|
|
|
INVESTIGATIA SOCIOLOGICA
Concepte-cheie: masurare, chestionar, interviu, observatie, experiment, document social, analiza de continut.
Masurarea sociala reprezinta stabilirea unei ordini de marime (frecventa, intensitate etc.) prin atribuire de valori, in acord cu proprietatile obiectului social studiat. Elementele componente ale masurarii sociale sunt: obiectul de masurat, etalonul de masura si regulile de atribuire a valorilor. Obiectul de masurat este alcatuit dintr-o mare diversitate de fapte, fenomene si procese sociale, incepand cu cele de natura macrosociala si terminand cu cele de natura microsociala referitoare la actiuni, comportamente, relatii individuale si de grup.
Etalonul de masura reprezinta o marime definita, cu care urmeaza a fi comparate aspectele cantitative, respectiv marimile variabile ce caracterizeaza fenomenele si procesele sociale in vederea determinarii valorii lor.
Regulile de atribuire a valorilor (numere, numerale sau simboluri) urmeaza indeaproape natura obiectului studiat si caracteristicile etalonului utilizat in masurare. In literatura de specialitate sunt formulate patru niveluri de masura: nominal (categorial), ordinal (care indica ordinea), de interval (care reda intensitatea) si de proportii (de raport).
Una dintre metodele de cercetare sociologica cele mai cunoscute este ancheta sociologica. Ea incorporeaza tehnici, procedeee si instrumente interogative de culegere a informatiilor, realizate prin interviu sau cheastionar.
Chestionarul este un instrument de investigare, constand dintr-un ansamblu de intrebari scrise, ordonate logic si psihologic, care, prin administrarea de catre operatorii de ancheta sau prin auto-administrare, determina din partea celor anchetati raspunsuri ce urmeaza a fi inregistrate in scris. In cercetarile sociologice chestionarul este utilozat pentru culegerea datelor obiective (varsta, sex, nivel de scolaritate, venituri) cat si a celor subiective (opinii, atitudini, aspiratii, trebuinte).
Interviul este o tehnica de obtinere, prin intrebari si raspunsuri, a informatiilor verbale, de la indivizi si grupari umane, in vederea verificarii ipotezelor sau pentru descrierea stiintifica a fenomenelor socioumane. Interviul se bazeaza pe comunicarea verbala si presupune intrebari si raspunsuri, ca si chestionarul. Spre deosebire de chestionar insa, interviul implica obtinerea de informatii verbale.
In cercetarile socioumane se recomanda utilizarea interviului cand se studiaza comportamente greu observabile, care se desfasoara in locuri private, cum sunt: credintele, opiniile, atitudinile.
Etapele unei investigatii sociologice sunt: stabilirea temei de cercetare; determinarea obiectivelor; documentarea prealabila (literatura problemei, rapoarte de cercetare pe aceeasi tema de teren); elaborarea ipotezelor; definirea conceptelor; operationalizarea (elaborarea spatiului de atribute- dimensiuni, variabile, indicatori); cuantificarea (fixarea expresiilor cantitative ale indicatorilor direct observabili pentru care se culeg date); determinarea populatiei; stabilirea tehnicilor si a procedeelor de investigare; intocmirea instrumentelor de lucru (elaborarea chestionarelor, a ghidurilor de interviu, a planurilor de convorbire, testelor, verificarea si definitivarea lor); ancheta pilot (repetitia in mic a anchetei propriu-zise si testarea instrumentelor de lucru); constituirea echipei de anchetatori; instruirea echipei si repartizarea sarcinilor; intocmirea calendarului de desfasurare a anchetei; culegerea datelor; verificarea informatiilor culese si retinerea formularelor valide in vederea prelucrarii; codificarea informatiilor, intocmirea machetei de prelucrare a datelor; prelucrarea datelor; analiza si interpretarea informatiilor, radactarea raportului de ancheta; stabilirea masurilor de interventie.
Toate informatiile despre faptele, fenomenele si procesele sociale din trecut sau din prezent sunt documente sociale. Ele pot fi texte, imagini grafice sau obiecte. Pe baza lor, se reconstituie in plan teoretic viata sociala, relatiile interumane, procesele sociale. Dintre cele mai utilizate documente sociale mentionam: actele oficiale, cartile, revistele, afisele, fotografiile, casetele audio si video, jurnalele personale, scrisorile, biografiile, autobiografiile, bunurile de consum, creatia artistica.
Dintre tehnicile de cercetare sociologica frecvent utilizate amintim si analiza de continut care consta in identificarea si descrierea obiectiva si sistematica a continutului latent sau manifest al comunicarii in vederea formularii unor concluzii stiintifice privind personalitatea celor care comunica, societatea in care se realizeaza comunicarea, precum si comunicarea insasi, ca interactiune sociala.
TEMATICA ESEURILOR
1.Rolul paradigmelor in cercetarea sociologica
2.Cercetarea calitativa in stiintele socio-umane
3.Tipuri de cercetari socio-umane
4.Interviul ca tehnica de cercetare stiintifica
5.Experimentul in stiintele socio-umane
6.Documente sociale
BIBLIOGRAFIA OBLIGATORIE
1.Badescu, Ilie, Istoria sociologiei,Editura Porto-Franco, Galati, 1994
2.Mihu, Achim, Introducere in sociologie, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1992
BIBLIOGRAFIA SUPLIMENTARA
1.Buzarnescu, Stefan, Istoria sociologiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995
2.Giddens,Anthony, Sociologie, Editura All, Bucuresti, 2001
BIBLIOGRAFIA FACULTATIVA
1.Durkheim, Emile, Regulile metodei sociologice, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1974
2.Gusti, Dimitrie, Opere, I-VII, Editura Academiei, Bucuresti, 1968-1995
3.Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice. De la origini pana la Max Weber, Editura Antet, Bucuresti, 1997
4.Vander Zanden, James, W., The Social Experience. An Introduction to Sociology, Random House, New York, 1988
TESTE DE EVALUARE / AUTOEVALUARE
1.Care este rolul paradigmelor in cercetarea sociologica?
2.Ce este cercetarea calitativa in stiintele socio-umane?
3.Ce tipuri de cercetari socio-umane cunoasteti?
4.Analizati interviul ca tehnica de cercetare stiintifica.
5.Care este rolul experimentului in stiintele socio-umane?
6.Ce metode de analiza a documentelor sociale cunoasteti?
