Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Documente categorii

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

SUPRAVEGHEREA EPIDEMIOLOGICA A INFECTIILOR NOSOCOMIALE

1. Consideratii generale.
Supravegherea epidemiologica este activitatea sistematica si/sau continua de colectare, analiza, prelucrare, interpretare a datelor, necesara pentru cunoasterea frecventei infectiilor nosocomiale si identificarea factorilor de risc.
Rezultatul analizei datelor este difuzat sistematic.
Datele obtinute folosesc pentru elaborarea, planificarea, implementarea si evaluarea actiunilor/programelor de actiuni, avand ca scop prevenirea si  controlulinfectiilor nosocomiale.

2. Obiective:
2.1. Sa determine incidenta  infectiilor nosocomiale pe baza definitiilor de caz.
2.2. Sa determine tendinta evolutiei precum si modificarile caracteristicilor infectiilor nosocomiale.
2.3. Sa identifice factorii de risc.
2.4. Sa determine promovarea actiunilor / programelor de prevenire si control.
2.5. Sa evalueze activitatile / programele de prevenire si control.



3. Definitiile  infectiilor nosocomiale.
Supravegherea epidemiologica a infectiilor nosocomiale se bazeaza pe definitiile clinice de caz ale  infectiilor nosocomiale prevazute in Anexa Nr.III.

4. Populatia supravegheata: Reprezinta numarul total de persoane aflate la risc pentru dobandirea unei infectii nosocomiale (ex.: pacientii internati in sectiile de chirurgie, pacientii internati in sectia de pediatrie, sugarii alimentati artificial in sectia de pediatrie, etc.).

5. Colectarea datelor.
5.1. Identificarea infectiilor nosocomiale constituie sarcina permanenta a medicilor din spitale/ambulatoriu, din sistemul sanitar de stat si privat. Diagnosticul de infectie nosocomiala se va mentiona in actele medicale cu care lucreaza medicul (ex.: foaia de observatie clinica, fisa de consultatie, registrul de consultatie, etc.).
5.2. Inregistrarea si declararea infectiilor nosocomiale se face pe Fisa cazului de infectie nosocomiala (model prezentat in Figura 1), de catre asistenta desemnata (asistenta sefa) din fiecare sectie sau directorul de ingrijiri din unitatea sanitara respectiva.
5.3. Responsabilitatea corectitudinii datelor inregistrate revine medicului in ingrijirea caruia se afla pacientul.
5.4. Fisele cazurilor de infectii nosocomiale vor fi transmise imediat compartimentului / serviciului de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.

6. Controlul inregistrarii si declararii cazurilor de infectie nosocomiala
6.1. Compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale stabileste un ritm de control pentru depistarea cazurilor nediagnosticate, neinregistrate si neanuntate (ritm recomandat: minim la 2 zile, maxim la 7 zile).
6.2. Compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale inregistreaza si declara cazurile de infectie nosocomiala descoperite la verificarile pe care le face la nivelul sectiilor, dupa consult cu medicul care ingrijeste pacientul.
6.3. Centralizarea datelor se face de catre asistenta compartimentului/serviciului de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale pentru spitalul pe care il deserveste.
Unitatile sanitare private inregistreaza si declara cazurile de infectii nosocomiale in acelasi regim ca si unitatile sanitare de stat.

7. Analiza datelor.
7.1. Datele se prelucreaza si se analizeaza saptamanal de catre compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale.
7.2. Validarea datelor se face de compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale care poate solicita in acest sens medicul care are in ingrijire pacientul.

8. Calculul si interpretarea indicilor se face de catre compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale  cu un ritm saptamanal. - Incidenta  infectiilor nosocomiale reprezinta numarul de  cazuri noi de infectii intr-o saptamana, raportate la populatia asistata in acelasi interval de timp. Pentru intervale de timp lunare, trimestriale sau anuale, in unitatile sanitare cu paturi, se va utiliza ca numitor populatia de pacienti externati.
 - Prevalenta la un moment dat reprezinta numarul de cazuri de infectii nosocomiale existente in evolutie la un moment dat (o zi, o saptamana, etc.) intr-o populatie analizata.

9. Diseminarea datelor. Datele interpretate sunt diseminate catre:
9.1. Sectii, pentru informare si completarea masurilor.
9.2. Consiliul de administratie, care prin analiza ia decizii legate de obiectivele mentionate in prezenta Anexa, in legatura directa cu asigurarea actului medical.
9.3. Compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale are obligatia intocmirii Darii de seama statistice trimestriale si transmiterea acesteia catre Directia de Sanatate Publica.

10. Atitudinea in caz de izbucnire epidemica. 10.1. Izbucnirea epidemica reprezinta inregistrarea unui numar de cazuri de infectie nosocomiala in exces net  fata de numarul de cazuri asteptat.
10.2. Responsabilitatea pentru izbucnirea unui episod epidemic revine in exclusivitate unitatii care l-a generat.
10.3. Compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale stabileste din punct de vedere tehnic conduita in rezolvarea izbucnirii epidemice. Odata cu informarea operativa la Directiile de Sanatate Publica Judetene, conform Ord. MS nr 8/2000, Compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale poate solicita colaborarea acesteia.
10.4. Sectiile la nivelul carora se inregistreaza izbucniri epidemice sunt responsabile de ducerea la indeplinire a masurilor stabilite de Compartimentul/serviciul de  supraveghere si control a infectiilor nosocomiale in vederea rezolvarii episodului epidemic.
10.5. Consiliul de administratie al unitatii sanitare este abilitat sa stabileasca masurile administrative corespunzatoare in cazul unei izbucniri epidemice.

FISA CAZULUI DE INFECTIE NOSOCOMIALA*)

IN SECTIA SPITALUL  

Data completarii (zz/ll/aa): .Bolnavul:  Nume.  Prenume. Sexul.
Data nasterii (zz/ll/aa): . Varsta la data internarii  .........
Data internarii (zz/ll/aa): .



Nr. FO .

Diagnostic la internare
.

Diagnostic la 72 de ore
.

Salon Nr.
Daca a fost  mutat
se specifica  salonul si data mutarii: .

In sectiile cu profil chirurgical:
Denumirea operatiei .

data interventiei (zz/ll/aa):

Infectie nosocomiala:
Diagnostic clinic: .

debut (zz/ll/aa): .

Examene microbiologice pentru diagnosticul de infectie nosocomiala:
Data recoltarii probei
(zz/ll/aa) 
Denumirea examenului efectuat 
Germeni izolati 
Diagnostic

Antibiograma:.
.

Data externarii (zz/ll/aa):  
Nr. total zile spitalizare: .
Starea  la  externare  (vindecat, ameliorat, stationar, transferat, decedat):
Diagnosticul la externare (sau deces): .
.

Nr. zile de tratament pentru infectia nozocomiala: .

Factori de risc.
 

Semnatura

ANEXA NR. 5


PRECAUTIUNI UNIVERSALE
(PU)

SCOPUL aplicarii PU: prevenirea transmiterii infectiilor cu cale de transmitere sanguina, la locul de munca al personalului.

CONCEPTUL de PU se refera la:
- masurile care se aplica in vederea prevenirii transmiterii HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, in timpul actului medical.
- sange, alte fluide biologice si tesuturile tuturor pacientilor se considera a fi potential infectate cu HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni cu cale de transmitere parenterala ( sanguina )
- toti pacientii se considerati potential infectati cu HIV, HBV, HCV sau cu alti agenti microbieni cu cale de transmitere sanguina, deoarece:
cei mai multi dintre purtatorii de HIV, HBV, HCV si alti agenti microbieni sunt asimptomatici si nu-si cunosc propria stare de portaj;

REGULI de baza in aplicarea Precautiunilor Universale:
1. Considera toti pacientii potential infectati;
2. Considera ca sangele, alte fluide biologice si tesuturile sunt contaminate cu HIV, HBV, HCV
3. Considera ca acele si alte obiecte folosite in practica medicala sunt contaminate dupa utilizare.

CONTACTUL tegumentelor si mucoaselor cu urmatoarele produse TREBUIE considerat LA RISC:
- sange;
- lichid amniotic, lichid pericardic, lichid peritoneal, lichid pleural, lichid sinovial, lichid cefalo-rahidian;
- sperma, secretii vaginale;
- tesuturi;
- orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sange;

APLICAREA PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE SE REFERA LA:

1. UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI DE PROTECTIE ADECVAT, COMPLET, CORECT;

1.1. DEFINITIE 'ECHIPAMENT DE PROTECTIE': bariera intre lucrator si sursa de infectie, utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de infectie.

1.2. CATEGORII DE BARIERE utilizate pentru aplicarea precautiunilor universale:

1.2.1. MANUSI

a) TREBUIE UTILIZATE in urmatoarele situatii:
- anticiparea contactului mainilor cu sange, lichide biologice contaminate, alte lichide biologice cu urme vizibile de sange, tesuturi umane;
- abord venos sau arterial;
- recoltare de LCR;
- contact cu pacienti care sangereaza, au plagi deschise, escare de decubit, alte leziuni cutanate;
- manipularea, dupa utilizare a instrumentarului contaminat, in vederea curatirii, decontaminarii.
b) FELUL MANUSILOR
- de uz unic sterile:
- chirurgie
- examinare interna
- interventii care implica un contact cu regiuni ale corpului in mod normal sterile; uneori sunt necesare manusi duble;
- abord vascular prin punctie;
- tegument pacient cu solutii de continuitate;
- manipularea unor materiale potential contaminate;
- nesterile curate:
- examinari curente, care implica un contact cu mucoasele, daca nu exista o recomandare contrara;
- manipularea de materiale contaminate;
- curatenie, indepartare de produse biologice contaminate;
- de uz general, menaj, de cauciuc;
- activitati de intretinere, care implica un contact cu sange si alte produse biologice considerate a fi contaminate:
- colectare materiale contaminate, curatire si decontaminare instrumentar,material moale, suprafete contaminate.
- manipularea de materiale contaminate;
- curatenie, indepartare de produse biologice

c) MOD DE FOLOSIRE:
- schimbare dupa fiecare pacient;
- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea se indeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o in containerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prin interior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat la indemana;
- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatii incheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata, dezinfecteaza;
- manusile de uz general se pot decontamina si reutiliza, dacanu prezinta semne de deteriorare (perforare, imbatranire cauciuc, etc.)



1.2.2. HALATE OBISNUITE

- in timpul tuturor activitatilor din unitatile medicale

1.2.3. SORTURI, BLUZE IMPERMEABILE - completeaza portul halatelor atunci cand se anticipeaza producerea de stropi, picaturi, jeturi cu produse biologice potential contaminate, protejand tegumentele personalului medical din:
- sectii cu profil chirurgical;
- laboratoare;
- servicii de anatomie patologica, medicina legala;
- unele activitati administrative;
- servicii de urgenta.

1.2.4. MASCA , protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala ale personalului medical.

1.2.5. PROTECTOARE FACIALE, protejeaza:
- tegumentele;
- mucoasele bucala, nazala, oculara.
- OCHELARI
- ECRAN PROTECTOR etc.

1.2.6. ECHIPAMENTE DE RESUSCITARE, protejeaza mucoasa bucala in timpul instituirii respiratiei artificiale.

1.2.7. BONETE - simple (textile), sau impermeabile
- CIZME DE CAUCIUC

2. SPALAREA MAINILOR si a altor parti ale tegumentelor
- IMPORTANTA
- cel mai important si uneori singurul mod de prevenire a contaminarii, a diseminarii agentilor microbieni.
- CAND ?
- la intrarea in serviciu si la parasirea locului de munca;
- la intrarea si la iesirea din salonul de bolnavi;
- inainte si dupa examinarea fiecarui bolnav; atentie bolnavii cu mare receptivitate;
- inainte si dupa aplicarea unui tratament;
- inainte si dupa efectuarea de investigatii si proceduri invazive;
- dupa scoaterea manusilor de protectie;
- dupa scoaterea mastii folosita la locul de munca;
- inainte de prepararea si distribuirea alimentelor si a medicamentelor administrate per os;
- dupa folosirea batistei;
- dupa folosirea toaletei;
- dupa trecerea mainii prin par;
- dupa activitati administrative, gospodaresti.

- CUM ?
- indepartarea bijuteriilor (inele, bratari), ceasurilor;
- unghii ingrijite, taiate scurt;
- utilizare de apa curenta si sapun pentru spalarea obisnuita;
- doua sapuniri consecutive;
- in cazuri de urgenta este permisa utilizarea de antiseptice ca inlocuitor al spalatului, dar nu ca rutina;
- in unele situatii spalarea este completata de dezinfectia mainilor:
- dupa manipularea bolnavilor septici, a bolnavilor contagiosi si a celor cu imunodepresie severa;
- inainte si dupa efectuarea tratamentelor parenterale (in abordurile vasculare si efectuarea de punctii lombare este obligatoriu portul manusilor), schimbarea pansamentelor (atentie - manusi),termometrizare intrarectala, clisme, toaleta lehuzei (atentie - manusi);
- dupa efectuarea toaletei bolnavului la internare;
- dupa manipularea si transportul cadavrelor;
- inainte si dupa efectuarea examenelor si tratamentelor oftalmologice, ORL, stomatologice si in general inainte si dupa orice fel de manevra care implica abordarea sau producerea unor solutii de continuitate (atentie-manusi).
- spalarea, dezinfectia mainilor si portul manusilor: - STERGEREA, USCAREA este OBLIGATORIE
- cu hartie prosop;
- prosop de unica intrebuintare.


3. PREVENIREA ACCIDENTELOR SI A ALTOR TIPURI DE EXPUNERE PROFESIONALA

3.1. EXPUNEREA PROFESIONALA
- prin inoculari percutane:
- intepare;
- taiere.
- contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate;
- contaminarea mucoaselor.
- in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite;
- manipularii de produse biologice potential contaminate;
- manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea in activitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate.
- prin intermediul:
- instrumentelor ascutite;
- materialului moale;
- suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare;
- reziduurilor din activitatea medicala;

3.2. METODE DE PREVENIRE
- obiecte ascutite:
- reducerea de manevre parenterale la minimum necesar;
- colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator conf.Ord.MS 219 /2002, pentru:
- pregatire in vederea utilizarii;
- distrugere;
- evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate.
- de evitat scoaterea din seringile de uz unic.
- lenjerie:
- manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil;
- sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate;
- colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator conform Ord. MS 219 /2002 ;
- evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare;
- asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.
- curatenie si decontaminare:
- folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau tesuturi;
- decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate;
- dezinfectie cu solutie germicida;
- uscarea suprafetei prelucrate;
- folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, conform Ord.MS.nr.185 /2003.
- reziduuri infectante (Ord.MS 219 / 2002)
- neutralizare prin ardere sau autoclavare
- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.
- igiena personala:
- spalarea mainilor (pct.2);
- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;
- evitarea activitatilor cu risc de expunere:
- existenta de leziuni cutanate;
- prezenta unui deficit imunitar;
- graviditate;
- asistenta de urgenta, principii:
- viata pacientului este pretioasa;
- obligatorie aplicarea precautiunilor universale;
- chiar si in situatii imprevizibile se vor asigura cele necesare respectarii principiilor precautiunilor universale.



3.3. SERVICIILE DE STOMATOLOGIE, echipament de protectie:
- masca;
- ochelari, ecran;
- manusi;
- sort impermeabil cand se anticipeaza producerea de:
- epansamente
- sange;
- saliva cu urme vizibile de sange.
- alte recomandari:
- sistem de aspiratie rapida;
- pozitia adecvata a scaunului;
- instrumentar:
- corect utilizat;
- corect colectat, spalat, decontaminat si/sau dezinfectat

3.4. SERVICIILE DE ANATOMIE PATOLOGICA:
- masca, ochelari, ecran protector, manusi, halat, sorturi impermeabile, cizme, bonete;
- decontaminare dupa efectuare a necropsiilor:
- instrumentar;
- suprafete, mobilier.

3.5. LABORATOARE CLINICE SI DE CERCETARE: regulile generale de aplicare a precautiunilor universale trebuie completate cu:
- colectarea flacoanelor care contin produse biologice in containere marcate, care sa impiedice rasturnarea, varsarea, spargerea;
- evitarea contaminarii peretilor exteriori ai flacoanelor colectoare;
- utilizarea echipamentului potrivit cu prestatiile laboratorului:
- manusi;
- masca, ochelari de protectie, ecran protector;
- halat, sort impermeabil, boneta.
- spalarea atenta a mainilor (pct.2);
- utilizarea de echipamente de pipetare automate, semiautomate, pentru inlaturarea tehnicilor de pipetare cu gura;
- atentie la utilizarea de material ascutit in activitatea de laborator;
- curatenia, dezinfectia, sterilizarea in mod corect, standardizat;
- instrumentarul contaminat, colectare, decontaminare:
- chimica;
- fizica-ardere;
- autoclav.
- aparatura defecta-decontaminare inainte de reperare;
- la terminarea activitatii, echipamentul utilizat ramane in laborator pana la colectarea si indepartarea in vederea prelucrarii;
- amplasarea de afise avertizoare asupra riscului de contaminare.

3.6. ATITUDINEA IN CAZUL EXPUNERILOR PROFESIONALE CU PRODUSE BIOLOGICE CARE FAC OBIECTUL PRECAUTIUNILOR UNIVERSALE

3.6.1. INOCULARE PERCUTANA, intepatura, taietura:
- spalarea la jet de apa curenta timp de 5 minute;
- aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spalarea cu apa si sapun sau detergent.

3.6.2. EXPUNEREA MUCOASELOR:
- clatirea gurii cu apa curenta;
- clatirea mucoaselor oculare cu apa curenta sau ser fiziologic.

3.6.3. RAPORTAREA EVENIMENTULUI:
- medicului personalului;
- imediat dupa expunere;
- inregistrarea datelor de identificare a pacientului-sursa (daca este posibila identificarea);
- inregistrarea unor date legate de personalul care s-a expus:
- momentul si felul expunerii;
- primul ajutor.

3.7. MEDICUL PERSONALULUI decide:
- asupra personalului;
- asupra pacientului.
- consiliere si consimtamant pretestare;
- testare privind statutul imunitar si infectios (HBV, HIV, HCV) in dinamica;
- urmarire clinica, profilaxie, tratament complicatii ale expunerii.
Persoanele expuse in timpul activitatii in unitati private se vor adresa Directiei de Sanatate Publica, daca nu au acces la medicul personalului sanitar din unitatile de stat.

N.B.
INTREAGA ASISTENTA ACORDATA PERSOANELOR IMPLICATE IN EXPUNEREA PROFESIONALA ('SURSA', PERSONAL AFECTAT) SE VA DESFASURA NUMAI PE BAZA DE CONSIMTAMANT SI CONFIDENTIALITATE, CU ASIGURAREA DOCUMENTELOR LOR MEDICALE.


4. PERSONAL INFECTAT CU HIV:
- respectarea drepturilor omului;
- schimbarea locului de munca, avand acordul celui infectat, sau la cererea acestuia, cand:
- se dovedeste ca nu-si protejeaza pacientii;
- este necesara protectia sa medicala.
- conducerea unitatii va asigura un alt loc de munca.


5. EVALUAREA RISCULUI PE CATEGORII DE LOCURI DE MUNCA SI ACTIVITATI PRESTATE DE PERSONALUL MEDICO-SANITAR IN FUNCTIE DE CONTACTUL CU SANGE SI ALTE LICHIDE BIOLOGICE.

I - contact permanent, inevitabil, consistent;
II - contact imprevizibil, inconstant;
III - contact inexistent;

PENTRU CATEGORIILE APARTINAND GRUPELOR I SI II SE VOR APLICA PERMANENT PRECAUTIUNILE UNIVERSALE.
Pentru cele din categoria a III-a sunt suficiente precautiunile obisnuite.