stramos sunt vazuti ca fiind constituiti dintr-o serie de subneamuri obtinute . prin segmentare. Procesul de disociere in segmente distincte este numit in antropologie fisiunea neamului (liniage fission). El continua pana se ajunge la formele finale de subdivizare, numite segmente minimale ale neamului. Iata o schema ce ofera un model de segmentare16: A reprezinta membrul fondator (stramosul) unor serii de subneamuri (B -O). H -O sunt segmente minime ale neamului -respectiv produsele subdivizarii finale a neamului.
b. Clanul
In urma proceselor de fisiune, adica de dezmembrare a neamului, devenit atat de extins incat nu mai poate fi mentinut (inexistand resurse), apar noi neamuri si de mai mici dimensiuni. Cu toate acestea, membrii noilor neamuri continua sa recunoasca relatia lor ultima cu unul si acelasi stramos. Rezultatul acestui proces il reprezinta nasterea unei noi forme de grup bazat pe rudenie si descendenta si anume clanul. De regula, acesta este definit astfel: un grup de rude care cred ca sunt descendenti dintr-un stramos comun, dar care nu pot specifica linia reala care ii leaga prin timp si neamuri de acest stramos. Aceasta ultima caracteristica rezulta din adancimea genealogica foarte mare a clanului, a carui stramos fondator a trait atat de departe in trecut, incat legaturile trebuie sa fie asumate, mai degraba decat cunoscute in detaliu. Clanul difera de neam si printr-un alt punct de vedere. El nu are o unitate teritoriala care este o caracteristica principala a membrilor neamului. Datorita acestui fapt, clanul nu este un grup corporativ (el este un grup non-corporativ) si nu poseda o proprietate corporativa. Membrii clanului se intalnesc impreuna doar in ocazii speciale, indeosebi pentru probleme ceremoniale. Neavand o unitate teritoriala ca cea a neamului, clanul depinde in mod frecvent de simboluri - ce reprezinta animale, plante,
334
forte naturale, obiecte - pentru a asigura solidaritatea membrilor ei si pentru a fi un mijloc simplu de identificare. Aceste simboluri sunt numite toteme. in mod obisnuit ele sunt asociate cu originea mitica a clanului si ofera membrilor clanului un mijloc de reintarire a constiintei descendentei lor comune. Termenul totem vine dintr-un cuvant al indienilor Ojibwa din America si anume toteman care inseamna 'el este ruda cu mine', in antropologie, A.R. Radcliffe-Brown a definit totemismul astfel: obiceiuri si credinte prin care este format un sistem special de relatii intre societate si plante, animale si alte obiecte ce sunt importante in viata sociala. Astfel, clanurile indienilor Hopi poarta asemenea nume totemice cum sunt: Urs, Fluture, Paianjen, Crocodil, Sarpe.
c. Fratrla
Fratria este un grup descendent, format dintr-un numar oarecare de clanuri ce se presupune ca sunt legate intre ele printr-un stramos comun. Dar legaturile genealogice cu acest stramos, in realitate, nu sunt cunoscute, ci doar presupuse. Membrii populatiei Haida de pe coasta de nord-vest a Americii de Nord, aveau conform cercetarilor lui Edward Sapir de la inceputul secolului XX, doua fratrii principale subdivizate intr-un mare numar de clanuri. Fiecare avea emblema totemica de identificare proprie. Fratria Raven avea ca emblema foca ucigasa, iar fratria Eagle avea ca emblema vulturul. Trebuie mentionat faptul ca fratriile nu au functii sociale importante. Recunosterea unei legaturi comune dintre clanuri, de obicei, formeaza baza unor aliante debile.
d. Moietia
Moietia (moiety, de la latinescul medius, mijloc) este un cuvanrt francez, ce inseamna jumatate (sau o parte indefinita), intreaga societate (cea de dimensiuni mici) este divizata in doua si numai doua grupuri descendente majore. Indiferent daca ele sunt echivalentul clanurilor sau fratriilor sau chiar la un nivel de cuprindere mai larg, fiecare grup este numit o moietrie. Membrii unei moietii cred ca au acelasi stramos comun dar, nu sunt in stare sa dovedeasca acest fapt prin legaturi genealogice definite. De regula, sentimentul de rudenie intre membrii unui neam si a unui clan este mai puternic decat cel existent la membrii fratriilor si moietiilor. Iata o diagrama ce ilustreaza cum anume semintiile, clanurile, fratriile si moietiile formeaza o ierarhie asemanatoare cu cea organizationala. Dupa cum se poate vedea fiecare moietie este subdivizata in fratrii, fiecare fratrie este subdivizata in clanuri si fiecare clan este subdivizat in semintii17.
e. inrudirea
Exista doua cai, este de parere Robin Fox, de a privi la orice sistem de rudenie: din unghiul de vedere al grupurilor de rudenie ce formeaza societatea si din unghiul de vedere al individului si rudelor lui. W. Goodenough18 a botezat aceste doua unghiuri in felul urmator: ancestor-focus (centrat pe stramosi) si ego-focus (centrat pe ego). Grupurile centrate pe ego trebuie sa fie foarte diferite de cele centrate pe stramosi. Ele consista nu in mod necesar din oameni ce au un stramos comun, ci din oameni care au o ruda (ego) in comun si care nu e un stramos al acestora. Cel mai bine cunoscut grup din aceasta categorie este inrudirea (kindred). El este recrutat pe baza gradului de relatie a membrilor lui cu un ego comun, mai degraba decat cu un stramos comun. Asemenea grupuri, in mod clar, nu pot functiona decat in relatie cu ego, care este focalizarea lui. Ele nu pot 'corpora' in sensul ca existenta lor sa fie perpetua, deoarece daca ego moare, grupul inceteaza sa mai existe. Acest adevar nu este adecvat grupurilor de descendenta. De asemenea, copiii ego-ului nu mostenesc inrudirea lui. inrudirea este prin urmare un grup pur personal, inrudirea poate fi definita ca un grup de oameni strans legati de un individ in viata prin ambii parinti.
inrudirea cuprinde rude din ambele parti ale familiei, ce pot fi vazute la ocazii importante, cum ar fi reuniuni ale familiei si inmormantari. Cei mai multi oameni in Romania sau alte parti ale Europei isi pot identifica membrii inrudirii lor pana la bunici, veri de gradul I si veri de gradul II. Limitele inrudirii sunt insa variabile si indefinite. Nimeni nu stie cu certitudine pe cine sa invite la o ocazie importanta si pe cine sa nu invite. De aici decurge concluzia ca inrudirea nu este clar circumscrisa si definitiv. Ea dureaza atata timp cat i-a solicitat functia pe care trebuia sa o indeplineasca.
