|
|
|
Pomii fructiferi
Plantarea si ingrijirea pomilor fructiferi.
Cea mai buna perioada pentru plantarea pomilor fructiferi este, binenteles toamna, imediat dupa caderea frunzelor si pana in prima jumatate a lunii noiembrie, asta, pentru a castiga un an de rod si pentru ca pomii sa intre cat mai repede in vegetatie in anul urmator. Insa! Daca nu ati reusit sa faceti aceasta operatiune toamna, se pot planta si primavara timpuriu, pana la jumatatea lunii aprilie, cand inca nu au dat in vegetatie. Dar mare atentie! Trebuiesc luate masuri pentru evitarea deshidretarii lor! Si anume, protejarea radacinilor cu folie de plastic. daca am achizitionat pomii neambalati, atunci sigur vor avea nevoie de scurtarea radacinilor prin taiere si anume. radacinile principale le taiem deasupra leziunilor resultate din scoaterea pomilor din pepiniera iar cele secundare, se scurteaza. Dupa care, se trec printtr-un amestec mocirlos de pamant , Ingrasamant natural (gunoi de grajd) proaspat si apa. Nu se planteaza la o distanta mai mica de 3 m. dupa plantare, se trece la taierea ramurilor pt formarea coroanei si pentru echilibrarea organelor epigee si celor hipogee, deranjate in timpul operatiunii de scoatere din pepiniera, prin ruperea radacinilor. Prin urmare se vor taia de la ½ pana la 2/3 din ramuri .incepand astfel si formarea coroanei. Este esential in primii ani sa protejam tulpinile impotriva rozatoarelor. Udarea pomilor in primul an de viata este deasemenea foarte importanta ca atare se va face din abundenta. Pentru a evita dezvoltarea buruienilor, in jurul pomilor este indicate mulcirea solului si anume, acoperirea lui cu materiale (de preferat organice), de culoare inchisa. Ca idée, poate fi folosita scoarta de copaci sau rumegus.
Pentru formarea coroanei unui pom fructifer este bine de retinut ca in principiu aerisirea lui este foarte importanta. Asadar se vor taia din ramurile crescute pe sarpante (ramurile principale).
Taieriile de fructificare si de rarire se fac pomilor care rodesc, si se urmareste reglarea echilibrului dintre crestere si rodire. In primul rand trebuie indepartate lastarii lacomi care cresc an de an si se prezinta sub forma unor nuiele lungi si viguroase. Trebuie sa avem grija ca mugurii de rod se afla pe ramuri tinere si scurte, asadar pe acelea le vom pastra in mare parte, in special pe cele crescute pe exteriorul sarpantelor. Deasemenea vom taia si ramurile care se incruciseaza. Taierea pomilor fructiferi se face in aceasta perioada la toate aproape toate speciile, exceptie facand piersicul si caisul, la care se face putin mai tarziu, pentru a nu risca intoarcerea zilelor reci si anume brume sau eventualele geruri tarzii.
Ca tratamente fitosanitare ar fi de preferat ca pentru productia de consum propriu a fructelor, sa NU se foloseasca tratamentele pe baza de substante chimice!
Zeama sulfocalcica sau polisulfura de calciu obtinuta pe baza de sulf si var de 28s Be este indicata pentru previnerea fainarii, in concentratie de 10% primavara si 2% in timpul vegetatiei. Dupa doua saptamani se stropesc cu o solutie pe baza de cupru impotriva moniliei. Tratamentul cu zeama bordeleza in concentratie de 3%, il aplicam pentru combaterea de moniliei, ciuruirea frunzelor sau deformarea frunzelor, inainte vegetatie.
Dupa ce pomii dau in vegetatie pentru o mai buna recolta, stropirile cele mai importante sunt:
La mar doua tartamente de baza una in timpul inmuguririi si cealalta dupa ce o treime din flori si-au scuturat petalele. Pentru acest tratament putem folosi Benlate 50WP 0,05-0,07%, Punch 40EC 0,005 - 0,0075%, Rasumin 0,15%, Systane 0,1 - 0,125%. Concentratie, impotriva fainarii si rapanului.
La par ,inainte de deschiderea primei flori, vom stropi cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb in concentratie de 0,2% tratamentul pentru rapan si defoliatoare. Iar la cires ,visin piersic si cais vom folosi acelasi tratament insa spre deosebire de par, il vom aplica la scututrarea florilor de petale.
Prunul in prima faza la inaltarea inflorescentelor, vom stropi cu Turdacupral 50 PV 0,5% sau cu zeama bordeleza 1% concentratie iar dupa caderea petalelor, prunii se stropesc cu Dithane M45 0,2% sau Vondozeb 0,2% concentratie. Piersicul nu suporta stropiri cu zeama bordeleza in timpul vegetatiei!
Important! Udarea pomilor fructiferi se face pe toata circumferinta coroanei! si NU numai la baza tulpinei!
Trandafirii
Planta perena cea mai indragita si utilizata printee iubitorii de gradinarit. Se adapteaza foarte usor conditiilor meteo intalnite la noi in tara, rezistentand chiar si perioadei reci, insa, cu cateva masuri de pastrare pe timpul iernii. Si anume, ii vom face un musuroi de pamant in jurul ei in asa fel incat locul unde a fost altoit sa fie protejat. Lastarii care vor ingheta pe timpul iernii ii vom inlatura primavara.
Plantarea trandafirilor se poate face atat toamna pana tarziu cat si primavara pana la jumatatea lunii aprilie, daca ii plantam butasi. Radacinile trebuie sa fie bine dezvoltate undeva la 15-20 cm pentru ca planta sa se dezvolte eficient iar groapa va trebui sapata indeajuns de mult incat sa incapa toata radacina, cat si suportul de altoi sa intre in pamant aproximativ 5 cm. Vom uda groapa inainte de plantarea butasului, iar pamantul cu care vom acoperi radacina este de preferat sa fie un amestec de pamant cu mranita rezultata din deseuri de grajd fermentat. Vom tasa pamantul o treime la radacina, pentru a intari putin locul si a face planta mai stabila iar restul de doua treimi il vom lasa afanat pentru un drenaj mai bun a apei spre radacina. Cand vom alege locul unde vom planta trandafirii, trebue sa tinem cont ca pozitia sa fie in plin soare, trandafirii iubind foarte mult caldura.
Daca trandafirii sunt plantati in anul sau in anii precedenti, dupa trecerea iernii va trebui sa indepartam musuroiul de pamant din jurul tulpinei, facut de toamna pentru protectia impotriva gerului, dupa care ne vom ocupa de curatira plantei de lastarii uscati. Vom disloca putin pamantul din jurul plantei si ii vom adauga ingrasamant natural in cazul in care solul din gradina este sarac. Taierea este o operatie necesara pantru vitalitatea plantei asadar se vor lasa pe lastari 3-4 muguri la lastarii tineri iar cei maturi, de peste doi ani, pot avea chiar 6 muguri. Taierea se va face oblic la maxim un cm de ultimul mugur, care este de preferat sa fie situat pe exteriorul plantei, pentru ca, dupa dezvoltare, sa permita luminii sa patrunda spre interior.
Udarea se fa face atunci cand pamantul este uscat, o data la 3-4 zile iar in zilele toride de vara chiar si o data la doua zile si pentru ca planta sa para mereu proaspata udarea o vom face abundant si pe frunze. De preferinta udatul sa fie facut dimineata devreme, inainte de rasaritul soarelui.
Trandafirii cataratori se tund doar pentru a stopa intinderea, in cazul in care spatial este limitat, si se curate de lastarii uscati sau atacati de vreun daunator.
Bolile si daunatorii cel mai des intalnite sunt puricii, paianjenii, fainarea, , ciupercile.
In cazul ciupercilor in special cea numita rugina frunzelor vom folosi tratamentele chimice cu fungicide pe baza de cupru sau sulf, dintre care cel mai uzual este zeama bordeleza.
In cazul paduchilor cele mai utilizat aficid este Pirimor 25 WPsau putem folosi insecticide cu spectru larg de actiune : Decis, Sinoratox, sau Zolone, pe care le gasiti la orice florarie sau farmacie de fitosanitare.
Paianjenii ii putem inlatura cu Mitac iar fainarea se combate cu fungicid general sau translaminar iar raspandirea se poate evita prin indepartarea partilor afectate.
Ingrijirea vitei de vie
Daca va hotarati sa plantati in jurul casei cativa butuci de vita de vie, trebuie sa cunoasteti cateva lucruri utile despre soiurile ce putem sa le producem.
Soiul de vita nobila, sau europene, sunt impartite , ca de altfel toate soiurile de struguri, dupa 3 mari categorii. Pentru vinuri, pentru masa, si pentru stafide. Sunt superioare hibrizilor prin calitate dar mult mai putin rezistente la atacul in filoxerei. Asardar vom avea mare grija la tratamentele solului pe care le vom aplica dupa dezvoltare.
Soiurile hibride, sau altoite, sunt si ele recunoscute calitativ, dau o productivitate mai mare, si sunt rezistente filoxerei deoarece au fost incrucisati cu altoi provenit din America, tara de unde a si aparut filoxera, si la care portaltoii sunt imuni.
Dupa ce v-ati hotarat ce fel de soi doriti sa plantati, va trebui sa va hotarati cum vreti sa pastrati via dupa primii ani si anume, sa faceti o bolta, in cazul acesta vita dumneavoastra se va numi pe tulpina inalta, sa faceti un gardulet mai inalt, atunci se va numi vita de vie pe tulpina medie, sau put si simplu pentru productie atunci butucul va fi scurt si se va numi pe tulpina joasa.
Indiferent de soi sau de tipul de tulpina pe care il veti alege, lucrarea solului este foarte importanta.
Dupa plantare, se recomanda sa se faca o maruntire a pamantului la adancimea de 15-20 cm, cu sapa sau prin aratura. In timpul verii o prasila superficiala cu sapa sau cu prasitoarea, ori de cate ori este nevoie pentru distrugerea buruienilor. Afanarea si mobilizarea solului se face pe o adancitura de cativa centimetri. Daca observam o crusta la suprafata solului, mai ales dupa udare sau dupa ploaie in jurul butucului, o vom marunti. pentru a permite lastarilor tineri sa se dezvolte. Daca observam lastarii nu apar uniform si in masa la suprafata solului, se desfac musuroaiele la baza corditei, afanam putin pamantul dupa care refacem musuroiul la loc.
Udarea este necesara numai atunci cand este seceta mare, iar lastarii nu mai cresc. Pentru aceasta se face o groapa cat mai aproape de baza butucului, in care se toarna cel putin 10 litri de apa. Dupa patrunderea apei in sol, groapa se astupa cu pamant. Udarea vitei de vie se repeta de 2-3 ori in cursul verii, in situatia cand seceta se prelungeste.
Copcitul este foarte important in primii ani de viata ai vitelor de vie. De aceasta operatie depinde consolidarea plantei uniforme si bine incheiate.
Practic, copcitul se efectueaza astfel se face o groapa mica (copca) in jurul vitei, astfel incat punctul de altoire sa fie bine scos in evidenta iar cu un obiect bine ascutit, briceag sau cutter se indeparteaza de la punctul de insertie toate radacinile de suprafata, date din altoi si din nodurile superioare ale portaltoiului.
Necuratarea acestor radacini duce cu timpul la separatrea altoiului de portaltoi, fiecare tinzand sa traiasca pe radacini proprii. Cum radacinile emise din altoi sunt sensibile la filoxera, ele sunt repede distruse Pana la varsta de 5 ani se recomanda cate doua copciri pe an, respectiv primavara si catre sfarsitul verii, facand exceptie anul intai si doi de la plantare, cand copcitul se va face in lunile iulie si august.
Dupa copcit, groapa se astupa la loc cu pamant afanat se reface musuroiul, cu exceptia ultimului copcit din august, cand vita de vie se lasa necacoperita la punctul de altoire.
Pe toata perioada de vegetatie vom mai avea cateva lucrari de facut pentru ca productivitatea sa fie cat mai buna.
In prima faza vom plivi lastarii, in cazul in care acesta se vor indeparta cei nedezvoltati. Pe urma vom proceda la legatul lor cand depasesc deja 40 cm. Dupa ce ei se dezvolta peste un metru, vom proceda la taierea varfurilor undeva prin luna august, pentru maturizarea plantei.
Pentru combaterea bolilor si daunatorilor vitei de vie vom proceda astfel:
Pentru prevenirea manei se executa stropiri de cand frunza atinge 5 cm in diametru si sezonul este ploios si cald cu zeama bordeleza in concentratie de 0,3-0,5 g, piatra vanata sau sulfat de cupru 150-250 g, var nestins si circa 200 g aracet, ca adeziv, la 100 litri apa. Stropirile se fac in anii ploiosi la 3-4 zile si in cei secetosi cel putin saptamanal. In anii foarte secetosi apare de obicei fainarea (oidiumul). Pentru a preveni aparitia ei se prafuiesc vitele cu pulbere de sulf sau se stropesc cu sulf muiabil (0,4%), dizolvat in apa. Cand atacul de mana coincide cu cel de fainare sau pentru a preveni fainarea, este mai eficace sai mai economic sa se amestece sulful muiabil cu zeama bordeleza. Daunatorii vitei de vie viermii si insectele care distrug lastarii tineri si rod scoarta vitelor, se desfac musuroaiele si se presara insecticide, dupa care se refac din nou musuroaiele.
Toamna se face, musuroitul vitelor in vederea protejarii vitelor impotriva temperaturilor scazute. in anul I mi se practica ingropatul total, ci musuroitul, din cauza ca in anul al II-lea se lasa pentru rod doar un cep si o cordita. Musuroirea cu pamint se face pe o inaltime de 4-6 ochi.Sapa principala se face tot toamna, efectuindu-se o dislocare adinca a solului. Aratura adinca sau sapa mare, de 18-22 cm adincime, ramine in brazda adica, pamantul nu se marunteste.
Plantarea butucilor se face din 2 in 2 m, iar daca vom face cateva randuri, acestea vor fi la 1-1,2 m unul fata de celalalt. In al doilea an de viata, veste obligatorie instalarea mijloacelor de sustinere. In cultura vitei de vie cele mai raspindite mijloace de sustinere fiind aracii confectionati din lemn si spalierii. In culturile de pe linga casa se folosesc ambele mijloace.
