Metode ale psihologiei copilului

METODE ALE PSIHOLOGIEI COPILULUI

CONSIDERATII GENERALE

Psihologia copilului dispune de legitati proprii si de metode cu caracter stiintific, proprii psihologiei .

Metoda de cercetare este un instrument prin intermediul caruia se investigheaza, se urmaresc si se verifica fenomene, ipoteze, probleme si situatii. Asadar, metoda de cercetare reprezinta organizarea mentala prealabila a abordarii unui fenomen, situatii etc.

Psihologia copilului foloseste trei modalitati de investigatie:

1. Metoda genetico-transversala: sunt urmarite aspecte ale dezvoltarii psihice a copilului pe o perioada de timp indelungata a vietii sale.
2. Metoda inventarului transversal: sunt cercetati comparativ mai multi subiecti sub aspectul particularitatilor de varsta si a elementelor de variabilitate individuala intr-o singura etapa a dezvoltarii ontogenetice.
3. Metoda genetico-longitudinala combinata cu inventarul transversal studiaza factorii de progres de la un stadiu la altul al dezvoltarii (aceiasi copii sunt cercetati la diferite varste de-a lungul vietii, studiind modul in care au progresat de la un stadiu la altul).

PRINCIPALELE METODE DE CERCETARE

OBSERVATIA

urmarirea si consemnarea sistematica, riguroasa, detaliata  si clara a tuturor reactiilor, conduitelor copilului sau a fenomenelor psihice care stau in atentia cercetatorului.

Folosirea metodei observatiei presupune respectarea anumitor conditii:

a)     stabilirea prealabila a scipului observatiei;

b)     consemnarea unor aspecte semnificative in concordanta cu scopul si sarcinile cercetarii;

c)      urmarirea manifestarilor psihice sub toate aspectele si situatiile;

d)     urmarirea fenomenului studiat in conditii variate;

e)     eleborarea unor protocoale de observatie;

f)      verificarea fidelitatii observatiilor → confruntarea observatiilor mai multor observatori pentru sesizarea aspectelor comune si pentru surprinderea unor detalii suplimentare.

notarea ordonata si fidela a datelor obtinute in urma observatiilor;

g)     folosirea grilelor de observatie;

h)     folosirea aparaturii audio-video pentru inregistrarea informatiei prelevate din observatii.

Observatiile pot fi

participative;

non-participative.

Observatiile pot implica

esantioanare temporara;

esantionarea evenimentelor;

un singur subiect;

mai multi subiecti;

Observatiile se pot centra pe

un comportament;

o categorie de comportamente

METODA BIOGRAFICA

Metoda biografica consta in consemnarea datelor importante ale intregii vieti a copilului (momentul aparitiei mersului, vorbirii, boli suferite etc.).

colectarea unor date de observatie in care se stabilesc cauze si efecte ale unor evenimente de-a lungul intregii vieti a copilului.

aceasta metoda porneste de la ideea ca personalitatea si constiinta copilului se formeaza sub influenta conditiilor materiale de dezvoltare.

Anamneza presupune consemnarea datelor mai importante ale intregi vieti a persoanei  in vederea depistarii unor situatii patologice.

METODELE EXPERIMENTALE

Experimentul presupune provocarea fenomenului psihic care se cerceteaza. Aceasta metoda presupune o strategie si un instrumentar de provocare de conduite prin stimuli diversi.

Caracteristica principala a experimentului consta in interventia si schimbarea gradata a unui factor care actioneaza asupra subiectului, inregistrandu-se si masurandu-se modificarile care survin.

1. Experimentul de laborator

Presupune provocarea si urmarirea in conditii artificiale de laborator a fenomenului studiat.

De exemplu, stabilirea timpului de reactie a subiectilor in vederea terapiei logopatiilor, dislexiilor, disgrafiilor, apraxiilor.

2. Experimentul natural si experimentul psihopedagogic

Experimentul natural are loc in conditii normale de activitate a subiectului.

De exemplu, provocarea de memorare logica si de memorare mecanica din perspectiva intrebarilor; sesizarea aspectelor legate de inducerea starii de oboseala sau de trainicia uneia sau alteia din aceste tipuri de memorare.

Experimentul psihopedagogic ( formativ) este experimentul natural desfasurat in scoala, ce estelegat de influentele formative ale activitatilor scolare mai complexe cu scopul dezvoltarii psihice a subiectului.

3. Metoda testelor

Testul este o proba psihologica, scurta, standardizata, ale caror rezultate se interpreteaza conform unor etaloane la care se raporteaza.

Calitati ale testelor:

■ validitatea - testul masoara ceea ce trebuie sa masoare. De exemplu, legatura dintre rezultatele testelor de inteligenta si rezultatele scolare sau dintre rezultatele testelor de atentie si frecventa greselilor din caietele elevilor.

■ fidelitatea - testul masoara aceeiasi caracteristica.

■ sensibilitatea - testul pune in evidenta diferentele existente intre persoane.

METODA CONVORBIRII

Metoda convorbirii consta in organizarea unui dialog planificat, ce se desfasoara in conditii normale.

Aceasta metoda se foloseste in cercetarile individuale (cercetarea cu un singur subiect, studiul de caz).            

METODA ANALIZEI PRODUSELOR ACTIVITATII

studierea copilului prin intermediul produselor activitatii lui: lucrari literare, compuneri, notite, lucrari de control, desene, colaje, constructii, modelaj.

Se urmaresc

spiritul de observatie;

capacitatea de intelegere

caracteristici ale reprezentarilor

particularitati ale deprinderilor manuale, ale deprinderilor tehnice si artistice

elemente de conceptie tehnica, artistica, de creatie, inspiratie.

→  depistarea particularitatilor de dezvoltare a: personalitatii, stilului de munca, planului mintal, continuitatii logice a ideilor.