|
|
|
Supuratii perianorectale
Supuratii perianale:
fusura anala;
fistulele perianale;
abcesele perianorectale;
nu sunt bine circumscrise;
se extinid rapid;
eista resorbtii mari de germeni cu posib producerii socului septic;
cauze: la nivelul liniei anorectale (a lui Morgani) se gasesc niste cripte cu gl tubulare, cu rol de a lubrefia. Datorita mediului septic, mai ales la cei constipati, lumenul gl se astupa. Mucusul nu are pe unde sa treaca rezultand staza in lumen si infectii. Infectiile isi cauta iesire: catre tegumente (perianal) sau sparge ridicatorul anal si se propaga in sp pelvin peritoneal (in sus).
Daca isi gaseste drumpe sub mucoasa rezulta abces perianal superficial care va bomba la nivelul liniei ano-cutanate.
Exista si abcese trans-sfincteriene (trece prin sfincter) - afecteaza tot sp. Ischiorectal;
In afara sfincterului (extrasfincteriene)= abcese ischirectale;
Abcese pelvisubperitoneale cand se propaga in sus;
Evolutia unui abces este: extensia; septicemia sau fistulizarea in rect, canal anal sau la tegumente;
Germeni implicati: E coli, anaerobi din lumenul intestinului gros: clostridii sau bacterioides ( dau infectii f grave);
La cei cu HIV ce au o aparare deficitara apar forme mai grave;
Rareori cauza abceselor este przenta de corpi straini.
Dupa fistulizare: - pacientul poate sa nu mai aiba nimic;
Pot ramane cu fistule perianale = traiect care uneste fostul abces cu tegumentul ;
Fistulele pot fi : - bipolare : orificiul extern cutanat si intern in rect sau canal anal ;
Oarbe : au un singur orificiu, celalalt s-a inchis spontan ; pot fi externe daca au numai orificiu extern sau interne daca au numai orificiu intern ;
se impart in fuctie de traiect in rap cu sfincterele anale :
abcese intrasfincteriene care trec orin sfincter ;
intersfincteriene ;
trans-sfincteriene ;
extrasfincteriene ;
foarte dureroasa ;
microinfectie cu punct de plecare tot glandular. In dreptul criptei (pornind de la ea) se dezvolta o papula, in vf ei deschizandu-se vf glandei. Se form un microabces care distruge linear mucoasa intre linia ano-rectala si sfincterul anal extern. Materiile fecale iau contact cu structurile nervoase din submucoasa provocand durere (arsura) + sange rosu, proaspat, care picura in vasul de toaleta, mai ales la sf scaunului. De frica unii pacienti nu mai mananca ( ca sa nu mai aiba scaun).
Nu dau complicatii;
Se pot inmultii;
In capatul fisurii , la tuseu rectal se simte o papula hipertrofica;
diagnosticul abcesului:
durere accentuata de statul pe scaun sau defecatie, febra;
TR: uneori nu se poate face de durere; o bombare in lumenul ano-rectal fluctuenta. Daca prinde si fosa ischio-rectala bombeaza si tegumentul si apar semne de inflamatie
Prin punctie se evidentiaza puroi fetid;
Abcesele pelvisubperitoneale: nu dor la TR nici la defecatie, tegum perianale nu bombeaza; diagn se face dificil. Bolnavul are tulb de mictiune (tenesme vezicale, polakiurie, mictiune imperioasa, dureri la mictiune) pt ca VU participa la procesul inflam. Poate avea sdr de iritatie peritoneala in hipogastru.
Diagnosticul fistulei perianale:
se urmareste traiectul si daca e oarba sau sau bipolara.
Se face fistulografie prin injectare sub ecran radiologic obtinandu-se opacifierea traiectului;
Se poate face si injectare cu albastru de metilen prin orificiul extern si se urmareste aparitia colorantului in rect prin orif intern;
Se poate face anoscopie cu vizualizarea orif intern;
diagn. Fisurii anale:
la TR se obs plesnitura de mucoasa si papila hipertrofica
anoscopia;
dilatatii venoase ale plexului hemoroidal mediu si inferior
are loc deteriorarea t elastic si colagen din peretele venos din mucoasa si submucoasa canal anal, datorita presiunii venoase crescute (se produce in ani de zile) pt hemoroizii esentiali (primitivi);
se mai asociaza cu boli prin deficit de colagen - hernie de disc, picior plat, hernii inghinale, femurale, vergeturi, varicele membrului inf.
Exista si hemoroizi simtomatici sau secundari - reprez un simptom al unei alte boli: in HTP, in boli care dau compresie pe sistemul cav inferior: tumori pelvine mari;
Sunt externi ( ii vezi cu ochiul liber) sau interni;
Cei interni se simt la TR sau se obs la anoscopie si au mai multe grade:
Gr. I hemoroizi in situ;
Gr. II hemoroizi proccidenti: ies in afara can anal dar numai la efort de defecatie; se retrag singuri;
Gr. III prolaps hemoroidal: poate fi intermitent: ies la scaun si bolnavul si-i reduce cu mana; sau ireductibili
Complicatii: ulcerarea hemoroizilor; suprainfectare; sangerare; tromboza; ruptura;
CANCERUL PANCREATIC:
cel mai frecv e adenocarcinomul pancreatic (pct de plecare acinar);
o alta forma mai frecventa e carcinomul ductal: originea in epit ductal; e mai agresiv, se propaga rapid, invadeaza rapid toata glanda;
se gaseste cu precadere la nivelul capului pancreasului si invadeaza V. Porta, V mez inf, v cava, canal coledoc, duoden;
etiologie:
consum etanolic;
alimente prajite, mucegaite;
alimentatie ce contine: coloranti, conservanti etc.
Mai rar pancreatita cr poate evolua spre cancer;
Mod de manifestare: f sters, pana in faza depasita; doar cancerele periampulare fac exceptie dand icter
La 80% din pacienti debutul e prin icter: ondolor, apiretic, progresiv;
Colecistul devine palpabil pt ca nu mai poate fi golit: semn C - Terrier;
Prurit care precede icterul, apoi il insoteste; pot aparea leziuni de grataj;
Urina hipercroma; scaun decolorat;
Uneori durere care apare tarziu: cand sunt prinse plexurile nervoase din spatele pancreasului: plex celiac, mezenteric inf;
Durerea e in coloana; cu timpul devine atroce, permanenta, nu mai cedeaza la nimic;
Diagn:
Analize pentru depistarea sdr de retentie biliara - config de icter mecanic;
Explorari imaginstice: pancreasul prin CT, RMN; efectele lui asupra coledocului, Wirsung-ului, duodenului prin EDS, tranzit baritat, CT, ERCP
Punctie dirijata CT in zona suspecta;
