|
|
|
CONVENTIE referitoare la contractul de transport international de marfuri pe sosele (CMR)
Domeniul de aplicare
Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu titlu oneros, cu vehicule, cand locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sunt indicate in contract, sunt situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract. Prezenta conventie se aplica chiar daca transporturile intrand in domeniul ei de aplicare sunt efectuate de catre state sau de catre institutii ori organizatii guvernamentale.
Prezenta conventie nu se aplica:
a) transporturilor efectuate pe baza conventiilor postale internationale;
b) transporturilor funerare;
c) transporturilor efectelor de stramutare.
Daca vehiculul continand marfuri este transportat pe o parte a parcursului, pe mare, cale ferata, cale navigabila interioara sau aeriana, fara descarcarea marfii din vehicul, prezenta conventie se aplica pentru intregul transport.
Persoanele pentru care raspunde transportatorul
Pentru aplicarea prezentei conventii, transportatorul raspunde ca de propriile sale actiuni si omisiuni, de actiunile si omisiunile prepusilor sai si ale oricaror alte persoane la serviciile carora recurge pentru executarea transportului, daca acesti prepusi sau aceste persoane actioneaza in exercitiul functiilor lor.
Incheierea si executarea contractului de transport
Proba contractului de transport se face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici existenta, nici valabilitatea contractului de transport, care ramane supus dispozitiilor prezentei conventii.
Scrisoarea de trasura este intocmita in trei exemplare originale, semnate de expeditor si de transportator, aceste semnaturi putand sa fie imprimate sau inlocuite prin stampilele expeditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este intocmita scrisoarea de trasura o permite. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa, iar al treilea se retine de transportator.
In cazul in care marfa de transport trebuie sa fie incarcata in vehicule diferite sau daca este vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de marfa ori lot de marfuri.
Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:
a) locul si data intocmirii sale;
b) numele si adresa expeditorului;
c) numele si adresa transportatorului;
d) locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;
e) numele si adresa destinatarului;
f) denumirea curenta a naturii marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile periculoase, denumirea lor general recunoscuta;
g) numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor;
h) greutatea bruta sau cantitatea altfel exprimata a marfii;
i) cheltuielile aferente transportului (cheltuieli de transport, cheltuieli accesorii, taxe de vama si alte cheltuieli survenite de la incheierea contractului si pana la eliberare);
j) instructiunile necesare pentru formalitatile de vama si altele;
k) indicatia ca transportul este supus regimului stabilit prin prezenta conventie si nici unei alte clauze contrare.
Daca este cazul, scrisoarea de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare:
a) interzicerea transbordarii;
b) cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;
c) totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;
d) valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberare;
e) instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;
f) termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuat;
g) lista documentelor remise transportatorului.
Partile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera utila.
La primirea marfii, transportatorul este obligat sa verifice:
a) exactitatea mentiunilor din scrisoarea de trasura referitoare la numarul de colete, cat si la marcajul si la numerele lor;
b) starea aparenta a marfii si a ambalajului ei.
Expeditorul are dreptul sa ceara verificarea de catre transportator a greutatii brute a marfii sau a cantitatii acesteia altfel exprimate. El poate cere, de asemenea, verificarea continutului cotelor. Transportatorul poate cere plata cheltuielilor de verificare. Rezultatul verificarilor se consemneaza in scrisoarea de trasura.
Scrisoarea de trasura face dovada, pana la proba contrarie, a conditiilor contractului si a primirii marfii de catre transportator.
In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura a rezervelor motivate ale transportatorului, exista prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare aparenta buna in momentul primirii de catre transportator si ca numarul de colete, cat si marcajele si numerele lor erau conforme cu mentiunile din scrisoarea de trasura.
Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru daunele pricinuite persoanelor, materialului sau altor marfuri, precum si pentru cheltuielile cauzate de defectuozitatea ambalajului marfii, afara de cazul cand defectuozitatea, fiind aparenta/cunoscuta transportatorului in momentul primirii marfii, transportatorul nu a facut rezerve cu privire la aceasta.
In vederea indeplinirii formalitatilor de vama si a altora care trebuie facute inainte de eliberarea marfii, expeditorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute.
Transportatorul nu este obligat sa examineze daca aceste documente si informatii sunt exacte sau suficiente. Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar putea rezulta din lipsa, insuficienta sau din neregularitatea acestor documente si informatii, in afara de cazul in care culpa este a transportatorului.
Transportatorul este raspunzator ca si un comisionar de consecintele pierderii sau utilizarii inexacte a documentelor mentionate in scrisoarea de trasura si care o insotesc sau care i s-au predat; totusi, despagubirea pusa in sarcina sa nu o va depasi pe aceea care ar fi datorata in caz de pierdere a marfii.
Expeditorul are dreptul de dispozitie asupra marfii, in special sa ceara transportatorului oprirea transportului, schimbarea locului prevazut pentru eliberare sau sa elibereze marfa unui alt destinatar decat cel indicat in scrisoarea de trasura.
Daca, pentru un motiv oarecare, executarea contractului in conditiile prevazute in scrisoarea de trasura este sau devine imposibila inainte de sosirea marfii la locul prevazut pentru eliberare, transportatorul este obligat sa ceara instructiuni persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa.
Totusi, daca circumstantele permit efectuarea transportului in conditii care difera de cele prevazute in scrisoarea de trasura si daca transportatorul nu a putut sa obtina in timp util instructiunile de la persoana care are dreptul de a dispune de marfa, el va lua masurile pe care le considera ca fiind cele mai bune in interesul persoanei care are dreptul de a dispune de marfa.
In cazul in care dupa sosirea marfii la locul de destinatie se ivesc impedimente la eliberare, transportatorul cere instructiuni de la expeditor. Daca destinatarul refuza marfa, expeditorul are dreptul de a dispune de aceasta, fara a prezenta primul exemplar al scrisorii de trasura.
Chiar daca a refuzat marfa, destinatarul poate oricand sa ceara eliberara ei atat timp cat transportatorul nu a primit instructiuni contrarii de la expeditor.
Transportatorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor legate de solicitarea de instructiuni sau cele determinate de executarea instructiunilor primite, cu conditia ca aceste cheltuieli sa nu fie consecinta culpei sale.
Transportatorul poate sa procedeze la vanzarea marfii fara sa astepte instructiuni de la persoana care are dreptul sa dispuna, cand natura perisabila a marfii sau starea ei o justifica sau cand cheltuielile pentru pastrare sunt disproportionate fata de valoarea marfii. In celelalte cazuri el poate, de asemnea, proceda la vanzarea marfii, daca, intr-un termen rezonabil, el nu a primit din partea persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa instructiuni contrarii a caror executare ii poate fi ceruta in mod echitabil.
Raspunderea transportatorului
Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala/partiala sau pentru avarie, produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cat si pentru intarzierea in eliberare.
Trasportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intarzierea a avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia nerezultand dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.
Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici defectiunea vehiculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care a inchiriat vehiculul sau a prepusilor acesteia.
Transportatorul este exonerat de raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai multora dintre urmatoarele fapte:
a) folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost convenita intr-un mod expres si mentionata in scrisoarea de trasura;
b) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin felul lor la stricaciuni sau avarie, cand aceste marfuri nu sunt ambalate sau sunt rau ambalate;
c) manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau destinatar sau de catre persoane care actioneaza in contul expeditorului sau al destinatarului;
d) natura unor marfuri expuse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierderea totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a rozatoarelor;
e) insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;
f) transportul de animale vii.
Sarcina probei ca pierderea, avaria sau intarzierea eliberarii a avut drept cauza unul dintre factorii prevazuti mai sus incumba transportatorul.
Se considera intarziere la eliberare atunci cand marfa nu a fost eliberata in termenul convenit sau, daca nu a fost convenit un termen, atunci cand durata efectiva a transportatorului depaseste timpul care in mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinandu-se cont de circumstante si, printre altele, in cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar pentru ambalarea unei incarcaturi complete in conditii normale.
Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cand aceasta nu a fost eliberata in termen de 30 de zile de la expirarea termenului convenit sau, daca nu a fost convenit un asemena termen, in termen de 60 zile de la primirea marfii de catre transportator.
In caz de intarziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intarziere a rezultat un prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul transportului.
Reclamatii si actiuni
Daca destinatarul a primit marfa fara sa fi constatat starea ei in contradictoriu cu transportatorul sau daca cel mai tarziu in momentul eliberarii, cand este vorba de pierderi ori avarii aparente, sau in termen de 7 zile de la data eliberarii, in afara de duminici si sarbatori legale, cand este vorba de pierderi sau avarii neaparente, nu a facut rezerve transportatorului, indicand natura generala a pierderii sau avariei, se prezuma, pana la proba contrarie, ca a primit marfa in starea descrisa in scrisoarea de trasura. Rezervele aratate mai sus trebuie sa fie facute in scris daca este vorba de pierderi sau de avarii neaparente.
Daca starea marfii a fost constatata in mod contradictoriu de catre destinatar si transportator, dovada contrarie rezultatului acestei constatari nu poate fi facuta decat daca este vorba de pierderi sau de avarii neaparente si daca destinatarul a adresat rezervele sale in scris transportatorului in termen de 7 zile, in afara duminicilor si a sarbatorilor legale, de la data acestei constatari.
O depasire a termenului de eliberare poate da loc la despagubiri numai daca a fost adresata o rezerva in scris, in termen de 21 de zile de la data punerii marfii la dispozitia destinatarului. Data eliberarii sau, dupa caz, cea a constatarii sau cea a punerii marfii la dispozitie nu se include in termenele prevazute in prezentul articol.
Transportatorul si destinatarul trebuie sa-si acorde in mod reciproc toate inlesnirile rezonabile pentru constatarile si verificarile necesare.
Dispozitii referitoare la transportul efectuat de transportatori succesivi
Daca un transport care face obiectul unui contract unic este executat in mod succesiv de catre mai multi transportatori rutieri, fiecare dintre acestia isi asuma raspunderea executarii transportului total; transportatorul al doilea si fiecare dintre transportatorii urmatori devenind, prin primirea de catre ei a marfii si a scrisorii de trasura, parti la contract, in conditiile prevazute in scrisoarea de trasura.
Transportatorul care preia marfa de la transportatorul precedent ii remite acestuia o confirmare de primire datata si semnata. El trebuie sa-si inscrie numele si adresa sa pe al doilea exemplar al scrisorii de trasura. Daca este cazul, el completeaza pe acest exemplar, cat si pe confirmarea de primire, rezervele sale.
Atat timp cat nu este vorba de o cerere neconventionala sau de o exceptie formulata in fata unei instante, referitoare la o actiune intemeiata pe acelasi contract de transport, actiunea privind raspunderea pentru pierdere, avarie sau intarziere nu poate fi indreptata decat impotriva primului transportator, ultimului transportator sau transportatorului care a executat partea din transport pe parcursul caruia s-a produs faptul care a cauzat pierderea, avaria sau intarzierea; actiunea poate fi indreptata in acelasi timp impotriva mai multora dintre acesti transportatori.
Transportatorul care a platit despagubiri, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, are dreptul de regres, pentru suma platita, impreuna cu dobanzile si cheltuielile suportate, contra transportatorilor care au participat la executarea contractului de transport conform dispozitiilor urmatoare:
a) transportatorul prin fapta caruia s-a produs pabuga trebuie sa suporte singur despagubirea platita de el sau de un alt transportator;
b) daca paguba s-a produs prin fapta a doi sau mai multi transportatori, fiecare dintre ei trebuie sa plateasca o suma proportionala cu partea sa de raspundere; daca evaluarea partilor de raspundere este imposibila, fiecare dintre ei este raspunzator proportional cu partea de remunerare a transportului care ii revine;
c) daca nu se poate stabili care dintre transportatori raspunde pentru paguba, despagubirea se repartizeaza intre toti transportatorii, in proportia fixata la litera b).
Daca unul din transportatori nu este solvabil, partea de despagubire care ii incumba si pe care n-a platit-o se repartizeaza intre toti ceilalti transportatori, proportional cu remunerarea lor.
Transportatorii sunt liberi sa convina intre ei asupra unor dispozitii derogatorii.
BIBLIOGRAFIE
1. ORDONANTA DE URGENTA A GUVERNULUI NR. 109/2005
1. ORDINUL NR. 1892/2006
2. O.U.G. NR. 195/2002
3. ACORDUL EUROPEAN PRIVIND ACTIVITATEA ECHIPAJELOR CARE EFECTUEAZA TRANSPORTURI RUTIERE INTERNATIONALE (A.E.T.R.)
4. ORDINUL M.L.P.T.L. NR. 211/2003 PENTRU APROBAREA REGLEMENTARILOR PRIVIND CONDITIILE TEHNICE PE CARE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA VEHICULELE RUTIERE IN VEDEREA ADMITERII IN CIRCULATIE PE DRUMURILE PUBLICE DIN ROMANIA - RNTR2
5. CONVENTIA VAMALA T.I.R.
6. CONVENTIA REFERITOARE LA CONTRACTUL DE TRANSPORT INTERNATIONAL DE MARFURI PE SOSELE C.M.R.
