|
|
|
Importanta studierii matematicii la clasele I - IV
In epoca contemporana este nevoie de un om nou, cu o gandire creatoare, inovatoare, un explorator indraznet. Apare deci necesitatea modernizarii invatamantului prin asezarea pe primul loc a dezvoltarii capacitatilor intelectuale ale elevilor si priceperii de a le utiliza in mod creator.
Daca in invatamantul traditional se punea accent pe predare de informatii in cel contemporan se pune accentul pe functia formativa a invatamantului.
Matematica dispune de bogate valente formative. Specificul activitatii matematice consta in faptul ca ea reprezinta o tensiune, o incordare, o mobilizare a spiritului care inseamna antrenarea intelectului, a gandirii pe prim plan.
Un invatamant matematic bine conceput ofera atat o cunoastere activa a notiunilor de baza ale matematicii necesare dezvoltarii altor concepte matematice, cat si practica aplicarii ei in activitatea ulterioara in scoala dar si in viata cotidiana.
Studierea matematicii are o importanta deosebita prin obiectivele specifice urmarite:
Formarea unei gandiri matematice exprimata atat printr-un vocabular matematic adecvat cat si printr-un sistem de algoritmi de calcul si de judecata.
Determinarea unor comportamente practice orientate spre folosirea activa a notiunilor si cunostintelor acumulate in practica uzuala.
Depistarea elementelor de afirmare a creativitatii in manuirea aparatului matematic ( notiuni, reguli, propozitii, predicate, axiome, teoreme, etc. ).
Matematica isi dovedeste importanta deosebita participand cu mijloace proprii la dezvoltarea personalitatii nu numai sub aspect intelectual ci si sub aspect estetic si moral.
Din punct de vedere al dezvoltarii intelectuale invatarea matematicii exerseaza judecata, il ajuta pe elev sa distinga adevarul stiintific de neadevar, sa-l demonstreze; antreneaza organizarea logica a gandirii, ordonarea ideilor, recunoasterea ipotezelor si consecintelor, il invata pe copil sa distinga diversele aspecte ale unei situatii, sa degajeze esentialul de neesential, formeaza capacitatile atentiei, antreneaza memoria logica, exerseaza analiza si sinteza, favorizeaza dezvoltarea imaginatiei creatoare, il ajuta sa-si formeze simt critic constructiv, ii formeaza spiritul stiintific exprimat prin obiectivitate, precizie, gustul cercetarii.
Sub aspect estetic trezeste gustul fata de frumusetea matematicii exprimata prin relatii, formule, figuri, demonstratii, cultiva unele calitati ale exprimarii gandirii, cum ar fi claritatea, ordinea, conciziunea, eleganta il face pe elev capabil sa recunoasca si sa aprecieze legatura formala a creatiei artistice relevata in echilibrul arhitectural, compozitia artelor plastice, ritmuri si structuri muzicale, il face sensibil fata de frumusetea naturii si tehnicii.
Din perspectiva dezvoltarii morale, matematica formeaza gustul pentru adevar, obiectivitate si echitate, creeaza nevoia de rigoare, discernamant si probarea ipotezelor, creeaza nevoia de a cunoaste, a intelege, formeaza deprinderi de cercetare si investigatie, stimuleaza vointa de a duce la capat un lucru inceput. Ea preintampina adoptarea unor atitudini nemotivate si intamplatoare.
In ciclul primar matematica este si va ramane una din disciplinele de baza. Elevii isi insusesc notiuni elementare cu care opereaza pe tot parcursul vietii. Scolarilor li se formeaza unele aptitudini si abilitati ale gandirii pe langa deprinderile de calcul si de rezolvare a problemelor.
Predarea matematicii la clasele I-IV are in vedere trei planuri: instructiv, educativ si practic, avand ca obiectiv fundamental dezvoltarea intelectuala a elevilor, insusirea instrumentelor de calcul si de rezolvare a problemelor.
Pe plan instructiv se urmareste formarea conceptului de numar natural, cunoasterea denumirii si a modului de scriere a numerelor naturale, intelegerea operatiilor de adunare, scadere, inmultire, impartire, a proprietatilor acestora, precum si formarea deprinderilor de a efectua aceste operatii. De asemenea se urmareste familiarizarea elevilor cu elemente simple de geometrie plana, formarea conceptului de masura a unei marimi, cunoasterea principalelor unitati de lungime, arie, volum, masa, timp si transformarea unora dintre acestea.
Pe plan educativ se realizeaza dezvoltarea gandirii logice, cultivarea calitatilor gandirii prin exersarea operatiilor sale, dezvoltarea atentiei voluntare stabile, a memoriei logice, cultivarea unor trasaturi pozitive de vointa si caracter ( rabdare, perseverenta, corectitudine, constiinciozitate, disciplina ), formarea unui vocabular matematic corect.
Insusirea de catre elevi a sistemului de notiuni si cunostinte pe care le cuprinde matematica reclama o gandire stiintifica, educativa si deductiva capabila sa preia rolul conducator in desfasurarea proceselor de abstractizare si generalizare.
Matematica lucrand in prima faza cu obiecte si notiuni concrete orienteaza mintea elevilor spre intelegerea notiunilor, spre stabilirea a ceea ce este esential in lucruri, contribuind in felul acesta la formarea inceputurilor gandirii abstracte si dezvoltarea in continuare a acesteia.
Pe plan practic se urmareste formarea capacitatii de a utiliza cunostintele de matematica in rezolvarea problemelor pe care le pune viata de toate zilele, de a intrebuinta aceste cunostinte in cazuri noi , de a contribui la in mod creator la solutionarea laturilor matematice ale problemelor care se ivesc la tot pasul.
Intrebuintarea cunostintelor privitoare la numeratia scrisa si orala utilizarea pe scara larga a calculului oral si scris, formarea unei conceptii unitare despre unitatile de masura si intrebuintarea curenta a lor constituie doar cateva prilejuri care se refera la aplicarea practica a cunostintelor de matematica.
Intregul randament al muncii in educare si al celei de autoeducare pe linia culturii generale si a culturii matematice este substantial marit cantitativ si calitativ printr-un permanent efort de autoperfectionare a cadrelor didactice.
Succesul reformei in invatamantul primar depinde de schimbare, de contributia cadrelor didactice la sporirea noului, in fiecare zi, cu fiecare activitate si de grabire a ritmului acestuia prin promovarea cu curaj si staruinta a schimbarii favorabile cresterii calitatii si eficientei activitatii de instructie si educatie care au loc in cadrul acesteia
