|
|
|
ANTROPOLOGIA CULTURALA, STIINTELE SOCIALE SI DISCIPLINELE UMANISTE
Relatiile dintre antropologia culturala si oricare dintre disciplinele academice este, dupa parerea lui Robert Redfieid, de trei tipuri16:
1. Societale - ce se refera la relatiile ce apar in organizatiile sau asociatiile profesionale si in structurile catedrelor din invatamantul superior;
2. Personale - au in vedere atitudinile si sentimentele caracteristice antropologilor referitoare la reprezentantii altor discipline si viceversa;
3. Metodologice - adica referitoare la asemanarile si diferentele dintre antropologie si alte discipline in ceea ce priveste presupunerile, alegerea domeniului de preocupare, intrebarile pe care le pun, conceptele intrebuintate, operatiile folosite, mijloacele de cercetare.
Aceste trei tipuri de relatii sunt influentate reciproc, dar nici una dintre ele nu le determina pe celelalte.
O relatie deosebita exista intre antropologie culturala sisocio/ogie, mult mai stransa decat cea dintre antropologie si alte stiinte sociale, cum ar fi de pilda stiintele politice. Aceasta relatie specifica se datoreaza apropierii teoretice si metodologice dintre cele doua discipline. De asemenea, sociologia a fost aceea care a semnalat importanta antropologiei si a introdus-o in mediul academic. Succesele inregistrate de antropologie au trezit suspiciuni din partea reprezentantilor altor stiinte sociale care i-au acuzat pe antropologi de arivism.
Exista si diferente intre antropologia culturala si sociologie. Initial sociologii au pus accentul pe vestul industrializat, iar antropologii pe societatile iliterate neindustriale. Din aceasta perspectiva sau particularitate rezulta si deosebiri metodologice. Pentru a studia natiuni complexe si extinse sociologii s-au bazat pe chestionare si alte metode de strangere a unor mase de date cuantificabile. Esantionarea si folosirea tehnicilor statistice sunt de baza pentru sociologie, in schimb, pregatirea statistica este mai putin obisnuita in randul antropologilor, desi in ultimul timp starile de lucru in acest sens au inceput sa se modifice. Antropologii culturali utilizeaza in special metoda muncii sau cercetarii de teren in care fundamentala este observatia participanta. In prezent exista o comunicare interdisciplinara, in extindere, intre antropologie si sociologie. Sociologia tinde sa fie mai deschisa azi decat in trecut fata de cultura, ceea ce inseamna o mai mare apropiere a acesteia de studiile calitative si interpretarea datelor si problemelor sociologice. De asemenea, antropologia nu se mai opreste doar asupra studiului unor comunitati mici, iliterate, nedezvoltate. Ea vizeaza si probleme ale societatilor industriale, cum ar fi declinul ruralului, viata citadina, rolul mass-mediei in crearea modelelor culturale actuale nationale si internationale.
In societatile mici, iliterate, nedezvoltate, cercetate de antropologia culturala, politica si economia nu sunt activitati distincte, asa cum stau lucrurile in lumea moderna. Ele sunt mai degraba cufundate sau incastrate in ordinea sociala generala. Antropologii au scos in evidenta, de asemenea, faptul ca legea si crima nu sunt universalii culturale. Totodata ei au dezvaluit posibilitatea exprimarii si rezolvarii unor conflicte in societati lipsite de sisteme de guvernamant, in felul acesta antropologia a extins intelegerea sistemelor politice. Antropologia a adus date importante si in legatura cu cunoasterea vietii economice. Ea a relevat faptul ca motivatia actiunilor eficiente este ajustata cultural. Profitul nu este singurul ghid in sensul luarii deciziilor de catre oameni, in domeniul economic. Aceaste constatari au contribuit la largirea viziunii stiintelor economice.
Exista o stransa legatura intre antropologia culturala si stiintele umaniste (humanities) ce studiaza religia, arta, literatura, muzica, dansul si alte forme de expresivitate creativa. In acest domeniu antropologia adopta o atitudine de depasire a intelegerii culturii doar intr-un sens elitist, ca ceva cultivat, sofisticat, apartinand celor care au terminat un colegiu, ceva de „bun gust'. Pentru antropologie cultura nu se reduce la elite sau la un singur segment social. Ea se ocupa, printre altele, de toate formele de expresie creativa, in felul acesta ea deschide aria de studiu a disciplinelor umaniste, de la arta culta si arta elitelor, la arta populara, folclor si alte expresii creative ale maselor.
Referitor la legatura dintre antropologia culturala si psihologie trebuie spus ca majoritatea psihologilor au desfasurat cercetari in propriile societati. Antropologia si-a adus contributia in acest domeniu, oferind date transculturale. Exista in antropologie un domeniu deosebit apropiat de cel al psihologiei, numit cultura si personalitate, in acest domeniu si-au adus contributia cunoscuti antropologi, cum ar fi: Margaret Mead, Bronislaw Malinowski si altii. Ultimul dintre acestia a extins si supus criticii ideile lui Sigmund Freud, in contextul unor cercetari efectuate in insulele Trobriand, din Pacific.
Exista convergente si intre antropologia culturala si istorie. Istoria, intr-o masura tot mai mare, interpreteaza domeniile istorice si relatiile dintre oameni ca texte ce solicita plasarea si interpretarea lor in contexte culturale specifice. Istoricii si antropologii colaboreaza in studierea unor asemenea probleme cum sunt colonialismul si dezvoltarea sistemului mondial modern. Nu putem ignora, de asemenea, relativ recenta orientare a istoriei spre studiul mentalitatilor colective si a imaginarului social. Un exemplu ni-1 ofera lucrarea lui Simona Nicoara si Toader Nicoara, aparuta in 199618.
