Proiect de lectie

Clasa a VI-a

Aria curriculara: Limba si comunicare

Disciplina: Limba romana

Subiectul lectiei: Cazurile substantivului

Tipul lectiei: lectie de aprofundare a cunostintelor anterioare

Elevii prezenti Absenti:

1. Obiectiv cadru: sa sesizeze organizarea  morfologica si sintactica a textelor

Obiective de referinta

O1 - sa isi insuseasca notiunea de caz, a celor cinci cazuri cu caracteristicile lor

O2 - sa deosebeasca cazurile dupa functia sintactica, intrebari si forma

O3 - sa isi dezvolte gandirea logica prin dezvaluirea raporturilor de interdependenta dintre morfologie si sintaxa.

Obiective operationale

Cognitive

Sa recunoasca pe text substantivele aflate la cele cinci cazuri

Sa analizeze corect substantivele din text

Sa construiasca independent enunturi folosind substantivele la cele 5 cazuri

Sa recunoasca functiile sintactice ale substantivului

Sa puna corect intrebarile specifice fiecarei functii sintactice si fiecarui caz

Afectiv-atitudinale:

sa participe activ la lectie

sa manifeste interes si sensibilitate

sa manifeste spirit critic si autocritic

sa dea dovada de inventivitate si ingeniozitate

Psiho-motrice

sa pastreze pozitia corecta in banca

sa coopereze cu colegii

sa-si anunte intentia de a raspunde ridicand mana

Nivelul initial al elevilor: Elevii detin cunostintele necesare selectarii substantivelor din text si recunoasterii functiilor sintactice.

Metode si procedee didactice: - Conversatia, Explicatia, Problematizarea, analiza sintactica si morfologica, alcatuirea tabelului cazurilor pentru fixare, folosirea creioanelor colorate pentru sublinierea substantivelor pe text.

Resurse materiale: manual, plansa cu cazurile substantivului.

Forme de organizare: frontala si individuala

Principii didactice:

- principiul respectarii particularitatii de varsta si intelectuale

principiul predarii intuitive

principiul insusiririi active si constiente

principiul sistematizarii cunostintelor

principiul concentricitatii materiei

Forme de evaluare: continua si finala

Locul de desfasurare: sala de clasa

Timp: 50 minute

Desfasurarea lectiei

I.         Organizarea clasei pentru lectie

Absente, pregatirea clasei pentru lectie

II.       Verificarea cunostintelor

Controlul temei date acasa elevilor: recunoasterea substantivelor dintr-un text dat.

Se vor repeta cu elevii notiunile referitoare la substantiv insusite in lectia anterioara, respectiv: definitie, feluri, numar, gen.

III.      Captarea atentiei

Se va supune atentiei elevilor textul scris anterior lectiei pe tabla si li se va cere sa semnaleze cuvantul care se repeta de cele mai multe ori in text.

Se va expune atentiei elevilor o plansa cu cazurile substantivului pe care acestia o cunosc din anul anterior si se va anunta subiectul si obiectivele lectiei.

IV.     Anuntarea subiectului si a scopului lectiei

Vom repeta formele pe care iau substantivele potrivit functiilor sintactice indeplinite si denumirile acestor forme, pentru a le folosi corect in vorbire. Aceste forme sunt digferite in functie de caz, notiune cu care voi ati facut cunostinta anul trecut.

V.       Aprofundarea  cunostintelor referitoare la cazuri si functiile sintactice

Se va imparti elevilor fise cu textul scris anterior pe tabla:

"De la o vreme, mama, crezand ca-s in livada, iese afara si incepe a striga: Ioane! Ioane! Ioane! Si Ion, pace!.

Se ingramadisera o multime de trebi pe capul mamei.

.Vad pe mama cum se da in vant dupa trebi. O data sar in gradina, ma infatosez mamei si zic:

- Mama, bate-ma, ucide-ma, numai da-mi ceva de mancare, ca mor de foame!."

Elevii vor fi pusi sa sublinieze cu albastru substantivul mama sub toate formele in care apare el in text, citind cu voce tare forma pe care o ia (cu articol enclitic hotarat).

Elevii isi vor aminti ca exista forme de nominativ-acuzativ, dativ-genitiv si vocativ, forme pe care substantivul mama le ia in text.

a)."Mama iese afara".

La ce intrebare raspunde substantivul mama din aceasta propozitie?

La intrebarea cine iese?.

Va mai aduceti voi aminte ce parte de propozitie raspundea la intrebarea cine?

Subiectul.

Si in ce caz sta subiectul?

In cazul Nominativ

Concluzie: Substantivele care raspund la intrebarea cine? pusa predicatului propozitiei sunt subiecte si stau in cazul nominativ.

b. Se ingramadisera o multime de trebi pe capul mamei.

Ce forma ia substantivul noastru in aceasta propozitie?

Mamei

La ce intrebare raspunde substantivul mamei din aceasta propozitie?

La intrebarea al cui cap?.

Va mai aduceti voi aminte in ce caz substantivul raspundea la intrebarea a, al, ai, ale cui?

In Cazul Genitiv.

Ce este ca parte de vorbire cap, caruia ii punem intrebarea?

Substantiv.

Deci care este partea de propozitie care determina un substantiv?

Atributul.

Concluzie: Substantivele care raspund la intrebarea a, al, ai, ale cui? pusa unui substantiv sunt atribute si stau in cazul genitiv

c. .ma infatosez mamei.

Ce forma ia substantivul noastru in aceasta propozitie?

Mamei

La ce intrebare raspunde substantivul mamei din aceasta propozitie?

La intrebarea cui ma infatosez?.

Va mai aduceti voi aminte in ce caz substantivul raspundea la intrebarea cui?

In Cazul Dativ.

Ce este ca parte de vorbire infatosez, caruia ii punem intrebarea?

Verb.

Deci care este partea de propozitie care determina un verb?

Complementul.

Observati ca forma de dativ seamana foarte bine cu forma de genitiv, respectiv mamei, difera numai sensul intrebarii, in genitiv aratandu-ne posesia.

Concluzie: Substantivele care raspund la intrebarea cui? pusa unui verb sunt complemente indirecte si stau in cazul dativ

d. Vad pe mama.

Ce forma ia substantivul noastru in aceasta propozitie?

Mama.

Observati ca are aceeasi forma ca si in cazul nominativ, dar dupa cum va aduceti aminte, in cazul nominativ nu are prepozitie, pe cand aici este precedat de prepozitie. La ce intrebare raspunde substantivul mama din aceasta propozitie?

La intrebarea pe cine vad?.

Ce este ca parte de vorbire vad, caruia ii punem intrebarea?

Verb.

Deci partea de propozitie care determina un verb se numeste.

Complement.

Va mai aduceti voi aminte ce complement raspundea la intrebarea pe cine? ce?

Complementul direct.

Si in ce caz sta substantivul precedat de prepozitia pe?

In cazul acuzativ.

Concluzie: Substantivele care raspund la intrebarea pe cine? ce? pusa unui verb sunt complemente directe si stau in cazul acuzativ

e. - Mama, .da-mi ceva de mancare

Ce exprima in acest caz substantivul mama?

O strigare.

Va aduceti aminte in ce caz statea substantivul care exprima o strigare, o chemare?

In cazul vocativ.

Imi puteti spune ce functie sintactiva indeplineste substantivul mama in aceasta propozitie.

Nu are functie sintactica.

Concluzie: Substantivele care exprima o strigare sau o chemare nu au functie sintactica si stau in cazul vocativ

Va rog sa observati ca dupa substantivul mama s-a pus virgula. Mai avem in text si alte substantive care indica o chemare sau strigare?

Ioane! Ioane! Ioane.

Si aceste substantive stau tot in cazul vocativ, dar sunt despartite de restul propozitiei prin semnul exclamarii.

Concluzie: Substantivele care exprima o strigare sau o chemare stau in cazul vocativ si se despart prin virgula sau semnul exclamarii de restul propozitiei.

Pe masura ce elevii vor invata fiecare caz li se va solicita sa construiasca enunturi proprii cu substantive care sa stea in cazul respectiv.

Cazurile reprezinta formele pe care le ia un substantiv dupa functiile sintactice indeplinite in propozitie.

VI.     Fixarea cunostintelor

Pentru fixarea cunostintelor elevii impreuna cu profesorul vor sistematiza cunostintele predate intr-un tabel de felul celui atasat la anexe.

Elevii vor observa ca tabelul realizat seamana cu cel realizat pe plansa cu Cazurile substantivului.

Se vor analiza si celelalte substantive din text, indicandu-se felul, genul, numarul, cazul si functia sintactica.

VII.           Tema pentru acasa

Se vor analiza substantive din textul:

"Baiatul cere mamei sa-I dea uniforma tatei. Mama spune tatei:

- Gheorghe, sa dai baiatului uniforma ta!"