|
|
|
Metaanaliza
1. Problematica metaanalizei
Metaanaliza se refera la:
metoda de analiza statistica a rezultatelor continute in mai multe studii referitoare la aceasta problema;
analiza calitativa (trecerea in revista) a rezultatelor obtinute pana la un moment dat;
cele doua domensiuni (calitate si cantitate) sunt complementare, asadar metaanaliza este dictata de dezvoltarea cumulativa a cercetarilor psihologice.
Etapele metaanalizei
a) Orice metaanaliza incepe cu punerea unei probleme concrete. (Exemplu: ce relatie exista intre anxietate si nivelul performantelor scolare);
b) Clarificarea punctelor de vedere intr-o serie de chestiuni teoretico-metodologice (modul de definire a variabilelor; operationalizarea variabilelor; instrumentele folosite; clarificarea notiunilor; alte operationalizari posibile).
c) Reperarea studiilor ce vor fi analizate;
d) Stabilirea valorii studiilor.
e) Retinerea informatiilor despre caracterul general al studiilor; informatii privind metodolgia cercetarilorl caracteristicile subiectilor (sex, varsta, …)
2. Proceduri de calcul
Obiective: compararea rezultatelor pentru a evidentia semnificatia diferentelor existente si combinarea rezultatelor.
2.1. Procesul de comparare
2.1.1. Compararea pragurilor de semnificatie
Exemplu: 2 studii, A si B, pun in evidenta relatia de corelatie de sens opus
r1=0.60; N1=15; p1=.06
r2=-0.20; N2=100; p2=.12
Este semnificativa diferenta dintre p1 si p2?
Cautam valoarea lui z in anexa (pragurile de semn sunt bilaterale, prezinta ambele extreme ale curbei lui Gauss).
2.1.2. Compararea marimii efectului
Este folosita atunci cand rezultatele se dau prin coeficienti de corelatie.
2.2. Proceduri de combinare
•
Combinarea pragurilor – se face in mod analog ca la comparare, exceptand faptul
ca z=
• Combinarea marimii efectului – dupa formula:
zr=
.
Daca esantioanele sunt diferite din punct de vedere numeric, se aplica media ponderata.
Zr
ponderat = 
.
