| 
Avand
un impact moral si motivational deosebit, proiectarea posturilor trebuie se
stea in atentia conducatorilor compartimentelor de resursre umane, de fapt a tuturor cadrelor de conducere, deoarece ei
trebuie sa cunoasca impactul pe care il are acest proces asupra celor ce ocupa
posturile.
Proiectarea posturilor defineste cerintele specifice muncii desfasurate de un
grup sau la nivel individual. Ea trebuie sa raspunda la intrebarile:
  
Analiza
si proiectarea posturilor
Analiza este procesul de colectare si integrare a informatiilor privind:
obiectul principal al postului
continutul si natura sarcinilor
rezultatele
criteriile de performanta
componentele
responsabilitatile
factorii organizationali, motivationali, de dezvoltare si de mediu
Obiective (propuse pentru realizarea acestui proces):
1. identificarea caracteristicilor procesului analizei si proeictarii postului
2. evidentierea principalelor obiective ale analizei posturilor
3. prezentarea tipurilor, metodelor si tehnicilor de analiza a postului
4. identificarea factorilor de evaluare a postului
5. ilustrarea metodelor de proiectare a postului
6. identificarea metodelor si a tehnicilor de evaluare si proiectare a posturilor
 
   
 
  
   
   
 colectarea  pregatirea  implementarea proiectarea
 datelor descrierii
 proiectarii  postului
  postului postului
 analiza  folosirea
 selectarea
 structurii informatiilor
 posturilor
 organizatorice analizei  ce vor fi
  posturilor analizate
 
   
 
  
   
   
 observarea tehnica  procedee interviul
    incidentelor grafice de 
   critice analiza a 
     posturilor
analiza chestionarul analiza
 documentelor pentru  functionala
 existente analiza a
posturilor
 postului
 
   
 
  
   
   
 modelul clasic al modelul modelul 
 proiectarii caracteristicilor  conceptual
al
 postului postului proiectarii 
  postului
Analiza posturilor face
referire la descrierea si specificatia acestora.
Ofera informatii privind denumirea, localizarea in structura firmei, indatoririle si responsabilitatile, conditiile generale de munca.
Descrierea posturilor este sintetizata in fisa postului
care include:
identificarea postului - denumirea, grupa de activitati de care apartine, codul ;
pozitia ierarhica;
 activitatile si procedurile postului - sarcini ce trebuie
indeplinite, materiale si utilaje 
 folosite, interactiuni formale cu alti
angajati;
relatiile de subordonare - control si colaborare;
marja de autonomie;
 conditiile de munca si mediul fizic in care se
desfasoara: 
- temperatura;
- iluminat;
- nivelul zgomotului;
- spatiul muncii (inchis, deschis);
- localizarea geografica;
- posibilitatea modificarii conditiilor;
conditii de angajare - structura salariului;
- metoda de plata a lui;
- alte beneficii;
- oportunitatile privind promovarea sau transferul;
Se refera la caracteristicile cerute ocupantului pentru a obtine performanta pe postul respectiv. Specificatia descrie cerintele legate de: educatie, experienta, perfectionare, abilitati fizice sau intelectuale, indemanare, abilitati cerute de munca respectiva, putere de decizie. Specificatiile unui post trebuie sa fie stabilite dupa intelegerea activitatilor postului si de catre mai multe persoane (angajatii respectivi, managerii, analistii posturilor) pe baza analizei statistice.
Metode de analiza a posturilor
1.Intervievarea
este metoda fundamentala de analiza
mare consumatoare de timp
2.Chestionare, liste de control si liste de inventariere
 pot fi un instrument util pentru - a ajuta la descriere
 - economia de timp pentru intervievare
nu redau mereu imaginea completa a posturilor studiate
3.Observarea
cea mai fidela metoda de analizare a continutului unui post
 consuma mult timp si este rareori
utilizata
4.Descrierea proprie
este cea mai rapida si mai economica forma de analiza a posturilor
 se bazeaza pe capacitatea, adesea limitata, a
oamenilor de a-si descrie propria munca 
5.Jurnale si evidente operationale
de maxima utilitate in cazul posturilor manageriale
ii solicita mai mult pe detinatorii posturilor, de aceea pot fi dificil de analizat
6.Analiza ierarhica a sarcinilor
asigura o structura pertinenta pentru analiza posturilor din punct de vedere:
- al rezultatelor palpabile( o particularitate utila a acestei abordari)
- al planurilor( contributii introduse in proces)
- al relatiilor
poate fi folosita atunci cand se analizeaza datele obtinute prin interviuri sau alte metode
Continutul postului presupune stabilirea standardelor de performanta pe post. Acesta are trei dimensiuni importante:
Aceasta sta la baza cresterii eficientei la locul de munca si prezinta numeroase avantaje:
Proportiile se refera la numarul si varietatea cerintelor pe care trebuie sa le indeplineasca ocupantul postului. In cazul in care postul prezinta niste proportii mici, cerintele sunt reduse, iar lucratorul, pentru a-si indeplini munca, trebuie sa repete operatiunile.
Profunzimea
postului se refera la libertatea pe care o are ocupantul postului in a-si
planifica si a-si organiza propria munca. 
 - daca profunzimea este redusa, rezulta
insatisfactie si chiar absenteism.
Rotatia postului implica schimbarea periodica a muncii, pe posturi diferite si in scopul familiarizarii lucratorului (mai ales la cadrele tinere de conducere).
Amplitudinea postului inseamna cresterea cerintelor de aceeasi natura, necesare obtinerii performantei, alaturi de sporirea operatiunilor ce trebuie realizate.
Imbogatirea postului se realizeaza prin marirea proportiilor postului, cat si a profunzimii lui. Ea presupune adaugarea de noi responsabilitati (poate creste si satisfactia in munca).
1.Diversitatea aptitudinilor
-
presupune sansa de a presta o varietate de activitati legate de
munca, utilizand aptitudini si talente diferite.
2.Autonomia
- este libertatea de a programa propriile activitati de munca si de a decide asupra procedurilor de munca
1. Importanta sarcinii
presupune impactul pe care un post il are asupra celorlalte
2. Identitatea sarcinii
 reprezinta gradul in care un post implica realizarea unei munci complete de la
inceput pana la sfarsit.
5.Feedback-ul
-
priveste informatiile pe care le primeste cineva despre
eficacitatea muncii sale.
Oamenii nu sunt motivati prea mult timp daca nu stiu cat de bine
actioneaza. 
Aceste prezentari presupun furnizarea, pentru solicitantii unui post, a unui tablou echilibrat, realist al aspectelor negative si pozitive ale postului. Membrii noi ai unei organizatii nutresc asteptari exagerate referitoare la posturile lor. Atunci cand incep cu adevarat munca si aceasta nu ajunge sa corespunda asteptarilor lor, indivizii acuza "socul realitatii", rezultand in consecinta insatisfactia in munca. Ca urmare, o fluctuatie de personal costisitoare este mai probabil sa apara printre noii angajati care sunt incapabili sa supravietuiasca discrepantei dintre asteptari si realitate. Pentru organizatie, aceasta succesiune de evenimente reprezinta un esec al socializarii. Prezentarile preliminare realiste furnizeaaza solicitantilor unui post un tablou echilibrat, asigurand o "actiune corectiva" asupra anticipatiilor inca din etapa de socializare anticipativa.
Evaluarea posturilor
- nu poate fi evitata ( trebuie facuta ori de cate ori decidem cum trebuie platit un post in raport cu altul)
- ideal ar fi ca fiecare post sa fie evaluat pentru a face comparatii in intreg ansamblul organizatiei, sau cel putin intre angajatii cu ocupatii comparabile la diferite niveluri
- este o greseala - posturile de la nivelurile ierarhhice inalte sunt adesea constituite pe baza aptitudinilor cuiva - astfel evaluarea posturilor se transforma in evaluarea persoanei
1. evaluarea posturilor pe baza aptitudinilor
-
ierarhizeaza posturile in functie de nivelul de aptitudini sau
experienta de care este nevoie 
 in activitatea respectiva
- este o metoda orientata spre individ, nu spre post
- pentru posturile din domeniul productiv, tehnic si operational si in industriile de proces
2. evaluarea posturilor pe baza competentei
- masoara dimensiunea
posturilor in comparatie cu nivelul de competenta cerut pentru 
 obtinerea unor performante satisfacatoare
- se concentreaza asupra oamenilor
- in esenta,
competenta inseamna capacitatea de a obtine efectele dorite din
aplicarea 
 cunostintelor si
aptitudinilor, nu de a le aplica pur si simplu
3. evaluarea posturilor pe baza nivelurilor de piata ale tarifelor
- presupune corelarea cotelor interne de salarizare cu tarifele de piata
- un post valoreaza atat cat spune piata ca valoreaza
-
utilizarea aceasta exclusiva nu poate sa duca la crearea unei
baze suficient de stabile si 
 de adecvate pentru elaborarea unei
structuri salariale echitabile
- valoarea de piata a "angajatilor individuali" nu este identica cu valoarea pentru organizatie
-
depinde mai mult de nivelul lor de aptitudini si competenta
decat de 
 responsabilitatile pe care le
au intr-o ierarhie a posturilor
Diviziunea si coordonarea muncii
Munca trebuie impartita in organizatii
pentru ca indivizii au aptitudini si competente diferite. Nu
exista indivizi care sa poata raspunda adecvat
oricarei solicitari, iar daca acest lucru ar fi posibil, s-ar
produce o uriasa confuzie si ineficienta. Orice
structura organizationala se bazeaza pe doua elemente
fundamentale:
 - diviziunea muncii
 - coordonarea activitatilor
q       
Diviziunea
muncii - duce la specializare si la aparitia unor
anumite tipuri de 
munca
 - efectul specializarii este
cresterea eficientei: 
 - prin exersare se reduce foarte mult
timpul necesar 
 realizarii sarcinii la fiecare loc
de munca (productivitate 
 mai mare)
 - munca specializata solicita
antrenarea unui numar mic 
 de abilitati fizice si
mentale (costurile specializarii 
 angajatilor sunt reduse)
- permite plasarea "omului potrivit la locul potrivit"
Diviziunea verticala a muncii
- are ca scop impartirea autoritatii (numarul nivelurilor de comanda) si luarea deciziilor
- activitatile de
executie se separa de cele administrative, ducand la aparitia
posturilor de 
  manager pe diferite niveluri
- managerul- coordoneaza activitatea membrilor de munca
 - controleaza felul in care
munceste fiecare, isi 
 foloseste timpul in mod productiv
sau il iroseste in 
 interes personal
 - controleaza daca se respecta
standardele si regulile 
 stabilite
Diviziunea orizontala a muncii
- grupeaza in posturi
si compartimente activitatile de baza care trebuie
indeplinite pentru 
 atingerea scopurilor organizatiei
- se concretizeaza in
aprovizionarea, excutarea, vanzarea produseor,contabilizarea 
 resurselor financiare, angajarea de
personal etc.
- pe
masura ce se dezvolta organizatia, se accentueaza
diviziunae orizontala a muncii si 
 apare specializarea fortei de
munca
- se bazeaza pe proiectarea postului
- avantaje : - individul invata deprinderi, devine expert capabil sa performeze rapid si corect
- activitatea de control se simplifica ( se verifica o singura sarcina)
- dezavantaje : - aparitia rutinei
- scaderea motivatiei din cauza anvergurii reduse a postului
 - se amplifica nevoia de coordonare a
activitatii tuturor angajatilor 
 (activitatea fiecaruia conditioneaza
si este conditionata de indeplinirea 
 activitatii celuilalt)
 Presedinte
Vicepresedinte
Manageri de nivel ierarhic mediu Diviziune
verticala
Supraveghetori
Executanti
Executia bunurilor Vanzarea bunurilor Serviciul financiarActivitatea
 de personal
 
   
 
  
   
   ![]()
Diviziunea orizontala
q     
Coordonarea
activitatilor - este necesara pentru asigurarea
coerentei eforturilor si a 
 eficientei
 - consta in integrarea partilor
componente ale organizatiei 
 in scopul realizarii obiectivelor
propuse
 - prin aceasta se faciliteaza sincronizarea,
comunicarea si 
 feedback-ul intre
responsabilitatile membrilor (succesul 
 organizatiei depinde de
performanta tuturor grupurilor de 
 munca care o compun)