Cauciucul natural

Cauciucul natural

    Cauciucul natural - este un compus de origine vegetala, caracterizat de o elasticitate inalta, folosit in mare parte pentru prepararea gumelor si a obiectelor din guma. Se obtine din sucul heveii braziliene.

    Din  punct  de  vedere chimic cauciucul natural prezinta o hidrocarbura macromoleculara  nesaturata,  cu  compozitia  chimica  redata  prin formula (C₅H₈)n.  Acest  compus  se  examineaza ca polimer al izoprenului. Unitatea structurala de baza a macromoleculei cauciucului natural este grupa izopentenica in forma cis:   

    Aceste  grupe  se unesc consecutiv in pozitia 1,4, cu formarea lantului macromolecular liniar. Cea mai importanta proprietate tehnica a cauciucului natural   este   elasticitatea   inalta.  La  fel  cauciucul  natural  este caracterizat  de  proprietati electrice inalte. El se foloseste ca material izolator. Este impermeabil fata de gaze si apa. Toate aceste proprietati determina folosirea cauciucului natural in multe domenii ale tehnicii si in uzul casnic.

    Cauciucul  natural se dizolva in hidrocarburi aromatice, hidrocarburi alifatice superioare  si in derivatii lor, (ex: benzina, C₆H₆, CHCl₃, CS₂) solutiile  viscoase obtinute se  folosesc in calitate de clei. Inainte de a se dizolva cauciucul  natural se umfla marindu-si volumul pina la 1000%. In apa, alcool,  acetona, acizi grasi si alte lichide asociate practic nu se umfla si nu se dizolva.

   Fiind  un  compus nesaturat  interactioneaza cu halogenii. Produsul de interactiune  cu  clorul  are compozitia (C₆H₆Cl₄)n. Acest cauciuc  este folosit  in  industria  lacurilor  neinflamabile  si  a  cleiurilor  pentru incleierea  gumei  pe  metale.  Sub  influenta catalitica a hidrogenului se formeaza cauciuc hidrogenat cu compozitia (C₅H₁₀)n, folosit ca echivalent al gutapercii.  Clorura de hidrogen gazoasa cu cauciucul formeaza un clorhidrat de  compozitia  (C₅H₉Cl)n,  folosit in calitate de mase plastice si  ca material pentru fabricarea ambalajului pentru produse alimentare.

    Cauciucul  natural are si careva neajunsuri: chiar la temperatura camerei aditioneaza oxigenul, ceea ce este urmata de degradarea oxidativa.

Aceasta  reactie sta la baza procesului de imbatrinire a cauciului, ce este urmata  de schimbarea proprietatilor obiectelor din acest material la pastrare si exploatare. Aminocompusii, alcoolii si fenolii frineaza procesul de imbatrinire,  pe  cind  sarurile  metalelor  de  tranzitie (Fe, Mn) si unii compusi  organici  ca  aldehide,  mercaptani  grabesc  imbatrinirea acestui compus.