|
|
|
GRUPURI SI ORGANIZATII. BIROCRATIILE.
1. precizari conceptuale : grupul social; deosebire de alte notiuni: categorie sociala, agregat social, colectivitate teritoriala, clasa sociala, patura sociala, casta. Tipologia grupurilor sociale :
- "nespecificat de un adjectiv sau de contextul sau de utilizare, cuvantul grup, in sociologie ca si oriunde altundeva, este aproape golit de sens, atat de mult se poate aplica unor ansambluri diferite prin marimea lor, durata lor, gradul lor de intercunoastere si de organizare. Singurul aspect comun diferitelor utilizari ale termenului este ca el desemneaza mai mult de un individ. Pentru a explora campul semantic al cuvantului grup, trebuie sa se treaca printr-o serie de opozitii.
Una, traditionala, distinge grupurile primare de grupurile secundare. Grupul primar a fost definit de C. H. Cooley ca o asociere relativ permanenta si nespecializata a unui numar restrans de indivizi uniti prin relatii directe («face to face») si destul de intime. Familia este prototipul, dar se mai poate include aici si grupul de munca, de vecinatate sau grupul de prieteni de scoala. Cooley nu furnizeaza nici o exactitate referitor la grupul secundar pe care il caracterizeaza in general, prin contrast, ca o grupare mai numeroasa, relativ specializata, de persoane care au relatii indirecte intre ele.
O alta distinctie importanta opune grupul nominal, simpla categorie de persoane care au o caracteristica comuna (cutare varsta sau cutare venit), grupului real si organizat, constient de interesele sale comune (indicat sau grup de presiune), cu, intre aceste doua extreme, o intreaga gama de grupuri virtuale sau semi-organizate.
Intr-un cu totul alt registru, grupul natural, constituit din oameni care se cunosc, se opune grupului artificial constituit pentru o experienta de laborator.
Unii autori au propus sa se rezerve utilizarea stiintifica a termenului grup la ansambluri de persoane reunite (Anzieu, Martin, 1969).
Chiar si cu aceasta restrictie, ramane necesar sa se distinga mai multe categorii si subcategorii: multimea, spontana sau organizata, banda sau grupul de prieteni, intemeiata pe similitudine, grupul intemeiat pe un interes comun, grupul restrans sau primar, organizatia sau grupul secundar" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie);
- "grup inseamna doua sau mai multe persoane care interactioneaza pe baza unei structuri sociale impartasite si care recunosc dependenta reciproca" (D. Brinkerhoff, Sociology).
Care sunt elementele grupului ?
a. membrii: adica o persoana care "interiorizeaza valorile" grupului, prin indeplinirea unui anumit "rol social in cadrul grupului". Fiecare grup defineste "modelul fizic", "modelul moral" si "functiile membrului";
b. "centrul" grupului: "valorile lui, simbolurile si ideile care identifica grupul" si care constituie "baza durabilitatii grupului in timp";
c. "sarcinile grupului" (J. Szczepanski, Notiuni elementare de sociologie):
grup - agregat: "agregatul este compus din oameni care sunt temporar impreuna in acelasi spatiu";
grup - categorie : "categoria este o colectie de oameni care impart o caracteristica comuna" (D. Brinkerhoff, Sociology);
grup - colectivitate teritoriala: "acele colectivitati ai caror membri sunt uniti printr-o coeziune rezultata din faptul locuirii unui teritoriu considerat comun si prin coeziunea legaturilor asemanatoare sau comune cu pamantul respectiv" (J. Szczepanski, Notiuni elementare de sociologie);
grup - clasa sociala: "o descriere completa a clasei sociale presupune o descriere a bazelor ei economice, a institutiilor ei de clasa, a ideologiei ei de clasa, a tipului de familie care apare in cadrul ei, a categoriilor profesionale din care este compusa si mai ales a factorilor acre schimba in permanenta clasele sociale" (J. Szczepanski, Notiuni elementare de sociologie);
grup - patura sociala: "notiunea de baza in teoria paturilor sociale este cea de diferentiere sociala" dupa trasaturile biologice, psihice, sociale, economice etc. ale indivizilor componenti;
grup - casta: grupuri inchise de oameni, cu o "stratificare acuta, bazata pe credinta religioasa" (J. Szczepanski, Notiuni elementare de sociologie).
Tipologia grupurilor:
1. grupuri mici - grupuri mari;
2. grupuri primare - grupuri secundare;
3. grupuri formale - grupuri informale.
Exercitii: ce fel de grupuri sunt: oamenii din autobuz, oamenii care stau la o coada, "accesatorii" la INTERNET ?
2. Cum se formeaza grupurile ? Criterii care stau la baza alegerii uni grup :
K. Lewin - ipoteza "echilibrului cvasistationar" definitoriu pentru constituirea grupului;
Moreno - ipoteza "esentei afective a relatiilor interpersonale" definitorie pentru constituirea grupurilor.
Criteriile de alegere a unui grup: apropierea si asemanarea.
3. Procesele grupului. Competitie, cooperare, conflict; comunicare in grup, conducerea si luarea deciziei in grup. Coeziunea in grup :
- "procese sociale" sunt "seriile de fenomene privind personalitatea, grupurile, colectivitatile, in asa fel incat acestea sa fie [doar] serii de fenomene sociale".
Exemplu: "procesul de adaptare a personalitatii la noi conditii de cultura si la structura colectivitatii dupa trecerea in alt mediu, cum ar fi adaptarea taranului la munca in fabrica";
- cooperare: "o serie de actiuni coordonate in realizarea intereselor comune sau asemanatoare";
- competitia : "apare pe fundalul disensiunilor de interese sau pe fundalul aspiratiilor de satisfacere a acestor interese in defavoarea partenerului";
- conflict : "o serie de fenomene care se formeaza pe baza unor interese divergente sau, mai precis vorbind, este un proces in care individul sau grupul urmareste sa-si atinga propriile teluri prin eliminarea, subordonarea sau distrugerea individului sau grupului care urmareste scopuri asemanatoare sau identice" (J. Szczepanski, Notiuni elementare de sociologie);
- comunicarea in grup : exista retele de comunicare care urmeaza anumite scheme ce faciliteaza procesele ce au loc la nivelul grupului; tipuri de retele de comunicare;
- coeziunea in grup : "coeziunea refera la gradul de atractie pe care membrii il simt fata de un grup" (D. Brinkerhoff, Sociology);
- conducerea si luarea deciziei in grup : "in general, grupurile cauta sa dobandeasca consens; ar dori ca toate deciziile lor sa fie agreate de fiecare membru"; consensul depinde de marimea grupului; responsabilitatea si factorul de risc.
4. Conceptul sociologic de organizatie. Natura organizatiei. Teorii despre organizatie :
- "termenul desemneaza totodata un obiect social si o problema centrala a sociologiei actiunii.
Obiectul social este binecunoscut: administratiile publice, intreprinderile industriale, comerciale si de servicii ca si partidele politice si asociatiile de toate felurile ale caror salariati suntem totdeodata (.).
Caracterul nenatural al unei organizatii rezulta din faptul ca ea trebuie sa se construiasca si sa se mentina intr-un context marcat de o tripla limitare :(1) interdependenta limitata a membrilor unei organizatii: ei nu sunt niciodata total dependenti unii de ceilalti, ci au intotdeauna o marja de libertate pe care cauta sa o mareasca in masura in care ea constituie intotdeauna baza chiar a capacitatii lor de actiune in organizatie (Crozier, Friedberg, 1977); (2) rationalitatea limitata a comportamentelor tuturor actorilor despre care este vorba, care isi aleg comportamentele lor dupa viziunile locale si partiale care sunt singurele de care ei sunt capabili (Marc, Simon, 1958) si ca nici o rationalitate superioara si inglobanta nu face sa coincida spontan; (3) legitimitatea limitata a scopurilor organizatiei: acestea nu au decat o capacitate de integrare limitata in masura in care ele nu exista singure, ci intra in concurenta cu obiectivele pe care membrii organizatiei le dezvolta in urmarirea intereselor lor proprii (Silverman, 1970).
O organizatie si modul sau de functionare apar, in aceasta perspectiva (.), ca rezultat al unei structurari contingente al unui camp de actiune. Aceasta structurare (.) face posibila si regleaza problema cooperarii intre actori care raman relativ autonomi si urmarind interese divergente" (R. Boudon, Dictionnaire de sociologie).
"(.) pentru sociolog, organizatia presupune intotdeauna o anumita forma de institutie; se poate chiar spune ca orice specie de organizatie umana observabila, in trecut si prezent, este stratificata astfel incat (.) se prezinta ca un sistem de statusuri sociale in care se repartizeaza indivizii, ceea ce le desemneaza rolurile lor" (J. Cazeneuve, Dix grands notions de la sociologie).
".organizatiile complexe sunt organizatii largi formale, cu o retea complexa de statusuri" (D. Brinkerhoff, Sociology).
5. Caz particular: Max Weber despre conceptul de birocratie.
6. Problematica organizatiilor :
organizatia moderna; organizatia ca intalnire a unor lumi diferite.
SEMINAR :
Referate si exercitii.
BIBLIOGRAFIE :
