|
|
|
STRATIFICARE SI MOBILITATE SOCIALA
Teme puse in dezbatere :
STRATIFICARE SOCIALA
1. Precizari conceptuale: conceptul, de stratificare sociala: diferenta casta/clasa ca sisteme de stratificare.
- "Stratificarea sociala este diferentierea functiilor totodata ierarhizate si evaluate dupa criterii specifice fiecarei societati. In oricare societate (.), se observa repartizarea inegala a resurselor". Cauza inegalitatii este vazuta diferit:: unii /J. J. Rousseau si Marx) o vad in proprietatea privata; altii (Durkheim) o vad in normele de comportament care divizeaza indivizii in conformisti li neconformisti etc. "Lui Max Weber (1922) ii revine meritul de a fi pus in evidenta caracterul multidimensional al stratificarii, autonomia relativa a fiecareia dintre cele trei dimensiuni: economica, statutara si politica (.). Relativa autonomie a celor trei ordine poate genera distorsiuni intre pozitiile detinute de acelasi individ pe care le descrie conceptul de necongruenta a statutului: acelasi individ poate ocupa pozitii de valoare diferita in cele trei dimensiuni. Non-congruenta este uneori la originea comportamentelor contestatare: un grup economic puternic, considerand prin aceasta ca este in drept sa participe la exercitarea puterii, va contesta modul de recrutare a unui patriarh care detine functii politice.
Efectele stratificarii sunt atat de diverse si atat de importante, incat ele nu se pot pur si simplu enumera (.)" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologe);
- "(.) teoriile stratificarii concep societatea ca un ansamblu de pozitii si de straturi ierarhic dispuse in functie d eo inegala distribuire a puterii, a bogatiei, a privilegiilor si a prestigiului.
De aici termenul de clasa, cu toate ca este destinat mai ales in a caracteriza aspectele economice ale fenomenului, coincide cu cele de strat si de patura sociala: el desemneaza grupurile de persoane care ocupa statusuri comparabile si impartasesc aceleasi conditii si perspective de existenta. Aceste grupari se disting dupa mai multe criterii, dintre care modul de viata, venitul si educatia membrilor lor, ca si tendinta acestora din urma de a adopta aceleasi modele de comportament si a se frecventa intre ei" (Dictionnaire de sociologie, Enciclopaedia universalis);
- "stratificarea este un model institutionalizat de inegalitate in care categoriile sociale sunt randuite pe baza accesului lor la resursele rare" (D. Brinkerhoff, Sociology).
"Ierarhii si mobilitate in interiorul ierarhiilor sunt doua notiuni centrale in sociologie, pentru ca, in raport cu ele, situatiile pe care diferitele tipuri de colectivitati le constituie indivizilor care le compun, pot fi definite si apreciate.
(.) Straturile sunt categorii sociale determinate de sistemele de ierarhie in societati". Ele "sunt direct legate de un fel de statut" (J. Cazeneuve, Dix grands notions de la sociologie).
2. Teorii despre stratificare :
a. teoriile conflictului (Marx si cei care adera la ideile sale).
Principiu: ""inegalitatea este explicata ca exploatare", inegalitatea nefiind in beneficiul societatii;
b. teoriile functionaliste (structural-functionaliste - Davis si Moore, 1945).
Principiu: cauta sa raspunda la intrebarea pe care si-o pun: "contribuie aceasta structura sociala la mentinerea societatii ?";
a. teoriile evolutioniste Gerhard si Lenski.
Principiu: "inegalitatea poate fi rezultatul fortei, fraudei si al inselatoriei, dar poate fi si functional in anumite conditii. Teoria sa se bazeaza pe nivelul de surplus intr-o societate, adica, pe cresterea bunurilor produse peste si sub subzistenta de baza. Atunci cand o societate nu produce un surplus, poate exist o mica inegalitate in bogatia materiala. (.) Cand ea produse ceva surplus, inegalitatea in bunurile materiale este atunci posibila si chiar benefica (.) pentru ca face posibile cresteri in productivitate si un standard ridicat de trai pentru intreaga societate" (D. Brinkerhoff, Sociology).
3. Tipuri de stratificare:
a. tipologia introdusa de Max Weber.
Principiu: "retine din analiza marxista faptul ca clasele sunt intemeiate pe distinctii economice; dar pentru el, clasele nu corespund decat unui tip de stratificare. Ori, exista esential trei care sunt: clasa (bazata pe distinctiile economice), statutul (intemeiat pe prestigiu) si partidul (intemeiat pe putere politica). Exista, de fapt, trei sisteme sau trei ordine in oricare societate: ordinea economica, ordinea sociala si ordinea politica sau legala. Fiecare dintre acestea are ierarhia sa proprie, cu toate ca exista evident raporturi intre cele trei ierarhii (.)" lipsite insa de un anumit "automatism" (J. Cazeneuve, Dix grands notions de la sociologie);
b. tipologia introdusa de Wright-Mills.
Principiu: "straturile sociale sunt formate din oameni care au un numar aproximativ egal de sanse de a beneficia de lucrurile si experientele general considerate ca avand o anumita valoare". Exista "patru factori" care pot interveni in constituirea acestor straturi, patru factori care nu sunt altceva decat patru "dimensiuni": "profesiunea, clasa, statutul de prestigiu si puterea, aceasta fiind capacitatea de a exercita o influenta asupra deciziilor politice";
4. problematica :
- orice stratificare presupune referirea la o valoare sau la un sistem de valori;
- daca stratificarea este sau nu este un fenomen universal pentru societatea umana (comparatie cu utopiile);
"Universalitatea stratificarii sociale pare mai ales atestata de observatia, in anumite societati animale, a formelor elementare de deosebiri sociale si de ordine de prioritate. Pentru a ramane in colectivitatile umane, R. Bastide a aratat ca grupurile primitive cunosc o inegalitate a pozitiilor si a privilegiilor (legata in special de sex si de varsta) in interiorul sistemului lor de inrudire, ca si o structura de dominare-subordonare intre diferitele linii" (Dictionnaire de sociologie, Enciclopaedia universalis);
- stratificari la nivelul, diferitelor societati (arhaica, castele, ordinele, stratificarea in societatile capitaliste, in tarile socialiste, in lumea a treia);
- cum se mentine la nivelul societatii umane ?
GEN SI STRATIFICARE DUPA VARSTA
1. Precizari conceptuale : sex si gen, denumire biologica si denumire sociala.
2. Problematica :
a. sex si gen. Dovezi biologice, psihologice si multiculturale privind deosebirea dintre f/b R;
b. rolurile traditionale si contemporane ale genurilor;
c. socializarea rolurilor genurilor;
d. sexismul: definitie, forme de manifestare si reactii fata de sexism :
- feminismul
e. feminismul: ce este periodizarea;
f. varsta si stratificarea dupa varsta. Sociologia varstelor;
g. inegalitatea intre varste: procesul de discriminare intre varste; teorii referitoare la inegalitatea intre varste;
- functionalista
Principiu. - "integralitatea intre varste isi are originea in schimbarile produse de industrializare" (N. Goodman, Introducere in sociologie); teoria retragerii (Cummings si Henry - 1961);
- conflictualista
Principiu - "inegalitatea intre varste este un alt exemplu de discriminare impotriva unui grup minoritar" (ibid.);
- interactionist-simbolica
Principiu - se bazeaza pe satisfactia personala si sentimentul de sine printre batrani; teoria activitatii "pune accentul pe sentimentul de sine care deriva din statutele pe care oamenii le ocupa si din rolurile pe care le joaca" (ibid.).
MOBILITATE SOCIALA
5. Precizari conceptuale: conceptul de mobilitate sociala:
- "expresia desemneaza circulatia indivizilor intre categoriile sau clasele sociale" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie).
"Expresia de mobilitate sociala desemneaza ansamblul de mecanisme statistic semnificative care descriu fie miscarile indivizilor in interiorul sistemului profesional in cursul existentei lor, fie miscarile care caracterizeaza indivizi dintr-o generatie referitor la urmatoarea sau la urmatoarele" (Dictionnaire de sociologie, Enciclopaedia universalis);
"actul de a se misca de la un status la altul" (P. Horton, Sociology).
6. Caracterizati principalele tipuri de mobilitate sociala.
7. Problematica. Costurile mobilitatii; determinantele mobilitatii: a) schimbari in structura ocupationala; b) raspunsul indivizilor la sansele ocupationale; educatie si mobilitate.
8. Tipuri de cercetari sociologice in domeniul mobilitatii sociale. P. Sorokin si paradigma mobilitatii sociale. problematica mobilitatii sociale. Efectele mobilitatii sociale asupra altor procese sociale:
comparatii internationale;
comparatii in timp;
influenta unor factori asupra mobilitatii sociale;
mobilitatea femeii.
Exercitii :
1. Ce avantaje si dezavantaje are un sistem de clasa deschis pentru o societate ? Ce face egalitatea sau sansa absoluta imposibila ?
2. Va considerati inalt motivat din punctul de vedere al mobilitatii ? Ce factori credeti ca explica propria dvs. orientare in ceea ce priveste mobilitatea ?
3. Presupunem ca educatia la nivel inalt ar deveni complet eliberata de oricare cost, iar slujbele ar fi ocupate numai pe merit, fara legaturi familiale. Va asteptati la aceeasi populatie de tineri din clasa de jos si medie sa ocupe statusuri inalte ? De ce sau de ce nu ?
4. Explicati consecintele mobilitatii sociale ale taranului de la sat la oras si ale oraseanului la sat.
BIBLIOGRAFIE :
1.D.Merllié - La mobilité sociale
2.A. Bateillé - Social Inequality
3.S.Bosc - Stratification et transformations sociales
4.C.Hurst - Social Inequality
