Mecanismele psihice reglatorii

Mecanismele psihice reglatorii

a) Comunicarea si limbajul

delimitari conceptuale

Comunicarea = ansamblul proceselor psihice si fizice prin care se efectueaza operatia de punere in relatie a unei persoane sau a mai multora cu o alta sau mai multe, in vederea atingerii unor obiective

Prin comunicare

individul se umanizeaza, isi formeaza si dezvolta personalitatea, ea este cea care ii asigura transmiterea experientei sociale

permite influentarea educativ-formativa

In lipsa comunicarii, individual ramane la nivelul dezvoltarii biologice, inapt pentru interactiunea sociala, privat de capacitatea de integrare in colectivitate

Formele comunicarii

1)     dupa nr de persoane care participa la procesul communicational

a)     interpersonala (intre 2 persoane, capata o nuanta personala, reciprocitate sau nuanta profesionala: poate fi autentica aspirand la durata si permanenta sau ocazionala)

b)     de grup (reglata de optica generala, ea fiind supraindividuala)

intragrup (in interiorul grupului)

intergrup (intre grupuri)

2)     dupa instrumentele folosite

a)     nonverbala

comunicarea prin corp           

aparenta fizica (imbracamintea comunica diverse trasaturi caracteriale)

gesturile (unul din cele mai importante mijloace care dau acces la persoana)

o      autice (nu au legatura cu comunicarea, tradeaza o anumita stare afectiva a indivudului)

o      simbolice (prin care se exprima aprobarea, indiferenta, entuziasmul)

expresie fetei/mimica (privirea este elemental central, prin expresie putem stimula, orienta, decodifica si intelege intentiile partenerului)

comunicarea prin spatiu si teritoriu (modul de delimitare/amenajare a spatiului comunica multe info despre individ)

comunicare prin imagini (afis, fotografii, cinema, TV; deci mai putin interactive deoarece se exercita intr-un singur sens, este mult mai eficienta deoarece afecteaza un nr extreme de mare de persoane; o mare importanta o au mesajul lingvistic care insoteste imaginea, o completeaza si contextual, el facand sa varieze semnificatia imaginii

b)     verbala (limbajul) - pe langa un mijloc de transmisie limbajul este si un tip aparte de conduita a indivudului si anume conduita verbala, ce implica activitati diverse (vorbire, ascultare, schimb de idei, retinerea mesajelor si reproducerea lor)

3)     dupa prezenta sau absenta unor obiective

a)     incidentala (atunci cand individual furnizeaza info despre sine fara intentie

b)     consumatorie (survine ca o consecinta a unor stari emotionale sau motivationale fiind expresia acestor stari, dorinta de a-si exprima starea afectiva nu de a furniza info)

c)      instrumentala (urmareste un obiectiv precis si anume modificarea conduitei receptorului, este utilitara)

d)     comuniune (partenerii comunica cu bucurie pt a "sarbatori" intalnirea, vizeaza mai ales atmosfera aparuta in cursul derularii ei)

Limba        = totalitatea mijloacelor lingvistice (fonetice, lexicale si gramaticale) ce

dispune de o organizare ierarhica potrivit unor reguli de ordonare

= un sistem inchegat de semen (cuvinte) si de reguli gramaticale stabilite

social-istoric

= este extraindividuala, un dat obiectiv, nu depinde de existenta in sine a

individului ci de a poporului, a natiunii

Limbajul = activitatea psihica de comunicare intre oameni prin intermediul limbii

= joaca un rol important mediator in desfasurarea si dezvoltarea tuturor celorlalte mecanisme psihice, indiferent daca sunt constiente sau inconstiente:

- perceptia capata sens, semnificatie, se imbogateste, se transforma in perceptie cu scop

- reprezentarile devin generalizate cand sunt evocate sau formate prin cuvinte

- fara limbaj nu se poate vorbi de formarea notiunilor, judecatilor si rationamentelor, nu exista abstractizari si generalizari, nu pot fi rezolvate probleme

- formularile verbale sunt garantia memorarii de durata

- verbalizarea permite definirea motivelor si departajarea lor in scopuri

- vointa este un process de autoreglaj verbal

- personalitatea umana se formeaza si isi exteriorizeaza continutul prin limbaj

Rolul limbajului este atat de mare incat activitatea lui se pastreaza si pe parcursul starii de veghe (limbaj interior)

Deosebiri intre limba si limbaj

1. in timp ce limba este un fenomen social, limbajul este un fenomen individual, indivudualizarea lui realizandu-se atat in plan fiziologic (datorata unor particularitati ale aparatului fonator), cat si pshihologic (chiar daca materialul este acelasi difera selectia si dispunerea cuvintelor in fraza)
2. daca limba este extraindividuala, limbajul este mijlocul de vehiculare al limbii care presupune transformarea elementelor limbii in elemente proprii

Pentru asta este necesara constientizarea laturii fonetice, grafice si semantice a cuvintelor, trecerea de la structuri semantice simple (cuvinte) la structuri semantice complexe (propozitii, fraze)

Deosebiri intre comunicare si limbaj

1. dupa sfera lor - comunicarea se realizeaza atat prin mijloace verbale cat si nonverbale are o sfera mai larga; limbajul este o comunicare verbala, realizata prin mijloace lingvistice
2. limbajul depaseste limitele comunicarii, desfasurandu-se si atunci cand nu are loc comunicarea; la randul ei comunicarea depaseste limitele limbajului verbal, angajand o serie de comportamente specifice ale vietii psihice (imitatia, contaminarea, competitia)

Functiile comunicarii si limbajului

a)     reglatoare (intereseaza nu atat schimbul de mesaje in sine cat mai ales modul in care un asemenea schimb conduce la modificari in plan cognitiv, afectiv, atitudinal, motivational)

b)     de dezvaluire si autodezvaluire (individul se face cunoscut altora dar si siesi, isi corijeaza o serie de perceptii si atitudini eronate)  

c)      valorizatoare (nevoia individului de a fi apreciat, de a atrage atentia asupra sa, de a se afirma)

d)     reglatoare a conduitei altora (schimbarea pozitiei in cadrul grupului, crearea de conflicte sau atmosphere distinse, determinarea schimbarii atitudinii celorlalti)

e)     terapeutica (mijloc curative, marturie in acest sens este psihanaliza, psihodrama si terapia rogersiana)

Functii in raport cu grupul

a) functia productiv eficienta (ajuta "locomotia grupului" spre atingerea scopurilor fixate)

b) functia facilitatoare a coeziunii grupului (prin comunicare se naste si subzista un grup)

c) functia de valorizare a grupului (prin comunicare grupul isi afirma prezenta, se pune in evidenta, isi justifica existenta)

d) functia rezolutiva a problemelor grupului (cel mai bun exemplu este sociodrama)