|
|
|
pulpite acute si cornice
deschideri accidentale ale camerei pulp care nu pot beneficia de coafaj direct sau indirect
hiperestezia si hipersensibilitatea care nu cedeaza la tratament
abraziunea patologica
dupa o tentativa de extirpare devitala
pierderi mari de substanta dentara prin carie simpla la care nu se poate face forma de retentie
fracturile coronare penetrante
parodontite marginale cronice cu gr de mobilitate III
pulpite retrograde produse prin infectarea pulpei din pungi parodontale profunde
pt realizarea unei coroane de substitutie
cand pt realizarea unui paralelismului dintilor stalpi este nevoie de slefuiri importante
dinti cu eruptii accelerate active cand pt a-i aduce in planul de ocluzie necesita slefuiri importante
luxatii dentare
fracturi rad in prima si a doua treime a rad
dinti in vecinatatea unor formatiuni patologice
dinti situati in focarele de fractura
nevralgii trigeminale produse de denticuli intrapulpari
afectiuni ale organismului in care este contraindicata folosirea anestezicelor sau vasoconstrictorilor
stari fiziologice ca sarcina in primele 3 luni si ultimele 2 luni
existenta unor afectiuni loco regionale care impiedica injectarea de anestezic - procese infl acute, trismus , tumori
imposibilitatea efectuarii unui tratament corect si complect pe tot traiectul canalului datorita unei morfologii particulare
imposibilitatea cooperarii cu pacientul in timpul interventiei cum ar fi bolnavii psihici, pacienti cu reflexe de voma accentuata
anestezie prin infiltarati
realizarea campului operator
deschiderea camerei pulpare
excizia pulpei coronare
reperarea orificiilor can rad
extirparea pulpei rad
masurarea lungimii can rad
tratamentul mecanic al can rad
obturatia de canal
obturatia definitiva a cav
sedinta I - aplicarea pansamentului arsenical
sedinta II - crearea campuli operator
- deschiderea cam pulp
- excizia pulei coronare
- pansament cu tircrezolformalina 2-3 zile
- obturatie provizorie
- sedinta III - crearea campului operator
- indepartarea pansamentului cu tricrezolformalina 2-3 zile
- extirparea pulpei rad
- tratamentul mecanic al can rad
- pansament cu tricrezolformalina in can rad
- obturatie provizorie
- sedinta IV - crearea campuli operator
- indepartarea pansamentului cu tricre
- toaleta si obturarea can
- control radiologic
-sedinta V - obturatie definitiva coronara
pulpite acute seroase totale si partiale
hiperemie preinflamatorie
hiperestezie hipersensibilitate care nu au cedat la tratamentul obisnuit
fractura dentara recenta ?
canal uscat
cauze generale - diateze hemoragice
- hemofilii
- afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sg
- stari fiziologice congestive ( menstruatia) - la toate -mesa de vata sterila uscata sau umezita cu eugenol si inchidere etansa
- cauze locale - lezarea parodontiului mariginal - hemostaza cu apa oxigenata perhidrol sau cauterizarea superficiala cu acid triclor acetic
- perforarea podelei camerei pulpare - hemostaza cu bulete cu sol hemostatice sau aplicarea de bureti coagulanti - dupa oprirea sg se face din nou toaleta si se obtureaza can
- cai false radiculare - sub inchidere etansa mesa sterila uscata
- apex larg deschis la copii si tineri - la fel ca sus
- extipare pulpara incompleta - cu ace tirenerv si file se indeparteaza toate frag pulp odata cu aceasta incetand si hemoragia
- traumatizarea parodontiului apical in cursul tratam mecanic - la distanta de apex mesa de vata sterila uscata
9.INDICATIILE EXTIRPARII DEVITALE
in cazurile in care nu poate fi folosita anestezia datorita alergiei la substanta anestezica , unor boli generale, imposibilitatea injectarii dat unor afect la locul de electie
dinti cu canale f curbe care nu permit permeabilizarea pana la apex
dintii situati distal pe arcada la care accesul este dificil necesitand mai multe sedinte de tratament
10 . CONTRAINDICATIILE EXTIRPARII DEVITALE
extirparea in scop protetic la dinti fara procese carioase pt ca nu exista cavitate pt aplicarea devitalizantului
pulpite purulente partiale si totale pt ca arsenicul poate difuza repede in parodontiu
pulpite cronice deschise granulomatoase, datorita hiperplaziei pulpare care impiedica accesul
cariile cu evolutie subgingivala unde inchiderea pansamentului arsenical pune probleme
11. METODE DE INSESIBILIZARE PULPARA DUPA APLICAREA PANSAMENTULUI ARSENICAL
- insensibilitate totala coronara si rad
- pulpa cor insensibila iar pulpa rad sensibilitate marcata
- pulpa cor insensibila pulpa rad sensibilitate in portiunea apicala
- si pulpa rad si cor f sensibile, pulpa are coloratie rosie vie
12. INDICATIILE TRICREZOLFORMALINEI IN EXTIRPAREA DEVITALA
- se mentine 2-4 zile pt mumifierea bontului pulpar sub actiune vaporilor de formol
13. ATITUDINEA TERAPEUTICA IN EXTIRPAREA DEVITALA CAND PANSAMENTUL ARSENICAL A DESENSIBILIZAT TOTAL PULPA
- in acest caz extirparea pulpei cor si rad se realizeaza imediat
- apoi tratamentul mecanic de canal
- aplicandu se apoi un pansament cu tricrezolformalina pe mese in canal
- astfel se elimina sedinta a doua de aplicare a tricrezolf in cam pulpara
14. AT TERAPEUTICA CAND SE PASTREAZA SENSIBILITATEA RAD
- dupa indepartarea pulpei coronare se aplica pansament cu tricrezol f in cam pulp si se
inchide etans
- se mentine 2-3 zile
15. AT TER CAND SE PASTREAZA SENSIB IN PORTIUNEA APICALA A PULPEI RAD
- 1. anestezie de contact prin instilatie
- se folosesc - sol de clorhidrat de cocaina
- sol Bonain
- sol Dentocalmin
- sol xilina 2%
- sol fenol concentrat
- mod de aplicare - cu pipeta sau cu pensa fara zimti se introduc 2-3 picaturi si se pistoneaza cu
cu ac miller sau kerr pana cand se produce insensibilizarea pulpei
- apoi se face extirparea si tratamentul mecanic
- 2. insensibilizarea prin electrocoagulare - in dintele izolat se introduce ac miller si se lasa pe loc
- se regleaza aparatul de diametrie la intensitatea 160-180 m
miliamperi
- elecrodul aparatului se atinge de 2-3 ori de ac a fractiune de
16. AT TERAPEUTICA CAND SE PASTREAZA SENSIBILITATE PULPARA DUPA PANSAMENTUL
ARSENICAL
- 1. daca nu se contraindica anestezia se proctica extirpare vitala
- 2. daca este contraindicata anestezia se folosesc in continuare desensibilizant---paste pe baza
de paraformaldehida
3. cand aspectul pulpei este rosu se repeta pansamentul arsenical
17. ACCIDENTE SI INCIDENTE IN EXTIRPAREA VITALA
18. ACCIDENTE SI INCIDENTE IN EXTIRPAREA DEVITALA
19. TRATAMENTUL ACCDIDENTELOR SI INCIDENTELOR IN EXTIRPAREA VITALA
20. IN CEA DEVITALA
21. ODONTOMENTRIA DEF PRINCIPII PROCEDEE
- stabilirea lungimii radiculare pe care se va face obturatia definitiva
- se face pana la nivelul jonctiunii cemento dentinare
- nu se depaseste constictia apicala pt a nu traumatiza parodontiul apical
- metode: clinica - senzatia de stramtorare a canalului in timpul permeabilizarii can prin atingerea
constrictiei apicle
clinico radiologica - radiografia cu ac pe canal - se scade 1 mm din lungimea masurata pe radiografie
electronice
22. ODONTOMETRIA IN TEHNICELE DE TELESCOPARE REGRESIVA
- se face inainte de a se incepe largirea canalelor
23. ODONTOMETRIA IN TEHNICELE DE TELESCOPARE PROGRESIVA
- se face dupa ce se largeste portiunea coronara
24. LIMITA APICALA A TRATAMENTULUI BIOMECANIC DE CANAL
- tratamentul biomecanic se face pana la jonctiunea cemento dentinara sau constrictia apicala
la aproximativ 1-2 mm de apex
25. PRINCIPIILE CREARII ACCESULUI ENDODONTIC
- accesul endodontic trebuie sa asigure o cale de patrundere in axul radacinii
- are 2 faze - faza coronara - reprezinta accesul in canale
- faza intraradiculara - este dependenta de cea coranara
- cavitatea de acces urmareste prin forma si adancime indepartarea eficienta a tavanului cam
pulpare, accesul direct la canalele radiculare si permeabilizarea acestora pana la apex
-accesul se face prin suprafata ocluzala sau coronara orala, nu vestibular sau aproximal
- accesul se face in functie de topografia procesului carios
26.OBTURATIA PROVIZORIE IN ENDODONTIE
26. OBTURATIA PROVIZORIE IN ENDODONTIE
- trebuie efectuata cu un ciment corespunzator ca rezistenta perioadei de pastrare a pansamentului
pt mentinerea etansa a inchiderii marginale
- se folosesc mat tip Cavit pt pansamente de 7-10 zile
- cimeturi ionaomere de sticla sau amalgam de argint pt perioade care se intind pe mai multe luni
- pt pansamentul cu hidroxid de calciu se evita eugenatul de zinc, se fol numai daca exista o
izolare buna intre el si hidroxid - eugenatul intareste brusc hidroxidul fiind f greu de indepartat
periclitand astfel oburatia definitiva
27. PROCEDEE PRELIMINARE TRATAMENTULUI ENDODONTIC IN
28.CATETERIZAREA CANALELOR RAD
- se face cu ace miller sau ace kerr fine si f fine, prin introducere progresiva in canal cu miscare
continua fara presiuni si brutalitate pt a nu evita impingerea continutului canalului dincolo de apex
- prin cateterizare ne dam seama daca traiectul canalului ese liber, daca exista curburi daca este
obturat partial sau total - ne orientam asupra continutului canalului si consistenta acestui continut
- anomalii frecvente a canalelor - IIinf 2 canale
- M1sup rad MV 2 canale
- P2inf 2 canale
- M1 M2 inf 2 canale pe rad D
- sisteme de canale dupa Waine - 2 canale complet separate
- un canal
- canal in Y
- canal in Y intors
29. PREEVAZAREA CANALELOR RAD
- reprepzinta aranjarea peretiilor cavitatii de acces in continuarea canalului pt o mai mare libertate
de miscare a acelor pila in pregatirea portiunii apicale
- se indeparteaza toate interferentele mecanice ce ar putea impiedica patrunderea libera a acelor in
zona apicala rezultand o deschidre larga ca un con in treimea coronara a canalului - con descris
de RITANO
- se folosec freze Gates , Rispi la piesa contraunghi Giromatic, Rispi sonic
30. PRINCIPIILE TRATAMENTULUI BIOMECANIC DE CANAL 64.
- 1. tratamentul mecanic trebuie facut respectand anatomia originala a canalului
- 2. cu instrumentele de largit nu trebuie sa se depaseasca lungimea de lucru stabilita
- trebuie avut in vedere ca prin desfintarea curburiilor l de l se scurteaza canalul
devenind mai drept
- 3. utilizarea instrumentelor trebuie facuta in ordine crescanda fara a sari nici un numar
- exceptie face crown down
- 4. irigarea permanenta a canalului
- de obicei cu hipoclori 2,5%
- 5. precurbarea tuturor instrumentelor manuale in caz de curburi
- 6. recapitularea
- revenirea pe canale cu instrumente deja folosite mai inainte dar de dimensiuni mai mici
pt controlul permeabilitatii
31. PRINCIPIILE LARGIRII CANALELOR DREPTE
32. CURBE
33. IATROGENII POSIBILE LA CREAREA ACCESULUI IN CAMERA PULPARA
34. IATROGENII LA LARGIREA CANALELOR DREPT
35. CURBE
36. TEHNICA TELESCOPARII REGRESIVE IN CANALELE DREPTE
- se incepe prin prepararea regiunii apicale pana la constrictie pana la un ac kerr cu doua
nr mai mare decat acul cu care s a facut cateterizarea si odontometria - de obicei 25 30
- in continuare se trece la un ac kerr cu un nr mai mare si se scurteaza l de l cu 1 mm
- se continua asa pana cand l de l este mai mica cu 4-5 mm decat initial
- pt evitarea formarii de praguri se revine dupa fiecare ac cu acul master file
37. TEHNICA IN CANALE CURBE
- tehnica telescoparii regresive este folosita in canale drepte si usor curbe
- pt canale cu curbura accentuata trebuie folosita tehnica pilirii curburii opuse furcatiei si se folosesc
ace flexibile cu vf netaietor
- ace subtiri 6 8 10 15 precurbate care se introduc cu lubrefiant
- la largirea treimii apicale nu se folosec ace mai mari de 25
38. TEHNICA TELESCOPARII PROGRESIVE IN CANALE DREPTE
- preparare telescopata care incepe din portiunea coronara a canalului apoi se continua in trepte
telescopate pana in regiunea apicala in ordinea inversa a acelor de la telesc regresiva
- avantaje - accesul rectiliniu spre portiunea apicala
- diminuarea interferentelor dentinare din cele 2/3 coronare
- reducerea pericolul reacutizarilor in tratamentul gangrenei pulpare
- posib sup de spalaturi endodontice dat largirii accentuate in port cor
39. CURBE
40. TEHNICA DE LARGIRE PRIN EVITAREA CONVEXITATII INTERNE
41. CREAREA STOPULUI APICAL
- se face in regiunea apicala la nivelul constrictiei
- stopul apical trebuie sa aiba un diametru de cel putin 0,20 mm pt a obtine o obturatie canaliculara corecta
- de obicei stopul apical se largeste pana 25 30
42. TEHNICA FORTELOR COMPENSATE
- indicata in canale cu curbura accentuata
- se folosec ace speciale tip file flexibile cu vf netaietor
- manipularea acului - 90 in sensul acelor, 360 invers
- permite largirea canalului pana la acul 55 pe toata lungimea fara transpozitia apexului
43. PRINCIPIILE LARGIRII CANALELOR CU INSTRUMENTAR ROTATIV DIN NI TI
- sa se exercite o presiune usoara in timpul lucrului in sens apical nu mai mare decat scrierea cu
creionul
- trebuie facute miscari usore de du te vino - inapoi si inainte
- in timpul unei preparari se foloseste fiecare instrument doar 5- 10 secunde
44. AVANTAJELE LARGIRII CANALELOR CU INSTRUMENTAR ROTATIV SIN NI TI
- permite pastrarea formei initiale a canalului - dat flexibilitatii
- in prepararea canalelor curbe - dat memoriei metalului
- conicitate marita in portiunea coronara si ingusta spre apex - dat conicitatii variabile
- mare putere de raclare - tot dat conicitatii variabile
- se elimina riscul crearii pragurilor sau cailor false si nu se modifica pozitia apexului - dat vf netaietor
- buna eliminare a detritusurilor
- mai buna centrare in canal
- evitarea fenomenului de zipping
45. DEZAVANTAJELE
- exista intotdeauna pericolul depasirii apexului
- tendinta de largire exagerata in zona apicala
- pericol de praguri si cai false
- pericolul de rupere a acului
46. LAVAJELE ENDODONTICE PRINCIPII SI TEHNICA
- se folosesc seringi obisnuite din material plastic
- acul tre sa fie unul special fara bizou si sa aiba angulatie in unghi obtuz in treimea apicala
- se introduce lichidul de lavaj in tratamentul mecanic de canal dupa fiecare ac folosit
- rol - eliminarea mecanica a detritusurilor si dezinfectia canalelor
47. SOLUTII RECOMANDATE
- hipoclorit de sodiu 2,5%
- cloramina
- cloramina amestecata cu apa oxigenata
- ser fiziologic 0,9% NaCl
- EDTA , chelatori
- clohexidina
- compusi cuaternari de amoniu
48. BLOCAJUL APICAL CA ACCIDENT TERAPEUTIC
49. PRAGUL CA ACCIDENT TERAPEUTIC
- cauze favorizante - gangrena pulpara
- radacini curbe
- cauze determinante - fortarea de ace kerr groase in zone stramtorate
- folosirea incorecta a acelor kerr in incercarea de permeabilizare
- folosirea acelor hedstrom la inceputul tratamentului
- semne clinice - in incercarea de cateterizare acul se opreste pe traseu
- acul intra pe o lungime mai mica
- tratament - reluarea trat mec cu ace mai subtiri care eventual trec de prag si prin razuire se
poate desfiinta
50. TRANSPOZITIA APICALA INTERNA CA ACCIDENT TERAPEUTIC
- transpozitia interna se poate intampla atunci cand curbura interna a radacinii este este inspre
exterior
51. EXTERNA -
- acest fenomen se caracterizeaza prin transformarea unei curburi apicale intr o portiune dreapta
- acele introduse in canal curb are tendinta de a taia mai mult din portiunea externa a unei curburi
in zona apicala
- astfel foramenul apical va avea o forma de lacrima sau elipsa
- motive ale aparitiei - necurbarea instrumentelor inaintea introducerii in canal
- rotarea acelor pila in canale curbe
- folosirea acelor prea mari si rigide in trat mec al can curbe
52. CALEA FALSA RADICULARA
- cauze - fortarea acelor kerr inscopul desfintarii pragurilor
- folosirea acelor kerr prea groase pt desfintarea pragurilor
- insuficienta deschidere a cam pulp acul se introduce curbat luand alta directie decat
cea a canalului
- existenta de canale curbe - se insista cu ace neflexibile
- folosirea instrumentelor rotative de canal
- semne clinice - pacientul simte o senzatie de intepatura la o lungime necorespuzatoare cu cea
de lucru
- aparitia hemoragiei abundente si f greu de stapanit
- tratement - pt cele in portiune initiala a canalului se poate incerca obturarea cu cis introdus cu
lentullo dupa hemostaza
- in portiune apicala se poate face rezectie apicala
- indiferent de localizare se mai poate face - amputatie radiculara
- extractie cu replantare
- extractie
53. PERFORATIA PODELEI CAMEREI PULPARE
- cautarea cu freza a orificiilor de intrare in canal la pluriradiculari duce fie la stergerea reliefului
podelei camerei pulpare sau perforatia interadiculare
- perforatia este facilitata in gangrena pulpara
- desi se poate obtura aceasta perforatie de cele mai multe ori duce la pierderea dintelui
54. FORMAREA CLEPSIDREI CA ACCIDENT TERAPEUTIC
55. DILACERAREA APICALA CA ACCIDENT TERAPEUTIC
56. FENESTRAREA CONVEXITATII INTERNE FURCATIEI A CANALELOR CURBE STRIPPING
- acele vor indeparta mai mult peretele intern a unei curbe in portiune coronara si medie a can
- astfel apare posibilitatea perforarii la acest nivel
- micsorandu se raza curburii se micsoreaza si lungimea de lucru care daca nu este sesizata
se poate produce o parodontita apicala traumatica
- evitarea fenestrarii printr un trat indreptat spre portiunea mai grosa - anticurbura
- in aceste canale nu se indica instrumentele groase sau cele rotative
57. ATITUDINEA TERAPEUTICA IN EXTIRPAREA VITALA ASEPTICO ANTISEPTICA
58. ATITUDINEA IN ASEPTICO BIOLOGICA
59. FRACTURAREA INSTRUMENTARULUI ENDODONTIC IN CANALE
- cauze - calitatea proasta din care sunt facut acele]
- erorile de tehnica
- miscarile bruste ale pacientului sau deformatiile canalului
- torsiunile repetate
- angajarea acelor kerr in rotatie
- sterilizarea repetata a acelor le diminueaza elasticitatea
- intrebuintarea acelor kerr sau lentullo de calibru neadecvat lumenului
- actionarea in sens invers al acului lentullo in timpul obturatiei duce la ruperea lui
- simptomatologie - medicul percepe un zgomot caracteristic ruperii unui fragment metalic
- daca acul a depasit apexul pacientul acuza o durere
- cand se scoate acul se observa lipsa unui frag iar radiografi confirma
- prevenirea - respectarea unor masuri si tehnici obligatorii in timpul trat si al obturatiei
- controlarea calitatii acelor inainte si marimii corespunzatoare
- acele nu se misca in forta ci liber pregresiv
- tratament - extragerea fragmentului rupt - daca proemina in camera pulpara se extrage cu pensa
- daca se afla in portiunea proximala dar nu proemina se poate largi canalul in jurul fragmentului si apoi se extrage cu pensa
- daca fragmentul este lejer in canal se poate extrage cu tirenerf
- se poate lasa pe canal daca se apreciaza ca acesta este perfect steril si daca se poate face trat mecanic si obturatia pe langa fragment pana la apex
- daca este situat in portiunea mijlocie se incearca dizolvarea fragmentului sau rezectia apicala urmata de obturatie retrograda
60. UTILIZAREA INSTRUMENTELOR ULTRASONICE IN ENDODONTIE
- generator de ultrasunete care are o insertie speciala ce i permite utilizarea pilelor endo
-are si un rezervor ce ii permite irigarea continua cu NaOCl
- mecanism - propagarea ultrasunetelor in lichid
- aparitia de bule microscopice
- bulele se sparg la suprafata rezultand o implozie
- implozia creeaza un vid
- vidul va fi inlocuit de solutiile din jur
- undele de soc create curata peretii canalului de bacterii lasand NaOCl sa actioneze
- in plus ultrasunetele degaja si caldura care mareste capacitatea de dizolvare a NaOCl
- ultrasunetele permit asocierea debridarii mecanice si chimice in aceeiasi operatie
- se folosesc - ENDOSONIC DISPENSEN - se ataseaza pe un aparat de detartraj cu ultrasunete
deja existent
- CAVI ENDO DENSPLY CAVITRON
- se folosec 2 tipuri de ace pila - ace endosonice care sunt pile din otel de tip k usor
flexibile
- endosonice diamantate care sunt instrumente rigide cu vf neted dar pot duce la
crearea de cai false importante
61.
62. EXTIRPAREA PULPEI RADICULARE TEHNICA SI INSTRUMENTAR
- instrumentar - ace tirnerv ace kerr pila si burghiu
- tehnica - in majoritatea canalelor largi este posibila introducerea acului tirnerv direct si extirparea
pulpei
- se foloseste nr cel mai mare ca intra pe canal
- nu este necesara introducerea pana la apex
- nr XXXX fin corespunde nr 30 kerr
- in momentul in care se simte ca acul nu mai inainteaza se apreste avansarea
- se imprima o rotatie pt a agata filetul nervos
63. ATITUDINEA FATA DE DETRITUSUL DENTINAR REMANENT DIN CANALE
- detritusurile dentinare vor fi indepartate in timpu tratamentului mecanic prin spalaturi
endodontice cu sol speciale si prin recapitulare
- acele kerr burghiu au capacitate mai mare de indepartare detritusurilor datorita
pasului mai mare intre spire
se mai poate intoarce pacientul cu capul in jos daca se lucreaza la dintii inf
64. PRINCIPIILE TRATAMENTULUI DE LARGIRE TRIDIMENSIONALA A CAN
65. EFICIENTA TRATAMENTULUI DE LARGIRE MANUALA COMPARATIV CU CEA
ROTATORIE
- largirea manuala iti perimite sa ai contact prin intermediul acului cu antomia canalului
astfel evitand la un canal curb fenestratia calea falsa pragul
- evitarea depasirii apexului
- evitarea ruperii acului pe canal ce se intampla mai usor la metoda rotatorie
66. TEHNICA HIBRIDA DE LARGIRE TRIDIMENSIONALA A CANALELOR HERMANN
67. CONTRAINDICATIILE TEHNICILOR DE LARGIRE ROTATORIE A CAN CU INST NI TI
68. INSTRUMENTARUL ENDODONTIC NERECOMANDAT DE ENDODONTIA MODERNA
69. TOALETA CAN RAD
70. PREVENIREA PISTONARII DETRITUSURILOR DIN CAN IN PARODONTIU IN TIMPUL
LARGIRII
sec ------pulpa se insensibilizeaza astfel
142. FACTORII CARE IMPIEDICA STERILIZAREA CANALELOR
- 1. resturile tisulare necrozate - impiedica sterilizarea can si vindecarea parodontiului apical
- 2. microtraumatismele ocluzale
- 3. spatiile vide din canale - impiedica contactul direct al medicamentului cu tesuturile
- 4. secretia din canale - lasat sa dreneze in parodontitele apicale acute exudative
- indepartat cat mai des din canale 1-2/sap in paro apicale cronice
- 5. corpii straini din canale
143. CERINTELE MEDICATIEI UTILIZATE IN STERILIZAREA CANALELOR
- efect rapid bactericid si fungicid
- actiune antibacteriana indelungata
- usurinta introducerii in canale
- sa nu coloreze tesuturile dure dentare sau muc gingivala
- pastrarea activitatii in contact cu sangele plasma secretiile purulente sau detritusurile organice
- histocompatibilitate fata de tesuturile periapicale si parodontale
- sa previna sau aboleasca durerea periapicala
- sa nu influenteze calitatiile fizico-chimice ale materialului de obturatie si etanseitatea
- reducerea inflamatiei periapicale
- stimularea vindecarii periapicale
144. CLASIFICAREA MEDICATIEI ENDODONTICE
- antiseptice - uleiuri esentiale
- compusi fenolici
- saruri de metale grele
- aldehide
- halogeni
- compusi cuaternari de amoniu
- antibiotice si chimioterapice - sulfamide
- metronidazol
- chinolone
- corticoizi
- enzime
- hidroxid de calciu
145. ULEIURI ESENTIALE
- este antiseptic si analgezic
- are potential iritant crescut asupra tesuturilor vii
- usoare propietati anestezice
146. COMPUSI FENOLICI PROPIETATI ENUMERARE
- dezinfectanti puternici care nu au o mare putere de penetratie tisulara deoarece precipita
proteinele
- sunt subst volatile
- tensiune superficiala scazuta
- usor solubile in apa
- efect iritant - mai ales fenolul
- efectul antiseptic in tratamentul gangrenei pulpare dispare rapid dupa aplicarea pansamentului
endodontic
- fenolul, solutia chlumsky, monoclorfenolul, p-monoclorfenolul camforat, sol walkhoff, tricrezol,
metacrezilacetatul, crezanolul, endotine, creozotul, timolul si mentolul
147. FENOLUL
- se fol sub forma de acid carbolic
- puternic toxic citoplasmatic - blocheaza lipoprot memb cel si coaguleaza prot cito producand
necroza t moi
- actiunea se exercita dupa dizolvarea in cito fiind eficient si in conc f scazutea de aici si efectul
anestezic
- secretiile purulente si detretusurile tisulare ii scad activiatea
- efect f nociv iritant asupra t vii
148. SOL CHLUMSCKY
- fenol 30% camfor 60% alcool 10%
- buna putere antiseptica prin eliberarea de fenol
- usor antiseptic de sup
- in trat pg parodontale si pericoronaritelor
149. MONOCLORFENOLUL
- are o mare eficienta antimicrobiana fata de fenol
- nu are efect calmant anestezic
- in stoma de util in sol apoasa 1-2% si camforata 35%
- este inactivata de sg si detritusurile necrotice tisulare
- are efect bacteriostatic asupra 90% din microflora endodontica sol apoasa 1-2%
150. PARAMONOCLORFENOLUL CAMFORAT
- lichid transparent uleios cu miros caracteristic
- rol camfor: vehicul si diluant cat si atenuant al propietatiilor iritative a paramonclorfenolul prin
reducerea actiunii coagulante a prot
151.SOL WALKHOFF
- mentol p monoclorfenol si camfor
- mentol - diminueaza actiunea coagulanta a p mono
- si prin interventia vasoconstrictoare efectul hiperemiant al camforului
- p mono camforat - spectru bacteriostatic larg
fol ca antimicotic si trat endodontic
nu este inactivata de sg ser
- subst volatila cu actiune antiseptica si iritanta
- poate afecta si t periapicale mai reduse ca eugenolul sau fenolul
- indicata ca pansament ocluziv si semiocluziv pt 48-72 h si poate fi repetat in 3-4 sedinte
succesive
152.TRICREZOL
- potential dezinfectant de 3 ori mai mare ca fenol dar mai redus ca formolul
- toxicitoplasmatic cu actiune mai slaba
153. METACREZILACETATUL
- CRESATINA
- prop antiseptice favorizate de tensiunea superficiala redusa
- efectul terapeutic este prelungit de potentialul scazut de vaporizare 14 zile
- nu este caustic nu precipita prot
- mai putin iritant pt t apicale
- nu depaseste bariera fiziologica a foramenului apical
- are actiune mai iritanta ca eugenolul
154. CREZANOLUL
- amestec - metacrezilacetatul - monoclorfenol 2 parti camfor
- actiune antiseptica este mai puternica ca cresatina
- mai putin iritant ca monoclorfenolul
155. ENDOTINE
- actiune antiseptica
- tolerabilitate tisulara locala superioare
- indicata in gangrena pulp simpla - paro apicala cronice fara secretii pe canal la dintii cu apex larg deschis
156. CREOZOTUL DE MESTEACAN
- lichid limpede uleios de cul galbena
- dezinfectant mai puternic ca fenolul
- actiune anestezica
- mai putin toxic si iritant ca fenolul
157. TIMOLUL SI MENTOLUL
- atiseptice puternice
- citoxitcitate asemanatoare fenolului
158. FORMALDEHIDA
- gaz solubil in apa
- sol apoasa de 40% = formol
- sol de formaldehida sunt dezinfectanti puternici
- amoniacul din procesele de putrefactie + formaldehida = urotropina cu prop antiseptice
- in trat paro apicale cronice
- si in paste medicamentoase in care principalul antiseptic este formolul - pasta N 2 Medical si
Triopasta Gysi
159. GLUTARALDEHIDA
- mai putin volatila
- pt trat de canal pt ca are o actiune bacteriostatica ca formaldehida
- iritant pt t moi mai redus ca formaldehida sau tricrezolformalinei
- fol ca pansament de canal si nu difuzeaza in t apicale
160. HALOGENII: COMPUSII CLORATI
- potential dezinfectant invers prop cu masa lor atomica
- au succeptibilitate de a declansa reactii alergice
- compusii clorati - sunt cei mai puternici dezinfectanti din cadrul halogenilor
- nu au stabilitate chimica
- au actiune destul de iritanta asupra t moi
161. CLORAMINELE
- sunt amine clorate
- prop antimicrobiene
- mai putin toxice si iritante pt t preriapicale
- stab chimica mai buna
- efect redus de dizolvare a resturilor tisulare
162. HIPOCLORITUL DE SODIU
- subst antiseptica cea mai utilizata in spalaturile endo
- f rar utilizata ca pansament endo
- desi este batericid f puternic actiunea este f scurta dat interactiunii cu mat org si tre schimbat
zilnic
- cel mai putin iritant antiseptic endodontic
163. TRICREZOLFORMALINA
- se fol in trat can infectate 1/1 1/2
- si sol 1/4 se aplica dupa pansamentul arsenical si este fol ca mumifiant al bontului apical in dupa extirparile devitale
164.ROCKLES 4
- utilizat in orice forma de gangrena, paro apicale acute purulente, in granulomul chistic si paro apicale cronice fistulizate
- format din fenol formaldehida gaiacol dexametazona si excipient
165. PASTE ANTISEPTICE CU FORMALDEHIDA
pasta N2 Medical contine - paraformaldehida boratfenilmercuric oxid de zinc oxid de titan sulfat de bariu si hidroxid
- Triopasta Gysi - formaldehid fenol oxizi metalici sulfat de bariu caolin glicerina vaselina
166. CLORHEXIDINA
- activitate antibateriene si antimicotice
167. COMPUSII IODATI
- actiune batericida virulicida si antimicotica
- antiseptic in prezenta materilor organice
- nu impiedica difuziunea in profunzimea t ca alte antiseptice
- nu au prop analgezice si au o usoara actiune iritanta asupra t moi
- iodul are capacitatea de colorare a dintiilor
- poate da reatii alergice
168. PASTA IODOFORMATA
- contine - iodoform clorfenol timol si oxid de zinc
- este o pasta resorbabila
- indicata in trat med al paro apicale cronice nefistulizate si folosita cand alte antiseptice nu pot
scadea secretia de pe canale
- se introduce cu acul lentulo pt 2-3 sap sub pansament ocluziv
- si are efect antibacterian
- stimulant al proceselor reparatoare tisulare locale exercitate de iod
- la indepartare se pastreaza un dop apical pt a pastra un canal curat pt ca focarul osteitic periapical nu a incetat sa secrete
- uneori poate produce abces medicamentos care tre incizat pt ca altfel fistulizeaza la mucoasa
169. TEMPOPHORE
- pasta iodoformata rezorbabila
- efect bactericid si dezodorizant
- stimuleaza vindecarea leziunilor cronice apicale
- contine - iodoform timol camfor mentol creozot de fag si excipient radioopac
- se poate fol in combinatie cu ozonoterapia ionaforeza diatermia inaintea obt def de canal
170. COMPUSI CUATERNARI DE AMONIU
- sunt detergenti incolori inodori care reduc tens superf a solutiilor
- au o buna stab chimica
- actiune dezinfectanta moderata prin mecanism predominant bacteriostatic
- in conc f scazute de 1/20000 sol devin practic neiritante - pot fi folosite in spalaturile endodontice fara a declansa reactii preinfl periapicale chiar sol depaste uneori bariera apicala
- eficenta scade la contactul cu sg detritusurile org si secretii
171. CLORURA DE BENZALCONIU
- ZEPHIRAN
- cel mai raspandit
- actiune antiseptica moderata
- mecanismul de actiune se bazeaza pe blocare sintezei prot bacteriene dar nu dau fenomenul
de rezistenta
- desi este mai putin iritant nu este fol ca pansament medicamentos sau spalaturi pt ca poate
colora dintele
172. SARURILE METALELOR GRELE
- ale argintului si mercurului
- sunt toxice citoplasmatice extrem de puternice
- actinea antiseptica prin capacitatea de coagulare si precipitare a proteinelor
- dezv este ca prin precipitarea prot din sp endo genereaza produsi care coloreaza dintele
173. AZOTATUL DE ARGINT
- sterilizeaza dentina infectata pe cel putin 2/3 din gr sa uneori chiar si cementul dat impregnarii
cu precipitat de Ag
- colorarea t dure dentare
- iritarea paro apical
- dificultatea instalarii sol la arcada sup
- se asociaza cu formalina eugenol si sol de glucoza care produc coloratia alba - s a renuntat
- Ag se mai foloseste astazi doar in obturatiile de canal
174. SARURILE ORGANICE DE MERCUR
-mercurofenul metafenul mertiolatul
- au puternica actiune dezinfectanta
- coloreaza dintele prin precipitare proteica
175. ACIZII GRASI
- acidul propionic caproic caprilic
- au mare potential antimicotic
- cea mai eficienta fiind una din sarurile acestora- caprilatul de sodiu
176. ACLCOOLII
- subst cu slab potential antiseptic
- in conc crescute denatureaza prot bact dar nu au efect asupra sporulate- deci nu se fol in trat
med de canal doar sub forma de solvent al unor antiseptice propriu zise
177. CAPRILATUL DE SODIU
- subst de cul alba usor acida cu miros intepator
- f solubila in apa
- are actiune bactericida si antimicotica
- datorita efectului citotoxic pe langa principiile antimicrobiene active contin si corticoizi
care le amelioreaza tolerabilitatea tisulara periapicala
178. ROCKLES 8
- contine mai putin formol
- gangrena partiala, simpla , parodontite apicale cronice fara secretii pe canal
- contine - fenol formaldehida gaicol dexametazona si excipient
- R 4, 8 + oxid de zinc = pasta de obturare a canalelor
179. CRESOPHEN
- lichid neiritant care contine un antiseptic cu actiune bactericida + un corticoid
- contine - p mono clorfenol dexametazona timol si excipient
- tensiunea superficiala ridica sau redusa de vapori a unor antiseptice asigura o mare penetrabiltate
care permite dezinfectarea in profunzime a canaliculelor
- reduce fenomenele inflamatorii periapicale si alergice
180. ROCKLES ESSENTIEL
- cel mai mult formol
- in toate formele de gangrena pulpara, paro apicale cronice fistulizate, paro apicala acute infectioase
- + oxid de zinc ca pansament de canal
181. TRATAMENTUL SPAD
- metoda de trat a gangrenei pulp care permite efectuarea obt definitiva in aceeiasi sedinta
- pasta spad - se formeaza prin amestecarea unei pulbere a doua lichide cu o pulbere
- pulberea - borat de fenil mercur, hidroxid de calciu , hidrocortizon acetat, trioximetilen, oxid de titan sulfat de bariu, oxide de zinc
- lichidul 1 - formaldehida si glicerina
- lichid 2 - acid clorhidric rezorcinol si glicerina
182. MECANISMUL DE ACTIUNE AL ANTIBIOTICELOR IN GANGRENA PULPARA
- BACTERIOSTATIC - blocheaza procesul de multiplicare al bact care mai intai devin sensibile
si apoi sunt omorat de mecanismele defensive nat ale gazdei - tetraciclina eritromicina sulfamide
cloranfenicolul
- BACTERICID - carac prin distrugerea directa a bact fara a solicita decat in mica masura interventia proceselor de aparare imuna ale gazdelor - aminoglicozidele polimixinele bacitracina penicilina
- in gangrena pulpara simpla sau complicata sunt preferate cele bactericide toxice pe cale generala dar bine tolerate tisular in adm locala
183. CALITATIILE ANTIBIOTICELOR IN GANGRENA PULPARA
- sa nu fie iritante
- sa nu fie necrozante
- sa nu impiedice cicratizarea
- sa fie hidrosolubile
- sa aiba putere de difuziune
- sa se rezoarba lent
- sa nu fie inactivate de contditiile locale
- sa fie mai mult bactericid decat bacteriostatic
- sa nu induca rezistenta microbiana
- sa aiba actiune locala
- utilizarea pe perioada lunga sa nu duca la efecte nocive importante
184. FACTORII DE EFICIENTA A ASOCIERILOR DE ANTIBIOTICE IN GANGRENA PULP
- alegerea corecta a indicatiei de trat conservator in alternativa cu un trat chirurgical endodontic
- evitarea antibioticelor in reactii alergice toxice
- evitarea antibioticelor ineficiente
- evitarea unor doze insuficiente sau exagerate
- tre ales un antibiotic cu spectru larg sau doua sau mai multe a caror spectru sa se completeze
reciproc sa aiba actiune sinergica
- evitarea antagonismelor
- evitarea antibioticelor la care s a instalat rezistenta
- evitarea rezistentei incrucisate
185. INDICATII DE ASOCIERE A ANTIB IN GANG PULP
- se asociaza bactericide active in faza de multiplicare si latenta - streptomicina cu tetraciclina efect
bacteriostatic
- intre bactericidele active in faza de multiplicare penicilna si bactericidele active in faza de multiplicare si
latenta streptomicina
- intre bactericide active in faza de multiplicare penicilna si bacteriostatic sulfamidele
186. GRESELI DE ASOCIERI A ANTIB IN GANG PULP
- bactericide active in faza de mutiplicare penicilina ampicilina cefalosporine oxacilina si un bacteriostatic
tetraciclina eritromicina
- intre 2 antib cu spectru larg tetraciclina si cloranfenicolul - pot aparea fenomene grave de dismicrobism
- intre 2 antib aminoglicozidice dat efectelor de sumare toxice
187. PENICILINA
- bactericide
- suprima sinteza peretelui bacterian
- pot avea spectru ingust penicilina G
- larg ampicilina amoxicilina - active pe bacilii gr -
- amoxicilina cloxacilina si meticilina sunt active pe stafilococi
- penicilina G activa pe cocii gr + - pe bacilii gr + spirochete si leptospire streptococii anaerobi
aerobi
- este inactiva rapid la ph acid
- poate da reactii alergice si fenomene de intoleranta locala dat acidului peniciloic care are prop antigenice
188. AMPICILINA SI AMOXICILINA
- active pe bacilii gr - ca E. colli si proteus
- difuzeaza bine in tesuturi nefiind inactivata de ph acid
- rezistenta de obicei incrucisata cu alte peniciline
- reactii alergice mai frecvente dar mai usoare
189. AUGMENTIN
- asociatii de amoxicilina cu acid clavulanic
- spectru mult mai larg
- actioneaza asupra microorg care sintetizeaza penicilinaza stafilococi si bacterii gr -
190. CARBENICILINA SI PIPERACILINA
- C spectru larg fiind mai putin activa pe gr+ utile pt combaterea infectiilor cu pseufomonas
aeruginosa, si a infectiilor mixte cu gr - ca fusobacterium enterobacter bacterioides fragilis
- actioneaza sinergic cu aminoglicozidele
- efecte secundare - reactii alergice antiagregant plachetar in conc mari
- P spectru mai larg ca C
- pt evitarea feno de rezistenta se recomanda combinarea cu un aminoglicozidic
191. MACROLIDELE
- reprezentat de eritromicina
- antibiotic bacteriostatic activ pe gr + inclusiv pe stafilococii penicilino rezistenti
- se adm in caz de alergie la p G in infectii usoare si medii cu stafilococi penicilino rezistenti
- rezistenta la ph acid
- rareori reactii secundare adverse
- fenomenul de rezistenta apare relativ repede
192. CEFALOSPORINELE
- antibiotice bactericide
- actiune prin inhibarea sintezei peretelui bacterian
- mult mai active
- mai stabile metabolic
- sunt 3 generatii - cefalotina cefaloridina cefalerexina cefazolina
- asupra coci gr + - si bacili +
- actioneaza in infectii cu gr + unde se folosesc peniciline
- cefoxitina cefuroxina cefamandolul
- asupra proteus si bacteroides fragilis
- ceftazidina cefotaxima
- mai activa pe bacilii gr -
- utilizarea in trat endo este limitata pt ca apar usor fenom de rezistenta
193. AMINOGLICOZIDAZELE
- streptomicina neomicina canamicina gentamincina
- structura chimica asem
- actiune bactericida in faza de multiplicare si de repauz
- actioneaza asupra cocilor gr + - si asupra unor bacili gr -
- se ascociaza cu bactericide care blocheaza sinteza peretelui celular bacterian sau cu bacteriostatice
- rezistenta se instaleaza rapid
- streptomicina in pansamente endodontice in care se asociaza si bacitracina si penicilina
se recomanda in endocarditele bacteriene complicatie posibila a trat endo
- neomicina local dat toxicitatii mari
- canamicina in infectii cu stafilococi rezisteti la antibiotice
- gentamicina cel mai utilizat dat eficietei crescute si toxicitatii reduse
- indicate in infectii grave cu microorg rezistente la antibiotice
194. CLINDAMICINA
- spectru ingust
- atinge conc mari in t osos
- indicat in infectiile cu anaerobi mixte date de coci gr + si bacili gr -
195. ANTIBIOTICELE POLIPEPTIDICE
- reprezentate de polimixina b - bactericid pe majoritatea bacililo gr+
- local rar reactii alergice
- instalarea rezistentei este rara
- polimixina e - utilizata in infectii cu gr -
- bacitracina - gr - bacili coci actinomicete fusospirili
- se indica in aplicatii locale cu neomicina
196. TETRACICLINELE
- tetraciclina doxiciclina
- spectru larg
- bacteriostatic
- asupra cocilor bacililor actinomicetelor leptospirelor richetilor
- prin chelare se depun in oase si dinti
- sunt inactivate de ionii de Ca Mg Fe Al
197. CLORANFENICOLUL
- bacteriostatic cu spectru larg
- difuzeaza bine in tesuturi
- actine pe gr - + majoritatea anaerobilor
198. CRITERIILE DE FORMULARE A PASTELOR COMPLEXE CU ANTIOBITICE
- folosirea unor antibiotice bactericide cu o histoconpatibilitate si cu potential alergizant minim
- antib care sa cuprinda un spectru microbian cat mai larg
- antib utilizate pe microflora patogena specifica gangrena pulp
- evitarea conc mari de antibiotice
- evitarea antib la care sa dezv rezistenta
- evitarea cailor gresite de administrare
- utilizarea in cazul pastelor antib fara antimicotic se aplica caprilatul de sodiu acidul propilenic
glicolul stamicina
- utilizarea unor subst antiinfl nespecifice ca corticoizii pt prevenirea sindromului dureros
parodontal apical
- utilizarea enzimelor care potenteaza efectul antibioticelor prin cresterea difuzibilitatii
- alegerea unui excipient care sa asigure o difuzibilitate maxima
- utilizarea numai in limitele termenului de garantie 10 -14 cele magistrale
199.PREPARATE COMERCIALE DE PASTE CU ANTIBIOTICE SI CORTICOIZI
- pasta clinicii de odontologie din bucuresti - eritromicina baza cloranfenicol baza hidrocortizon acetat si excipienti hidrosolubili
- pulpomixide - in canale infectate in gang simpla si parodontite apic hiperemice
- contine sulfat de framicetina sulfat de polimixina acetat de dexametazona polioximetilen glicol
- amandoua au spectru larg pt aplicatii topice
- evita fenomenul de rezistenta si de reactie alergice
- dontisonolul - bine tolerata de t apicale
- putere de difuziune
- previne reactiile inflamatorii
- si sindromul dureros dupa trat biomecanic
- 24 48 h in gangrena simpla si complicata 1 sedinta
- in paro apicala acuta inca o sedinta
200. PREPARATE COMERCIALE DE PASTE CU ANTIBIOTICE POLIPEPTIDICE
- P B S C ul introdus de GROSSMAN
- penicilina G bacitracina streptomicina caprilat de sodiu metil silicono
- pasta VALERIAN POPESCU - streptomicina marfanil ulei vegetal benzoat de sodiu
201. SULFONAMIDELE
- bacteriostatic
- conc mari bactericid
- bact gr - actinomicete si fungi
- utilizate local - sulfacetamida sulfanidaza argentica mafenidul
202. DEZAVANTAJELE SULFONAMIDELOR UTILIZATE TOPIC
- risc mare de sensibilizare
- eficacitate slaba nefiid mai active dezinfectantele endodontice
- inactivate de detrisurile necrotice tisulare si secretiile purulente
- actiune iritanta locala
- coloratie galbuie a dintelei la sulfanilamida si sulfatiazol
203. CHINOLONELE
- reprezentate de NEGRAMUL
- inhiba sinteza ADN bacterian
- PEFLOXACINA
- spectru larg si efect antifungic
204. ANTIMICOCELE
- NISTATIN - antimicotic f activ fata de candida albicans
- fungistatic si fungicid in fc de concentratie
- METRONIDAZOLUL - chimioterapic indicat pe anaerobi - fusobacterii si bacterioidez
205. METRONIDAZOLUL MECANISM DE ACTIUNE PREP COMERCIALE
- dubla actiune dezinfectanta si biochimica
- realizeaza nivele active in colectiile purulente
- duce la blocarea reactiilor de oxidoreducere esentiale pt anumite procese anabolice
- prep comerciale GRINAZOLE indicat in gang simpla paro apicale acute cronice
- nu da reactii sec alergice sau feno de obisnuinta
206. MECANISMUL DE ACTIUNE AL GLUCOCORTICOIZILOR
- se fixeaza pe receptorii specifici ai nucleului celular
-si induc sinteza de PMN neutrofile macrofage a unor prot antiflogistice care blocheaza elaborarea
unor mediatori imp ai infl prostaglandinelor leucotrienelor si factori activatori plachetari
- actiunea lor nespecifica inhiba procesele infl exudative necrotice si proliferative
207. CORTICOIZII PRINCIPII DE UTILIZARE SI PRODUSII UTILIZATI IN GANGRENA PULPARA
-. adm pe cale generala sau in pansamente endo sunt utili si in paro apicale acute hiperemice
generate de trat mec care calmeaza rapid durerea prin blocarea actiunii mediatoriilor specicifi
- in aplicatiile endodontice corticoizii trebuie asociati cu antibiotic sau antiseptic sub forma unor
combinatii complexe pt a preveni diseminarea bacteriana in paro apical
- produsi utilizati - hidrocortizonul si cel acetat prednisonul triamcinolonul dexametazona si
betametazona
208. AVANTAJELE TERAPIEI ENZIMATICE IN GANGRENA PULPARA
- degradarea si lichefierea detritusurilor necrotice din zonele inaccesibile a can rad delta apicala
- fluidificarea secretiilor sau colectiilor purulente
- faciliteaza difuziunea antisepticelor antibioticelor in can rad
- inhibarea microflorei endodontice
- priveaza microorg de mediul lor nutritiv
- potenteaza fagocitoza
- restabilirea circulatiei tisulare locale
- stimularea circ colat
- accelerarea drenajului limfatic
- scurtarea trat medicamentos
- favo procesele de vindecare locala
- lipsa feno de rezistenta micro
- posibilitatea folosirii cu antiseptice
209. MECANISMUL DE ACTIUNE AL HIDROXIDULUI DE CALCIU
- actiunea sa antiseptica se bazeaza pe 2 elemente - ph alcalin OH
- solubilitatea f redusa in apa
- det eliberarea treptata a inonului OH
- ionii OH difuzeaza in can dent infectate cat si in spatiul periodonatal unde isi execita actiune
directa asupra microorg care nu pot fi indep prin trat biomecanic
- actiune antitoxica
- este superior celorlalte pansamente endodontice dat efectului hemostatic conferit de prezenta
ioniilor de ca factor al coagularii si prin posibilitatea inchiderii defectului prin neoformare de t dur
210. PREPARATE DE HIDROXID DE CALCIU
- preparate magistrale - prin amestecarea de apa distilata cu pulbere de hidroxid de ca
- datorita faptului ca h d ca are radioopacitate asem dentinei pt radioopacitate
se adauga sulfatul de ba
- preparate comerciale - cantitate mai mica de h d ca
- sub forma de pasta CALXIL, carpule REOGAN , seringa PULPDENT ,HIPOCAL
211. MODALITATI DE INTRODUCERE A HIDROXIDULUI DE CALCIU IN CANALUL RAD
- propulsia pastei cu instrument rotativ - ac lentulo la turatie redusa cu misc circumferentiala pe pereti pt evitarea bulelor de aer
- manual - kerr burghiu cu misc in sens invers acelor de ceasornic si cu misc de introducere si extragere
- injectarea cu seringa in care se livreaza - pulpdent ,hipocal
- injectarea cu seringa de presiune - asigura plasarea pastei de consistenta ferma pana la apex limita pericolul depasirii
212. INDICATIILE HIDROXIDULUI DE CALCIU
- gangrena simpla - aplicatie unica pt 1-2 sap
- parodontite apicale cronice - domeniul sau cel mai utilizat
- se mentine la saptamani de zile
- reimprospatarea pansamentului la intervale de 3 luni pana la vindecare
- apexificare in gangrena simpla si parodontite cronice - necesita reimprospatarea timp de 3 18 luni pana se inchide apexul imatur - nu depinde de varsta
- rezorbtie rad interna cu sau fara perforarea radacinii
- rezorbitie rad apicala externa
- caile false radiculare
- fracturile rad orizontale la dintii vitali unde s a pastrat vitatlitatea frag apical
- replantarea dupa avulsia traumatica reclama utilizarea pansamentului cu hidrooxid de ca
213. PRECAUTIILE IN UTILIZAREA H D CA
- obturatia cor provizorie tre efectuata cu ciment corespunzator pt etanseitatea marginala corespunzatoare
- cavit pt pansamente pt 7-10 zile
- cis amalgam de argint pt mai multe luni
- evitarea folosirii prep pe baza de eugenat de zinc deoarece la contactul acestuia cu h de ca se intareste brusc si este indepartat greu sau impiedica realizearea unei obturatii omogene de canal
214. DIATERMIA CU UNDE MEDII PRINCIPII DE UTILIZARE INDICATII
- este o metoda fizioterapeutica care se bazeaza pe utilizarea curentiilor de inalta frecventa si lungime de unda
- mecanismul de actiune decurge din efectul caloric dexv de curentii de inalta frecv
- consecintele clinice ale diatermiei cu unde medii variaza de la usoara incalzire a dintelui si t de suport pana la necroza prin combustie
- indicatiile in gang pulp- dezimfectarea can rad si fulguratia transapicala
- principii de utilizare - la pluriradiculari se recomanda utilizarea diatermiei pt fiecare canal in parte
215.DIATERMIA IN DEZINFECTIA CANALELOR RADICULARE
-curentii diatermici au potential antispetic si de termocoagulare asupra microorganismelor
-prin ridicare temperaturii locale se amelioreaza trofictatea parodontiului apical si este inbuntatti porcesul de vindecare apicala
-pt dezinfecatare canalelor nu se folosesc curenti mai mari de 40-60 mA deoarece prin incalzire produc leziuni;la I asta are un efecte bactericid neglijabil si se apilca in combinatie cu un antiseptic pe canal k NaOCl,iodoform si se mareste de 20 de ori efectul antibacterian
-se indica:inainte tratametului biomecanicin1/3 apicala a canalului radicular;inaintea catetarizarii ismului apical;kdezifectata inaintea primului pansament endo ocluziv;k procedeu suplimentar de dezinfectie intre sedintele de pansament endoocluziv
216. DIATERMIA CU UNDEE MEDII IN FULGURATIA TRANSAPICALA
-procedeu terpeutic care se bazazeaza peefectul de combustie exercitati de curentii diatermici la intensitati mari 160-180mA
-sugerat in PAC cu secretii moderate care nu raspund la tratam conventional - sisteaza temporar secretia si permite efectuarea obturatiei in aceeiasi sendinta
217. OZONOTERAPIA INDICATII TEHNICA
- efect bactericid antoxice si cicatrizante dat azotului
- azot introdus prin presiunea unui amestec gazos in prop de 5% cu oxigenul
- indicatii - in gangrena simpla inaintea aplicarii primului pansament ocluziv
- paro apicale acute exudative dupa asigurarea drenajului endo
- paro apicale cronice inaintea aplicarii primului pansament ocluziv
- cronice fistulizate prin insuflarea pe traiectul fitulos
- tehnica - izolare
- toaleta
- uscare
- insuflare de ozon timp de un minut
- aplicarea unui pansament ocluziv cu antiseptice lichide
218. CLOROTERAPIA SI INSUFLATIILE DE ALEDEHIDA FORMICA SI INSUFLAREA DE
VAPORI DE IOD
- CLOROTERAPIA - indicat mai ales in paro cronice si chistice
- se bazeaza pe prop antiseptice ale ionilor de cl
- 2-3 sendinte pana la efectuarea obt de canal
- la aldehida dupa 48 h se repeta insuflatia si aplicarea antisepticului pe baza de formol
sau poti face obt finala
- la vaporii de iod s a renuntat pt ca nu da rezultate satisfacatoare aparatura fiind
sofisticata
219. IONOFOREZA MECANISM EFECT TERAPEUTIC TIPURI
- procedeu fizioterapic bazat pe elecroliza prin dirijarea ioniilor cu efect bactericid din sol
antiseptice plasate in cam pulp sau can rad spre zone mai greu accesibile delta apical
parodontiul apical
- efectul terapeutic depinde de ionul ales iod clor hidroxil argint zinc cupru si de cant
de ioni dirijata in campul electric care este direct prop cu cant de curent electric folosita
- poate fi de 2 tipuri - CATODICA - varianta clasica - forta antiseptica
a ionului de iod din sol ionoiodurate
- varianta ulterioare - ionul de sodiu
sau potasiu
- ANODICA - intrebuinteaza sol ionoiodurata de zinc
220. INDICATII IONOFOREZA
- se stabilesc - in fc de afectiune - gangrena simpla paro apicale cronice
- in fc de particularitatile cazului - esuarea met uzuale de trat medicamentos
- canale partial cateterizabile care nu pot fi
dezinfectate prin alte procedee
- dinti cu val protetica care nu pot fi tratati prin
chirurgicale endodontice
- pacienti apti pt monitorizare
221. CONTRAINDICATIILE IONOFOREZEI
- parodontite apicale acute - pt ca poate extinde procesul inflamator
- corpi straini imposibil de indepartat din canale pt ca blocheaza migrarea ionilor antiseptici
- perforatia ale podelei cam pulp
- cai false rad
- canale cu secretii abundente
- si in caz de infectare a can dupa pansamente arsenicale
222. TEHNICA DE APLICARE A IONOFOREZEI
- se plaseaza in cam pulp cu o pipeta capilara sol electrolitice si se instaleaza in can rad
cu ace miller sau kerr
- aplicarea electrodului pasiv fixat strans in mana de catre pacient printr o compresa in
clorura de sodiu
- elecrodul activ pe ac kerr pana unde permite
- fixarea aparatului la 0
- inchiderea circuitului electric din comutator
- se creste progresiv intensitatea curentului pana la semnalarea unei senzatii dureroase
moment in care se reduce pana cedeaza durerea
- in gangrena partiala durerea apare la intensitati minime
- in paro apicale cronice la intensitati mari
- uscarea can
- aplicarea pansamentului ocluziv
- 48 72 h poti repeta ionoforeza sau obturarea definitiva
223. INCIDENTE POSIBILE IN IONOFOREZA
- durere la intensitati mici ale curentului dat restului de pulpa vie in treimea apicala sau patrunderea electrodului activ dincolo de apex
- durere insotita brusc de cresterea intensitatii curentului dat izolarii necorespunzatoare contactului electrodului activ cu mucoasa contactului cu obt sau incrustaii metalice si refularea spumei elecrolitice pe gingie
