Studiu experimental privind rolul formativ al jocurilor didactice

STUDIU EXPERIMENTAL PRIVIND ROLUL FORMATIV AL JOCURILOR DIDACTICE

Metode de cercetare

Psihologia copilului prescolar foloseste, in linii mari. aceleasi metode ca si psihologia generala (si alte ramuri ale psihologiei), in examinarea metodelor psihologiei prescolarului, trebuie sa avem in vedere ca ele sunt folosite nu numai de psihologii specialisti. Sunt foarte numeroase ocaziile cand educatoarele trebuie sa recurga la aplicarea diferitelor metode de cercetare psihologica in vederea realizarii sarcinilor impuse de munca lor curenta (studierea si caracterizarea copiilor, stabilirea celor mai potrivite procedee de lucru cu diferiti copii s.a.). In acest sens este necesar ca viitoarele educatoare sa-si insuseasca in asa masura priceperile si deprinderile legate de utilizarea metodelor de cercetare psihologica, incat, ulterior sa le poata aplica independent, in vederea perfectionarii muncii proprii, precum si a generalizarii rezultatelor obtinute.

Metoda este calea, drumul, planul de activitate, suita de operatii mintale si concrete, care duc ia un rezultat cognitiv in legatura cu fenomenele abordate, iar cercetarea pedagogica are drept scop cunoasterea fenomenului educational si ca finalitate are menirea de a descoperi norme si reguli pentru a spori randamentul educatiei.

Experimentul pedagogic este definit in 'Dictionarul de Pedagogie', ca : 'o metoda integrala de cercetare care foloseste toate celelalte metode si care functioneaza conform unui rationament experimental cu schema: observarea, ipoteza, verificarea ipotezei, legea (formulata conform rationamentului in cazul in care a fost verificata ipoteza)'.

Experimentul aduce, in primul rand, o modalitate noua in contextul .obisnuit al activitatii; el creeaza o experienta pedagogica inedita. In al doilea rand experimentul presupune un cadru precis de comparatie: clase sau grupe de experienta respectiv, de control, apoi stapanirea precisa a datelor de start nivelul grupei, fondul initial de cunostinte sau deprinderi s.a.) precum si evaluarea cu mijloace precise a rezultatelor obtinute in final. Deci experimentul presupune controlul situatiei nu in forma globala, ci intr-o maniera analitica precisa. Este vorba de controlul factorilor care participa la actul pedagogic si de evaluarea obiectiva a rezultatelor.

Desfasurarea unui experiment scolar tipic este redata in fig. 1.

Observamca experimentareapedagogicapresupunetrei, mai exact patru etape, Prima etapa- numita si pretest are un caracter de constatare. In ea sunt recoltate datele de start: pe baza de observatii, probe de control, testepsihologice s.a., conturandu-se nivelul existent in momentul initierii experientei in clasele sau grupele cu care se lucreaza.

Urmeaza apoi experimentul propriu-zis cu caracter instructiv sau formativ in care se introduce modalitatea noua de lucru (continut, metode, tehnici) si care este etapa fundamentala. Aceasta modificare intervine numai in grupele, respectiv clasele de experienta.

Procesul experimentarii padagogice se incheie cu o etapa de control numita posttest- in care sunt evaluate rezultatele: datele finale sunt raportate la datele de start sau referinta pentru a testa relevanta diferentelor obtinute, urmarindu-se in paralel evolutia clasei de control, fata de care clasa experimentala trebuie sa se detaseze semnificativ. Atat testul initial cat si cel final sunt aplicate la ambele categorii de grupe/clase.

Particularitatile esentiale ale acestei metode experimentale consta in faptul ca fenomenele psihice se desfasoara in 'ambianta' lor naturala, obisnuita fara ca subiectii sa stie ca sunt observati. Aceasta metoda am organizat-o in doua etape .

In prima etapa am urmarit cunostintele pe care le au copiii, care sunt procesele de cunoastere care se dezvolta; ce sentimente cultiva cunostintele pe care le au.

In cea de-a doua parte am stabilit grupa experimentala de 20 copii. 14 fetite si 6 baieti, cu compozitie normala de dezvoltare si de pregatire, iar activitatile cu copiii au fost bine pregatite, asigurandu-se conditiile necesare.

In aceasta parte am realizat un studiu experimental privind rolul formativ al jocurilor, insistand la activitatile procesului de cunoastere. Cu ajutorul lucrarilor de experiment am efectuat un grafic, aratand cum a crescut eficienta cunostintelor copiilor, folosind pentru efectuarea acestuia media aritmetica a rezultatelor obtinute.

Pentru efectuarea acestui studiu experimental am impattit grupa in trei subgrupe cu nivel omogen:

l ) primul nivel - copii cu ritm superior de dezvoltare

2) al doilea nivel - copii cu ritm mediu de dezvoltare

3 al treilea nivel - copii cu ritm inferior de dezvoltare

Astfel am avut posibilitatea ca jocurile didactice desfasurate in toate domeniile de activitate , sa fie diferentiate, ca dificultate, in functie de nivelul de dezvoltare al copiilor.

La cele trei subgrupe am observat ca diferentele nu erau prea mari, dar copiii gandeau corect, memorau usor, aveau atentia stabila, limbaj adecvat grupei si se exprimau corect din punct de vedere gramatical, lexical si fonetic.

Pentru a realiza studiul experimental pedagogic la grupa mea de prescolari mi-am ales din categoria de activitati desfasurate in procesul instructiv-educativ pe cea de educare a limbajului.

Programa activitatii instructiv-educative in gradinita de copii are in structura ei si categoria activitatii de educare a limbajului.

Sarcinile si continutul acestei activitati se refera la dezvoltarea vorbirii copiilor sub cele trei aspecte : fonetic, lexical si gramatical.

Dezvoltarea vorbirii la copilul prescolar are la baza experienta cognitiva a acestuia cu cei din jur. In gradinita, in cadrul activitatii de intercomunicare cu copiii din grupa sau cu adultii, copilului i se ofera posibilitati optime de exprimare libera, acest lucru realizandu-se in orice moment al zilei de la venirea lui in gradinita si pana la plecare. Educatoarea urmareste acest obiectiv atat in activitati specifice, cat si in realizarea celorlalte activitati.

In activitatile organizate cu grupa intreaga de copii, cat si in cele individuale, o atentie deosebita am acordat exprimarii copiilor incat limbajul sa fie viu colorat, intonatia sa fie expresiva, astfel ca prescolarii sa-si insuseasca raporturile gramaticale ale limbii sub aspect morfologic si sintactic.

In cadrul activitatilor de educare a limbajului am urmarit sa formez copiilor deprinderea de a se exprima corect, sub aspect fonetic,lexical,gramatical, sa le stimulez vorbirea corecta si expresiva.

Jocul didactic are o deosebita contributie la stimularea gandirii prescolare, datorita cerintelor de rezolvare independenta si creatoare a problemelor pe care le pune in fata copiilor.

In acest sens am incercat sa aplic unele jocuri didactice, sa concep intrebari care sa vizeze mai accentuat operatiile gandirii.

Am subliniat caracterul activ al jocului prin participarea independenta la actiune a tuturor copiilor, acestia dobandind cunostinte pe calea actiunii cu obiectele.

Jocul didactic ocupa un loc deosebit de important in dezvoltarea initiativei, a independentei, deoarece forma de joc, antreneaza intens copilul in stimularea si exersarea vorbirii in directia propusa, in cadrul fiecarui joc, fara ca el sa constientizeze acest efort. Astfel, prin intermediul jocului didactic se fixeaza, precizeaza si activeaza vocabularul copiilor, se contribuie la imbunatatirea pronuntiei, la formarea unor notiuni, la insusirea unor constructii gramaticale.

Avand in vedere sarcinile care ne revin privind dezvoltarea vorbirii la prescolari, am realizat intreaga munca tinand seama de urmatoarele etape :

imbogatirea si activizarea vocabularului copiilor; exersarea si dezvoltarea auzului fonematic unde am pus accentul pe distingerea sunetelor, pronuntarea corecta a sunetelor si cuvintelor; capacitatea de comunicare si exprimare la nivel fonetic, lexical si gramatical - corectitudinea formarii de propozitii.