|
|
|
Contractul de comision este o aplicație speciala a contractului de mandat fara reprezentare.
1. Noțiune
a. Definiție. Potrivit textului art. 2052 «contractul de comision este contractul de mandat prin care comisionarul are obligația de a vinde sau cumpara bunurile ori de a efectua serviciile ordonate de comitent, in nume propriu dar pe seama acestuia din urma, in schimbul unei remunerații denumita comision».
b. Specificul contractului de comision in raport cu cel de mandat fara reprezentare. Contractul de comision este o aplicație speciala a contractului de mandat fara reprezentare, in care comisionarul este un profesionist acționand in nume propriu dar in contul comitentului. Particularitate contractului de comision este obiectul contractului: vanzarea sau cumpararea de bunuri ori serviciile ordonate de comitent; ca și lipsa caracterului ascuns al calitații comitentului. Acesta nu mai este un imprumutator de nume (prêt-nom) caci el nu ascunde calitatea sa de intermediar și ca acționeaza pentru altul.
Particularitați aratate nu sunt esențiale astfel ca, regimul juridic al acestui contract este, in esența, similar cu cel al contractului de mandat fara reprezentare.
Regulile de fond ale contractului de mandat sunt aplicabile și la contractul de comision, cu particularitatea ca, in acest caz, obiectul operației comandate de comitent este intotdeauna o activitate comerciala, iar in schimbul acestui serviciu comisionarul are dreptul la o remunerație denumita comision, stabilita de parți sau, in lipsa, se va determina dupa regulile remunerației mandatarului (art. 2019 n.C.civ.).
2. Formarea contractului. Avand un astfel de obiect, ambele parți trebuie sa aiba capacitate deplina de exercițiu și sa fie comercianți.
Forma contractului de comision este insa diferita de cea a mandatului. Potrivit art. 2053 n.C.civ., «contractul de comision se incheie in forma scrisa; daca prin lege nu se prevede altfel, forma scrisa este necesara doar ad probaționem».
Din aceasta regula, rezulta ca pentru dovada contractului nu mai poate fi utilizata proba cu martori, chiar daca suntem in domeniul dreptului comercial, ci doar inscrisul.
3. Domeniul de aplicare al contractului. Activitatea desfașurata de comisionar, in temeiul acestui contract este o activitate comerciala. Acesta are misiunea de a intermedia intre diferiți operatori ai circuitului economic. Așa cum rezulta din definiție, comisionarii intermediaza contractele de vanzare, de cumparare sau de servicii, cum ar fi comisionarii de transport, lucrand in interesul expeditorului, comisionarii in vama ce lucreaza in interesul exportatorilor sau importatorilor de marfuri efectuand operațiile de vama și achitand taxele vamale.
4. Regimul contractului de comision. Pentru a cunoaște regimul acestui contract trebuie sa distingem intre raporturile dintre comitent și comisionar, pe de o parte, și raporturile acestora cu terța persoana.
4.1. Raportul intre comitent și comisionar.
Ca și la contractul de mandat fara reprezentare, intre comitent și comisionar se aplica regulile dreptului comun al mandatului. Comisionarul va fi ținut deci de executarea sarcinii incredințate, predarea și restituirea bunurilor primite sau dobandite cu ocazia executarii contractului, darea socotelilor. Comitentul va fi ținut de obligația de despagubire pentru prejudiciile suferite de comisionar, de cea de indemnizare pentru cheltuielile facute de acesta, ca și de plata comisionului. Exista cateva reguli particulare ale acestui contract cu privire la obligațiile reciproce ale celor doua parți ale contractului.
A. Obligațiile comisionarului
a. Obligația de a executa sarcina.
Principala obligație a comisionarului este aceea de a executa operația juridica cu care a fost insarcinat.
In principiu, comisionarul trebuie sa execute sarcina fara a releva terței persoane numele celui pentru care lucreaza.
El este responsabil de executarea operațiilor cu care a fost insarcinat și trebuie sa respecte instrucțiunile date de comitent; incalcarea lor va putea antrena riscul refuzului acestuia de a ratifica operațiile, comisionarul ramanand astfel singur legat de terța persoana (art. 2057 alin. 1 și 4 n.C.civ.).
Legiuitorul face aplicația regulii privind obligația comisionarului de a respectarea instrucțiunile date atenuand, in doua cazuri, responsabilitatea comisionarului pentru incalcarea acestei obligații.
Astfel, in cazul in care comisionarul avea sarcina sa vanda marfurile cu plata imediata, vanzarea marfurilor de comisionar, cu plata in rate, este permisa daca va anunța deindata pe comitent cu privire la condiția in care a incheiat contractul, numele cumparatorului și termenul acordat; omisiunea comisionarului de a lua aceste masuri, indreptațește pe comitent sa prezume irefragrabil ca vanzarea a fost facuta pe bani gata și sa ceara plata intregului preț al marfurilor (art. 2056 alin. 2 n.C.civ.). Comitentul poate sa solicite comisionarului predarea imediata a sumelor incasate cu titlul de plata, dobanzile platite de cumparator și alte foloase (art. 2056 alin. 1 n.C.civ.).
Intr-o a doua ipoteza, prin excepție, comisionarul este autorizat sa nu respecte instrucțiunile exprese, daca: nu a avut timpul material de a-l informa pe comitent pentru schimbarile intervenite și sa-i solicite noi instrucțiuni; se poate rațional considera ca in noile condiții intervenite comitentul ar fi incuviințat modificarea instrucțiunilor date; indepartarea de la instrucțiuni nu schimba fundamental obiectul, natura și scopul ori condițiile economice ale sarcinii primite; comisionarul a informat imediat ce a fost posibil pe comitent despre noile condiții ivite și masura in care, in noile condiții, s-a indepartat de la instrucțiunile primite (art. 2057 alin. 2-3 n.C.civ.).
b. Comisionarul nu poate cumpara bunurile pe care trebuie sa le vanda in temeiul contractului de comision.
Cu scopul de a proteja interesul comitentului, ii este interzis comisionarului de a cumpara marfurile care i-au fost incredințate spre vanzare de comisionar deoarece exista un conflict intre interesul acestuia din urma și cel al comisionarului (a contrario art. 2059 alin. 1 n.C.civ.). Contractul de comision poate insa, printr-o stipulație expresa, sa acorde comisionarului dreptul de a cumpara aceste marfuri.
Prin excepție, in ipoteza in care obiectul contractului este vanzarea sau cumpararea de titluri de valoare sau alte marfuri cotate pe piața organizata, de drept, este permis comisionarului sa rețina aceste bunuri, pe care era insarcinat sa le vanda, in calitate de cumparator, la prețul curent, respectiv, sa procure, la prețul cerut, in calitate de vanzator, astfel de bunuri, pe care era insarcinat sa le cumpere (art. 2059 alin. 1 n.C.civ.). In ambele ipoteze, comisionarul are dreptul la comision (art. 2059 alin. 2 n.C.civ.); de asemenea, comitentul are dreptul sa ceara comisionarului executarea operației juridice de vanzare respectiv de cumparare, prezumand ca acesta din urma i-a vandut propriile bunuri, respectiv s-a facut cumparatorul bunurilor pe care era insarcinat sa le vanda, daca nu i-a comunicat numele terțului cocontractant (art. 2059 alin. 3).
c. Responsabilitatea comisionarului.
Responsabilitatea comisionarului este mult mai grava decat cea a mandatarului de drept comun, deoarece el este remunerat și este profesionist. Obligația lui este de rezultat, dat fiind statutul sau de profesionist.
El nu poate fi ținut sa raspunda pentru refuzul terței persoane de executa contractul (art. 2058 alin. 2 n.C.civ). Printr-o clauza, denumita comisionarul poate sa-și asume obligația de a „garanta executarea” obligațiilor de catre terțul cu care contracteaza in executarea misiunii incredințata. In aceasta ipoteza, comisionarul garanteaza ca terța persoana va face plata obligației la termen, asumandu-și și consecințele unui eventual caz de forța majora, nu și insolvabilitatea terțului (art. 2061 alin. 2 n.C.civ.).
d. Dreptul de retenție și privilegiul comisionarului.
In cazul in care comitentul nu-și executa obligația de a plati remunerația sau indemnizația constand in cheltuielile facute de comisionar ori in pierderile suferite, acesta din urma are drept de retenție asupra bunurilor deținute in temeiul contractului de mandat (art. 2062 alin. 1 n.C.civ.), cum ar fi documentele primite cu aceasta ocazie. Totodata el are și privilegiul de a fi platit inaintea terțului vanzator (art. 2062 alin. 2 n.C.civ.).
B. Obligațiile comitentului.
Comitentul este ținut de aceleași obligații pe care le are mandantul in mandatul remunerat. El trebuie sa puna la dispoziția comisionarului toate mijloacele necesare executarii sarcinii; trebuie sa plateasca comisionul, chiar daca terța persoana nu-și executa obligațiile (art. 2058 alin. 2 n.C.civ.); sa indemnizeze pe comisionar pentru toate cheltuielile pe care acesta le-a angajat cu ocazia executarii sarcinii, ca și a pierderilor suferite de el, fara culpa, cu aceasta ocazie.
4. 2. Raportul parților cu terța persoana.
Raportul parților cu terțele persoane este dictat de lipsa reprezentari comitentului de comisionar in contractele incheiate cu terțele persoane. In consecința, comitentul ramane strain de contractul incheiat de comisionar cu terța persoana. Numai comisionarul va fi legat de terța persoana prin contractul incheiat de ei și reciproc (art. 2054 n.C.civ.).
Este indiferent ca terța persoana cunoaște sau nu ca, comisionarul lucreaza in contul unei alte persoane. Incalcarea obligației de catre comisionar nu va da terței persoane dreptul la acțiune impotriva comitentului, chiar daca ii cunoaște numele.
Nici alaturi de comisionar, comitentul nu poate fi angajat sa raspunda pentru neexecutarea obligației fața de terța persoana cu care comisionarul a incheiat contracte pe seama comitentului.
Reciproc, nici comitentul nu poate sa reclame terțului plata marfurilor vandute de comisionar in contul sau.
Totuși, deoarece comisionarul acționeaza in contul comitentului, daca efectele contractului are vocație sa se produca in patrimoniul acestuia, ar trebui admisa posibilitatea comitentului de a-i angaja responsabilitatea terțului și chiar a terțului contra comitentului.
Pe acest raționament, comitentul poate solicita comisionarului cesionarea acțiunii contra terței persoane pentru ca pe aceasta cale comitentul sa poata angaja direct responsabilitatea terței persoane (art. 2055 alin. 1 n.C.civ.). La cererea comitentului comisionarul este obligat sa cesioneze deindata dreptul sau la acțiune impotriva terței persoane, sub sancțiunea daunelor-interese, forma cesiunii fiind actul scris sub semnatura privata (art. 2055 alin. 2-3 n.C.civ.).
5. Incetarea contractului. Contractul de comision inceteaza, in principiu prin executarea obligației de comisionar. De asemenea, inceteaza la data stabilita in contract chiar daca comisionarul nu și-a executat sarcina. Daca contractul este cu durata nedeterminata, contractul este revocabil. In fine, contractul mai inceteaza prin decesul sau incapacitatea parților.
Comitentul are dreptul la revocarea contractului, chiar daca este cu termen, sub condiția de a se decide inaintea incheierii contractului dintre comisionar și terța persoana (art. 2060 alin. 1 n.C.civ.). In aceasta ipoteza, comisionarul are dreptul la a pretinde plata remunerației proporțional cu executarea sarcinii sale (art. 2060 alin. 2 n.C.civ.).
1. Definiție. Potrivit art. 2081 alin. 1 n.C.civ., «agentia este contractul prin care agentul este imputernicit in mod statornic sa negocieze, ori sa negocieze, si sa incheie contracte, in numele si pe seama comitentului, in una sau mai multe regiuni determinate, in schimbul unei remuneratii».
Contractul de agenție este, o aplicație a contractului de mandat. Necesitatea de a proteja agenți comerciali, care-și desfașurau activitatea in temeiul regulilor contractului de mandat, justifica regulile speciale ale contractului de agenție. Aceasta categorie de intermediari a fost considerata de legiuitor a fi utila, mai ales in comerțul internațional, motiv pentru care i-a fost creat un statut special, mizandu-se pe: asigurarea unei relative stabilitați a relației sale contractuale in raportul cu mandantul; și a independenței activitații lui. Spre deosebire de mandatar, care putea avea o misiune punctuala și ocazionala, agentul comercial este protejat prin contractul de agenție, prin garantarea stabilitații relației sale contractuale.
In dreptul nostru contractul de agenție a fost introdus prin Legea nr. 509/2002 de transpunere a Directivei nr. 653 din 18 decembrie 1986 privind coordonarea legislației statelor membre referitoare la agenții comerciali independenți. Cu unele modificari, conținutul legii a fost transpus in noul Cod civil.
2. Natura juridica a contractului de agenție. Natura acestui contract rezulta, in special, din prevederile art. 2081 alin. 2, din interpretarea caruia rezulta ca «agentul comercial este un mandatar care, cu titlu de profesionist independent, este insarcinat, in mod permanent, sa negocieze și eventual sa incheie contracte in numele și pe seama producatorului, industriașului, a altor comercianți sau agenți comerciali fara a fi angajatul acestora». De exemplu, el negociaza sau negociaza și incheie contracte de vanzare, de cumparare, de locație sau de prestari de servicii. Agentul comercial poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica.
Prin realizarea activitații sale comerciale, agentul comercial sporește in același timp clientela sa și contribuie astfel la prosperitatea lui și a comitentului sau. Din acest motiv, el este considerat a fi un mandat in interes comun.
a. Agentul comercial este un mandatar profesionist, ce reprezinta pe comitent la negocierea contractelor ori, dupa caz, și la incheierea lor. El negociaza și incheie contracte de vanzare, de cumparare, și de prestari servicii, in numele și pe contul comitentului. Agentul comercial este un reprezentant, in sens juridic al termenului, spre deosebire de voiajori care se limiteaza la cautarea de clienți și transmiterea ofertelor de cumparare. De exemplu, el vinde produsele fabricate de comitent, intr-o regiune determinata, semnand contractele in numele și pentru fabricant. Contractul de agenție comerciala are astfel o natura comerciala, conform a ceea ce lasa sa se ințeleaga denumirea sa.
b. Agentul comercial este un mandatar permanent. Cel care este abilitat sa reprezinte un comerciant doar pentru una sau mai multe operații determinate, nu este un agent comercial, este doar un mandatar. Agentul comercial este abilitat sa incheie un numar nelimitat de operații comerciale, pe perioada contractului sau.
c. Agentul comercial este un profesionist independent. Spre deosebire de voiajor, el nu poate fi salariat. In practica el este un comerciant persoana juridica. El nu este nici un mandatar pur deoarece el nu este investit doar cu puterea de a-l reprezenta pe comitent. El dispune de reala autonomie in cautarea clienților și in alegerea politicii comerciale. El decide publicitatea, politica de manrketing.
d. Fiind independent, agentul comercial poare sa reprezinte mai mulți comitenți. Aceasta facultate opereaza de drept (fara a fi nevoie sa ceara autorizația acestora), sub condiția insa ca aceștia sa nu fie concurenți. In acest sens, potrivit art. 2083 alin. 2 n.C.civ. agentul poate sa reprezinte mai mulți comitenți, in aceeași regiune și pentru același tip de contracte, sub condiția ca aceștia sa nu fie concurenți (art. 2083 alin. 3 n.C.civ.).
Agentul comercial este ținut de obligația de a nu face concurența. «In regiunea determinata prin contract el nu poate negocia sau incheia pe seama sa, fara consimțamantul comitentului contracte privind bunuri și servicii similare celor care fac obiectul contractului de agenție» (art. 2083 alin.1 n.C.civ.).
3. Statutul agentului comercial.
3.1. Regulile speciale alte contractului de mandat, constituie un adevarat statut al agenților comerciali pentru ca stabilesc un ansamblu de drepturi și obligații ale acestora care nu poate fi restrans. Potrivit art. 2103 n.C.civ., «nu se poate deroga in defavoarea intereselor agentului de la prevederile privind obligațiile acestuia (art.2088) și cele ale comitentului (art. 2089) ca și la cele privind dreptul agentului la remunerație (art. 2093, 2094, 2095 alin.(1), (2) si (4), 2100 si 2101), orice clauza contrara fiind considerata nescrisa».
3.2. Persoanele care nu pot fi protejate de statutul agenților comerciali.
Contractul de agenție, reglementat de noul Cod civil constituie dreptul comun in materia agențiilor. Aplicand regula specialibus generalibus derogant, nu se pot prevala de regulile contractului de agenție, intermediarii care fac obiectul unor reguli speciale de reglementare. este de exemplu, cazul agențiilor de turism, a ageniilor imobiliare. In același sens, noul Cod civil prevede alte categorii de intermediari care nu pot fi protejați de regiumul contractului de agenție.
Astfel, nu sunt agenți comerciali, persoanele care:
- actioneaza ca intermediar in cadrul burselor de valori si al pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate;
- au calitatea de agent sau broker de asigurari si reasigurari;
- presteaza un serviciu neremunerat in calitate de agent (art. 2082 alin. 1);
Nu sunt, de asemenea, agenți comercial persoanele care au un statut special:
- persoanele care au calitatea de organ legal sau statutar al unei persoane juridice, avand drept de reprezentare a acesteia;
- persoana care este asociat ori actionar si este imputernicita in mod legal sa ii reprezinte pe ceilalti asociati sau actionari;
- sau cea care are calitatea de administrator judiciar, lichidator, tutore, curator, custode sau sechestru in raport cu comitentul (art. 2082 alin. 2 n.C.civ.).
4. Condițiile de fond și de forma.
Fiind o specie a contractului de mandat, contractul de agenție se subordoneaza acelorași reguli de formare, cu excepția celor privind forma contractului.
Contractul de agentie este consensual, insa proba sa nu se poate face decat prin inscris (art.2087 alin.1 n.C.civ.). «Oricare parte are dreptul sa obtina de la cealalta parte, la cerere, un document scris semnat, cuprinzand continutul contractului de agentie, inclusiv modificarile acestuia; partile nu pot renunta la acest drept» (art. 2087 alin. 2 n.C.civ.).
5. Regimul juridic al contractului.
A. Obligațiile agentului comercial.
Fiind o specie a contractului de mandat, agentul comercial are obligația: sa reprezinte pe mandatar, spre deosebire de comisionar care nu are aceasta prerogativa; sa indeplineasca operațiile juridice cu care a fost insarcinat; sa dea socoteala; sa restituie bunurile primite cu ocazia executarii sarcinii.
De asemenea, el raspunde de daunele interese pentru neexecutarea obligațiilor, din cauza dolului sau a culpei lui. Fiind un profesionist, responsabilitatea sa va fi angajata pentru cea mai mica culpa.
Conținutul acestor obligații este similar cu cel din regimul obligațiilor mandatarului, cu particularitațile pe care le impune specificul contractului de agenție, precizate in textul art. 2088 din noul Cod civil.
a. Obligația de a executa misiunea incredințata.
Dupa caz, agentul comercial poate avea misiunea de a negocia sau de a negocia și incheia contracte.
Ca și mandatul, fiind un contract intuitu personae, sarcinile trebuie sa fie indeplinite personal de agentul comercial sau prin prepușii sai (art. 2088 n.C.civ.).
Substituirea sa printr-un alt agent este permisa excepțional, in condițiile regulilor mandatului (art.2088 alin. 3 n. C.civ.). Daca se afla in imposibilitatea de a executa misiunea agentul trebuie sa inștiințeze de indata pe comitent (art. 2088 alin. 4 n.C.civ.).
Agentul este obligat sa depuna aceeași diligența in executarea sarcinii, ca pentru propriile afaceri. Aceasta obligație se traduce din textul art. 2088 alin. 1 n.C.civ., in care se precizeaza ca «agentul trebuie sa execute sarcinile cu buna-credința și cu loialitate», text inutil pentru ca nu exista contracte care sa poata fi executate cu rea-credința.
Indiferent ca sunt stipulate sau nu in contract, particularitațile indeplinirii sarcinii agentului constau, in special in datoria acestuia:
- de a depune diligența in negocierea ce o poarta cu terțele persoane;
- de a incheia contractul, daca are o astfel de sarcina, in condițiile cele mai avantajoase pentru comitent;
- de a respecta instrucțiunile date de comitent. Agentul nu va putea sa vanda pe credit și nu poate sa faca reduceri ori sa amane plata creanțelor comitentului (art. 2085 n.C.civ.).
- de a informa pe comitent asupra tuturor datelor ce-l intereseaza pe acesta. De exemplu, agentul informeaza pe comitent asupra pieței produsului sau astfel incat acesta din urma sa-și adapteze produsul sau strategia economica. De asemenea, in cursul executarii operațiilor de vanzare, de exemplu, agentul primește reclamațiile privind viciile bunurilor vandute sau serviciile prestate de comitent, și il inștiințeaza pe acesta (art. 2086 alin. 1 n.C.civ.).
- «Sa ia masuri asiguratorii in interesul comitentului, precum și orice alte masuri necesare pentru conservarea drepturilor acestuia din urma» (art. 2086 alin. 2 n.C.civ.).
b. Obligația de depozitare a bunurilor și a eșantioanelor.
Agenții comerciali pot lucra și in interes propriu ca și in interesul altor comitenți. Din aceste motiv el trebuie sa ia masuri de depozitare a marfurilor primite spre vanzare sau a celor cumparate in contul comitenților, astfel incat sa se pastreze identitatea marfurilor de același sortiment ale diferiților comitenți și sa nu se deterioreze.
De asemenea, eșantioanele sau modelele primite de la comitenți ca și cele primite de la terți, pentru a fi predate comitenților interesați, trebuie pastrate și depozitate in bune condiții (art. 2088 pct. e. n.C.civ.).
c. Obligația de ținere a registrelor
Noul Cod il obliga pe agent sa țina in registre evidența separata pe fiecare comitent (art. 2088 alin. 1 lit.d)
B. Obligațiile comitentului.
a. Comitentul trebuie sa puna pe agent in masura de a executa sarcina.
Pentru aceasta el trebuie sa puna la dispoziția agentului toate documentele utile cu privire la produsele și serviciile care fac obiectul contractului de agenție, sa predea toate mostrele cataloagele și tarifele art. (2089 alin. 1 lit. a); sa comunice agentului toate informațiile necesare executarii contractului (art. 2089 alin. 1 lit. b); sa il inștiințeze pe agent atunci cand volumul de contracte este semnificativ mai mic decat se putea aștepta agentul in mod normal (art. 2089 alin. 1 lit. c).
b. Obligația de a informa pe agent in termen util asupra acceptarii ori refuzul sau neexecutarea unui contract negociat sau dupa caz, incheiat de agent (art. 2089 alin. 3 n.C.civ.). In cazul in care agentul a fost imputernicit doar sa negocieze iar comitentul nu comunica in termen rezonabil acordul sau pentru incheierea contractului negociat de agent conform imputernicirii permite, se considera ca a renunțat la incheierea contractului (art. 2090 n.C.civ.).
c. Obligația comitentului de a plati remunerația
Comitentul este obligat sa plateasca remunerația agentului in condițiile și la termenele stipulate in contract (art. 2089 alin. 2 lit. d). In lipsa unei prevederi exprese in contract, remunerația agentului este datorata din momentul in care operația a fost incheiata prin efortul agentului (art. 2094 n. C.civ.). Ea este datorata insa mai tarziu daca terțul a executat contractul cu intarziere (art. 2095 alin. 3 n.C.civ.).
In lipsa unei prevederi exprese, cuantumul remunerației, denumita comision, este variabil, funcție de numarul și de valoarea afacerilor (art. 2091 alin. 2 n.C.civ.), fiind fixat potrivit uzanțelor din domeniul de activitate in care a fost executata misiunea (art. 2091 alin. 3 n.C.civ.). In lipsa uzanțelor, agentul are dreptul la o remunerație rezonabila, in funcție de valoarea economica a contractelor sau a actelor de comerț pe care le intermediaza acesta (art. 2091 alin. 4 n.C.civ.).
6. Durata și incetarea contractului
Contractul de agenție poate sa fie incheiat pe o perioada determinata sau pe o perioada nedeterminata.
Contractul pe durata determinata inceteaza la data ajungerii la termen. Daca el continua și dupa acest termen, este considerat a fi transformat in contract fara termen (art. 2097 n.C.civ.).
a. Daca contractul este incheiat pe o perioada nedeterminata, parțile pot sa il denunțe unilateral, respectand termenul de preaviz:
- o luna pentru primul an de contract;
- doua luni pentru doi ani de contract;
- trei luni pentru al treilea an de contract și urmatorii ani.
Aceste termene pot sa fie prelungite prin contract dar nu reduse (art. 2098 alin. 1-5).
In lipsa unor clauze exprese, termenul de preaviz expira la sfarșitul lunii calendaristice (art. 2098 alin. 7).
b. Contractul incheiat pe perioada determinata și prelungit pe perioada nedeterminata se supune acelorași reguli privind incetarea contractului pe perioada nedeterminata. Termenul de preaviz se calculeaza ținand seama de intreaga perioada a contractului, atat pe perioada determinata cat și pe cea nedeterminata (art. 2098 alin. 8).
c. Contractul poate fi denunțat fara preaviz de oricare dintre parți, printr-o simpla notificare, in cazul in care parțile se afla in imposibilitatea de a continua relația contractuala, altele decat forța majora sau cazul fortuit (art. 2099 n.C.civ.).
7. Dreptul agentului la indemnizare. In caz de incetare a contractului agentul comercial are dreptul la o indemnitate compensatorie a prejudiciului suferit: aceasta indemnitate corespunde dreptului asupra clientului de care el dispunea. Ea cuprinde pierderea tuturor remunerațiilor dobandite pe care le-ar fi incasat cu ocazia executarii contractului in interes comun.
Denunțarea unilaterala a contractului de catre comitent da dreptul agentului la indemnizație, indiferent de motivul denunțarii, mai puțin culpa sa ori forța majora. Acest drept nu se stinge nici daca incetarea contractului s-a produs datorita decesului agentului.
