|
|
|
Structura generala a dintelui adult
Smaltul, cementul, ligamentele dentare
Smaltul
origine epiteliala
localizare: acopera dentina la nivelul coroanei
elaborat de ameloblaste care apoi se retrag si smaltul nu va contine celule
incolor
Compozitia chimica
96% substante minerale
2,3% apa
1,7% substante organice
- proteine: amelogenine, ameloblastine, enameline, tufteline, doar ultimele 2 se gasesc in smaltul matur
- grosime inegala
Structura histologica a smaltului
prismele adamantine
substanta interprismatica
matrice in care se depun saruri minerale
Prismele adamantine
unitatea morfologica a smaltului
pe toata grosimea smaltului
sectiuni transversale "gaura de cheie"
lungime - 2000μm
latime - 4μm
inaltime -8μm
orientarea cristalelor
cap - paralel cu axul lung
port. inf. - oblice
orientare - perpendiculara pe dentina
in lumina polarizata prismele apar intunecate, iar substanta interprismatica apare mai deschisa la culoare, acest aspect formeaza benzile Hunter-Schreger
examinarea prismelor la lumina UV evidentiaza existenta unor elemente alungite, paralele cu axul prismei, structura asemanatoare keratinei
cristalele de HA se depun cap la cap pe lungimea prismei
mineralizarea prismelor - ritmic
fiecare prisma, la periferie prezinta o zona slab mineralizata numita teaca prismei (0,1-0,2μ)
Substanta interprismatica
rol de cimentare a prismelor
cantitate relativ redusa
mai slab mineralizata
la nivelul ei cristalele de HA se dispun in diferite directii
in substanta interprismatica apar zone de slaba mineralizare:
smocuri (tufe)
lamele
fisuri
tufele pornesc de la jonctiunea dentina-smalt, nu ajung la suprafata smaltului si se deschid sub forma de evantai
lamelele sunt zone de discontinuitate ce pornesc de la jonctiunea dentina-smalt si pot ajunge pana la suprafata smaltului, apar inainte de eruptia dentara
fisurile reprezinta zone de discontinuitate ce se intind pe toata grosimea smaltului si ce apar cand presiunea exercitata pe dinte depaseste o anumita intensitate
Striatiile Retzius
se vor evidentia concentric cu camera pulpara
prezenta lor marcheaza mineralizarea ritmica a matricei smaltului
reprezinta zone de rezistenta minora pentru smalt
pe sectiuni verticale - aspect de scari
Linia neonatala Orban
descrisa la dintii de lapte
reprezinta zona de demarcare intre smaltul depus dinainte si dupa nastere
Membrana Huxley - limita smalt dentina
zona de slaba mineralizare, cu aspect ondulat, la limita dintre dentina si smalt
Cuticula smaltului - membrana Nasmith
posteruptiv se ataseaza gingiei
realizeaza jonctiunea dento-gingivala
Smaltul aprismatic
suprafata dintilor temporari si 70% din dintii permanenti
examinarea smaltului in lumina polarizata arata ca aceasta zona e formata din matrice organica in care cristalele de HA se dispun perpendicular pe suprafata smaltului
Functiile smaltului
membrana semipermeabila
interpus intre mediul intern si extern
bariera
Corelatii clinice
abraziune fiziologica - hrana uscata
alimente dure
abraziune patologica
eroziunea - diete cu cantitati crescute de lamaie
caria dentara
demineralizarea si distrugerea substantelor organice
placa dentara - pata cretoasa - carie de forma conica
zona de decalcifiere initiala
zona de decalcifiere avansata
zona de decalcifiere completa
Parodontiul
totalitatea tesuturilor de sustinere si legatura dintre dinte si maxilar
Cuprinde:
cement
ligamente dentare
os alveolar
gingie
Cementul
origine mezenchimala ce acopera dentina la nivelul radacinii dintelui
varietate de tesut conjunctiv cu structura similara osului
baza de insertie pentru ligamentele dentare, compenseaza scurtarea dintelui prin formarea sa permanenta
Compozitie chimica:
45-50% saruri minerala ( CHA)
40-45% compusi organici ( colagen, mucopolizaharide)
Raportul smalt-cement
60% -cementul acopera smaltul
smaltul acopera cementul
30% cap la cap
10% separate - carii
Structura histologica
Matrice formata din:
substanta fundamentala - impregnata cu saruri minerale
celule - cementoblaste
cementocite
cementoclaste
fibre - colagene
Cementul - 2 zone:
Acelular
substanta fundamentala calcificata
fibre colagene paralele cu suprafata dentinei
se dispune peste dentina, mai subtire la colet, mai gros la apex
elaborat de cementoblaste ce sintetizeaza substanta fundamentala si fibre si apoi se retrag
Celular
cementocite
peste cementul acelular
mai ales la apex
Cementoblastele
celule rotunde, citoplasma bazofila, nucleu eucrom - active
celule turtite, citoplasma eozinofila, nucleu hipercrom - repaus
elaboreaza cementul acelular si se retrag
elaboreaza cementul celular si apoi raman incluse in lacune
Cementocitele
celule stelate, cu prelungiri, situate in cementoplaste
spre dentina comunica cu canaliculele dentinare
spre periost se deschid si asigura schimburile nutritive
Fibrele colagene
intrinseci - formate din cementoblaste
extrinseci - fibre conjunctive ligamentare periodontale - fibre Sharpey
in cementul acelular predomina fibrele extrinseci
Histogeneza cementului
mai intai se depune cementoidul
mineralizarea cementoidului -> cement
cementul - depunere si resorbtie toata viata
cementul se resoarbe mai greu decat osul alveolar - corectarea viciilor de implantare
Ligamentele dentare
asigura fixarea dintelui in alveola
ii confera o mobilitate
intre cement si osul alveolar sau corionul gingiei
Structura histologica
formate din tesut conjunctiv fibros si sunt solidarizate prin tesut conjunctiv lax ce formeaza substanta interligamentara
Clasificare:
ligamentele crestei alveolare
ligamentele alveolo-dentare
Ligamentele crestei alveolare
Fibre cemento-gingivale
pornesc de la nivelul cementului, sub jonctiunea smalt-cement - se termina in corionul gingiei
Fibre circulare
in jurul coletului dintelui
Fibre alveolo-gingivale
periostul crestei alveolare - corionul gingiei
Fibre transseptale
leaga cementul a 2 dinti invecinati
Ligamentele alveolo-dentare
Fasciculele
Oblice
cele mai numeroase
alveola-cement (sus-jos)
transforma presiunea exercitata pe dinti in tractiune asupra osului alveolar si cementului
Orizontale
se opun miscarilor de rotatie si deplasarea laterala
Verticale
numai la dintii multiradiculari
cement - baza cavitatilor alveolare
Apicale
in jurul apexului
leaga cementul de la varful radacinii de osul alveolar
Tesutul conjunctiv interligamentar
tesut conjunctiv lax
dispus intre ligamentele dentare
contine:
substanta fundamentala - glicozaminoglicani, glicoproteine, apa
fibre - elastice, oxitalan
celule:
1) Mezenchimale
numai in vecinatatea vaselor sanguine, se vor diferentia in fibroblaste, osteoblaste, cementoblaste
2) Fibroblaste, fibrocite
celule conjunctive ce contribuie la sinteza si mentinerea integritatii ligamentelor dentare
sunt capabile sa sintetizeze fibre elastice si oxitalan
3) mastocite
4) histiocite
5) cementoblaste, cementocite
in vecinatatea cementului, asigura depunerea permanenta a acestei structuri, iar cementoplastele participa la resorbtie
6) osteoblaste, osteocite
7) resturi epiteliale Malassez
se evidentiaza sub forma de grupuri de celule in contact unele cu altele
celulele sunt inconjurate de o membrana bazala
cu varsta se pot calcifica
proliferarea: tumori sau chiste paradentare
Vascularizatia desmodontului
vase ce provin din osul alveolar si gingie
arterele alveolare superioare si inferioare - artere perforante
arterele perforante se anastomozeaza cu vasele gingivale -> retea:
superficiala ( la nivelul gingiei)
profunda ( capilare fine la nivelul apexului)
extractii dentare - formarea cheagului e mai rapida in aria gingivala si apicala
Troficitatea jonctiunii gingivo-dentare asigura printr-o vascularizatie abundenta si existenta anastomozelor arterio-venoase
irigatia sanguina creste de la incisivi la molari
la dintii multiradiculari vascularizatia e mai abundenta in 1/3 gingivala a periodontului
mai abundenta pe fetele medio-distale
Inervatia desmodontului
nervul alveolar superior si inferior
in jurul ligamentelor exista terminatii nervoase libere si incapsulate cu rol de receptor
Functiile desmodontului
formativa - os, cement, fibre colagene
suport si articulare a dintelui
nutritiva si senzitiva
Modificari patologice
dintii nefunctionali:
atrofia ligamentelor
ingustarea spatiului periodontal
hipercementogeneza
Boli generale ( reumatism, diabet, iradiere, boli profesionale)
- leziuni la nivelul fasciculelor colagene din ligamente ->disparitia lor->mobilizarea dintilor in alveola
