|
|
|
Principiile prepararii dintilor in protezarea fixa - licenta
Bibliografie: Bratu D, Nussbaum R - Bazele clinice si technice ale protezarii fixe, ed. Signata, Timisoara, 2001
297. *Valoarea optima de inclinare a fiecarui perete a bontului fata de axa de insertie este de:
A) 2s
B) 3s
C) 6s
D) 10s
E) nici un raspuns nu este corect
298. *Forte perpendiculare pe axa de rotatie a unui bont vor dezvolta de-a lungul liniei tangentiale a bontului:
A) forte de rotatie pure
B) forte de incovoiere pure
C) forte de forfecare pure
D) forte de tractiune pure
E) nici un raspuns nu este corect
299. *O coroana nu va fi dizlocata sub actiunea solicitarilor functionale sau parafunctionale daca:
A) bontul poseda o lungime suficienta pentru a interfera cu arcul de translatie al restaurarii in jurul unui punct care se gaseste in zona terminala a suprafetei opuse
B) bontul poseda o lungime suficienta pentru a interfera cu arcul de rotatie al restaurarii in jurul unui punct care se gaseste in zona terminala a suprafetei opuse
C) bontul poseda o lungime suficienta pentru a interfera cu arcul de rotatie al restaurarii in jurul unui punct care se gaseste in zona ocluzala a suprafetei opuse
D) raspunsurile b si c sunt corecte
E) nici un raspuns nu este corect
300. *Marimea dehiscientei marginale dintre marginile protezei si bont, considerata acceptabila din punct de vedere clinic, este de:
A) 50 µm
B) 0,50 µm
C) 0,5 mm
D) 0,7 mm
E) 75 µm
301. *Grosimea dentinara minima pentru oprotectie pulpara satisfacatoare este de:
A) 0,5 mm
B) 1 mm
C) 1,5 mm
D) 2 mm
E) nici un raspuns nu este corect
302. *Marimea presiunii exercitate de medic adupra piesei, din punct de vedere biologic acceptata este de maxim:
A) 100 g
B) 120 g
C) 230 g
D) 250 g
E) 300 g
303. *In cazul dintilor cu afectarea furcatiei se recomanda
A) prepararea fara prag
B) prepararea cu prag cu bizou
C) prepararea canelata
D) prepararea cu prag
E) nici un raspuns nu este adevarat
304. *Refacerea unui parodontiu sanatos in cazul unor leziuni usoare este completa dupa:
A) 2 saptamani
B) o zi
C) 4-5 zile
D) 8-12 zile
E) nici un raspuns nu este corect
305. *In cazul smear layer-ului se indica:
A) pastrarea integrala
B) pastrarea partiala sub forma unor "microdopuri"
C) indepartarea totala
D) indepartarea sau pasrarea in functie de situatia clinica
E) nici un raspuns nu este corect
306. *Daca se slefuieste cu turbina fara jet de apa apar leziuni de arsura la nivelul pulpei dupa:
A) 5 secunde
B) 11 secunde
C) 15 secunde
D) 30 secunde
E) nici un raspuns nu este corect
307. Stabilitatea unei RPF pe un bont depinde de:
A) lungimea bontului
B) proprietatile fizice ale cimentului
C) divergenta ocluzala a suprafetelor axiale
D) diametrul bontului
E) toate raspunsurile sunt corecte
308. Pentru ca elementele aditionale de crestere a stabilitatii RPF (santurile,casetele preparate pe bont) sa fie eficiente ele trebuie sa prezinte
A) directie paralela cu axul de insertie
B) unghiuri bine exprimate
C) unghiuri rotunjite
D) pereti perpendiculari pe directia fortelor ce tind sa disloce restaurarea
E) pereti paraleli pe directia fortelor ce tind sa disloce restaurarea
309. Reducerea posibilitatilor de dislocare a unei RPF la o singura axa (axa de dezinsertie) se realizeaza prin:
A) eliminarea rotatiei in sens M-D
B) evitarea unui design exclusiv circular
C) eliminarea rotatiei in sens V-O
D) eliminarea translatiei in sens V-O
E) eliminarea translatiei in sens M-D
310. Rezistenta structurala a unui bont este data de:
A) preparara anatomica a suprafetelor ocluzale
B) bizotarea cuspizilor de ghidaj
C) prepararea de santuri si casete
D) prepararea unei grosimi uniforme a suprafetelor axiale
E) toate raspunsurile sunt corecte
311. Forma ideala a zonei terminale a bontului trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii:
A) sa ofere o limita precisa pe care sa se adapteze marginea finisata a machetei
B) sa poata fi observata usor de catre practician
C) sa permita o adaptare ocluzala intima a restaurarii
D) sa asigure o grosime suicienta a materialului din care se confectioneaza restaurarea
E) toate raspunsurile sunt corecte
312. Formele de preparare ale zonei terminale ale bonturilor sunt:
A) cu prag
B) prag cu bizou
C) tangentiala
D) chanfrein
E) chanfrein cu bizou
313. Avantajele preparatiei cu prag sunt:
A) limita de preparare este precisa
B) este eliminat smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
C) pericolul de supraconturare al suprafetelor cervicale ale restaurarii este minim
D) ofera techicianului suficient spatiu
E) toate raspunsurile sunt corecte
314. Dezavantajele preparatiei cu prag sunt:
A) creaza dificultati in modelarea marginilor restaurarii
B) cea mai mica inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la aparitia unui spatiu cervical
C) unghiul de 90 duce la concentrarea stresului in tesuturile parodontale
D) sacrificiu mare de tesuturi dure
E) pericol mare de lazare a periodontiului marginal in timpul prepararii
315. Indicatile preparatiei cu prag sunt:
A) restaurarile integral ceramice
B) evolutia unei carii in zona cervicala
C) CMMC pe fata vestibulara si pe jumatatea vestibulara a fetelor proximale
D) CMMC pe fata orala si pe jumatatea orala a fetelor proximale
E) CMMC pe fata orala si pe fetele proximale
316. Avantajele pragului cu bizou sunt:
A) limita preparatiei este bine definita
B) spatiu suficient pentru technician
C) nu necesita sacrificiu mare de tesuturi
D) bizotarea elimina smaltul nesustinut
E) toate raspunsurile sunt corecte
317. Dezavantajele pragului cu bizou sunt:
A) este greu de realizat
B) impune plasarea marinii restaurarii in santul gingival
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie
D) creaza dificultati in modelarea marginilor restaurarii
E) marginile subtiri ale machetei de ceara se pot deforma
318. Indicatile pragului cu bizou sunt:
A) zona vestibulara si partial proximala a CMMC
B) in zona orala si partial proximala a CMMC
C) la pragul ocluzal a onlayului si al coroanei ¾ la mandibula
D) zona vestibulara si partial proximala a CMMP
E) in zona terminala gingivala proximala la cavitatile preparate pentru onlay de ceramica
319. Avantajele chanfrein-ului sunt:
A) se elimina smaltul nesustinut de la muchia marginala a bontului
B) pericolul de a supracontura suprafetele cervicale ale restaurarii este minim
C) nu necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare
D) cimentul are posibilitati de refluare
E) unghiul intern rotunjit impiedica acumularea de stres
320. Dezavantajele chanfrein-ului sunt:
A) necesita sacrificiu mare de tesuturi dentare
B) cimentul are posibilitati de refluare
C) la coroanele dentare cu dimensiuni reduse pot aparea probleme legate de retentie
D) la o adaptare deficitara a restaurarii pe bont apar zone de retentionare a placii bacteriene
E) toate raspunsurile sunt corecte
321. Indicatile chanfrein-ului sunt:
A) onlay-urile MOD
B) coroanele metalice turnate
C) coroanele integral ceramice
D) zona linguala a CMMC
E) zonele proximale ale CMMC
322. Avantajele prepararii fara prag sunt:
A) limita bine definita a preparatiei
B) sacrificiu redus de tesuturi dure dentare
C) preparare clinica simpla
D) in caz de adaptare marginala deficitara spatiul marginal nu se mareste
E) toate raspunsuile sunt corecte
323. Dezavantajele prepararii fara prag sunt:
A) limita de preparare imprecisa
B) imposibilitatea de refluare a cimentului
C) cea mai mica inprecizie la adaptarea coroanei pe bont duce la aparitia unei dehisciente cervicale
D) margini subtri ale machetei de ceara ce se pot deforma
E) supraconturari din partea technicianului
324. Indicatile prepararii fara prag sunt (ca si solutie de compromis):
A) suprafetele vestibulare ale dintilor laterali
B) dinti cu diametre reduse
C) suprafetele linguale ale dintilor laterali inferiori
D) dinti basculati
E) dinti egresati
325. Raspunsul pulpar la prepararea bontului este conditionat de urmatorii factori:
A) grosimea dentinei restante
B) traumatismul termic
C) traumatismul psihic
D) vibratii
E) expunerea pulpei dentare
326. Vitalitatea bontului poate fi amenintata de:
A) modelarea necorespunzatoare a suprafetei ocluzale a restaurarilor de durata
B) modelarea necorespunzatoare a suprafetei linguale a restaurariloor provizorii
C) amprentare
D) demineralizarea sau gravarea acida
E) toate raspunsurile sunt corecte
327. Cantitatea de caldura care ia nastere in timpul preparaii bonturilor depinde de:
A) temperatura camerei
B) marimea presiunii exercitate de medic adupra piesei
C) durata contactului dintre instrumentul diamantat si suprafata dentinara
D) eficienta racirii cu apa
E) eficienta racirii cu aer
328. Despre desicarea dentinei se poate afirma ca:
A) dentina trebuie uscata pentru a curata smear layer-ul
B) dentina trebuie sa ramana umeda
C) determina miscarea spre interior a fluiului din canaliculele deninare
D) determina miscarea spre exterior a fluiului din canaliculele deninare
E) determina stimularea nervilor senzitivi pulpari
329. Pulpectomia in scop protetic se recomanda daca:
A) preparatia terminala se realizeaza in pra cu bizou
B) grosimea dentinei este prea redusa pentru a mai putea garanta vitalitatea organului pulpar
C) dorim o rezistenta crescuta a bontului
D) anticipam o eventuala deschidere a camerei pulpare in timpul prepararii dintelui
E) toate raspunsurile sunt corecte
330. Agentii de curatire a dentinei contin:
A) acid citric
B) poliacid
C) agent de chelatare (EDTA)
D) acid tartric
E) acid tanic
331. Pentu profilaxia afectiunilor pulpare in timpul protezarii se inica:
A) aplicarea unui liner pentru a inchide orificile canaliculelor deninare
B) trebuie indepartat smear layer-ul
C) evitarea exercitarii unor forte exagerate la cimentare
D) stimularea neodeninogenezei prin aplicarea de idroxid de calciu pe suprafata dentinara proaspata
E) evitarea desicarii suprafetei dentinare
332. *Pentru a nu leza tesutul gingival se va patrunde in santul gingival maxim:
A) 1 mm
B) 1.2 mm
C) 0,5 mm
D) 0.25 mm
E) 0,7 mm
333. Raporturile dintre dintii restaurati si parodontiu depind de:
A) ariile de contact interproximale
B) conturul coronar al suprafetelor vestibulare in treimea mijlocie si a suprafetelor orale in treimea cervicala
C) conturul de emergenta
D) zona santului gingival
E) toate raspunsurile sunt corecte
334. Ariile de contact sunt pozitionate astfel:
A) in treimea mijlocie fata de ambele planuri pentru fata distala a primilor premolari si cea meziala a premolarilor secunzi
B) in treimea incizala in plan frontal si in treimea vestibulara in plan sagital pentru incisivi si canini
C) la unirea treimii cervicale cu cea mijlocie in sens ocluzo-cervical si la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie in sens vestibulo-oral pentru molari
D) la unirea treimii ocluzale cu cea mijlocie in sens ocluzo-cervical si la unirea treimii vestibulare cu cea mijlocie in sens vestibulo-oral pentru premolari
E) in treimea mijlocie fata de ambele planuri pentru fata distala a primilor molari si cea meziala a molarilor secunzi
335. Impactul alimentar este favorizat de:
A) tabla ocluzala turtita(plana)
B) contacte intraarcadice prea stranse
C) cuspizi plonjanti
D) interferente ocluzale ce duc la distalizarea dintelui si deschiderea spatiului interdentar
E) toate raspunsurile sunt corecte
336. Plasarea marginilor restaurarii in santul gingival este indicata in urmatoarele circumstante:
A) inlocuirea sau acoperirea unei restaurari intratisulare intinse (obturatie)
B) imbunatatirea retentiei bontului coronar
C) pentru un contur coronar favorabil la dintii cu furcatile dezvelite
D) cand considerentele estetice nu primeaza
E) cand se doreste o finisare superioara a marginii cervicale a bontului
337. Manifestarile clinice ale patrunderii in spatiul subsulcular in cazul protezarilor fixe se manifesta astel:
A) inlamatie gingivala persistenta
B) formare de pungi, ca retractie de reconturare in caz de parodontiu subtire-festonat
C) formare de pungi, ca retractie de reconturare in caz de parodontiu gros-turtit
D) retractie gingivala, retractie de reconturare in caz de parodontiu gros-turtit
E) retractie gingivala, retractie de reconturare in caz de parodontiu subtire-festonat
338. Mecanismele de actiune ale teoriei protectiei gingivale sunt:
A) protectia marginilor gingivale
B) suprafata restaurarii in continuarea suprafetei gingiei
C) stimularea gingivala
D) contururi de autocuratire
E) toate raspunsurile sunt corecte
339. Referitor la profilul de emergenta se poate afirma ca:
A) reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui care se intinde de la baza santului gingival , trece de gingia libera si patrunde in mediul bucal
B) reprezinta acea portiune din suprafata axiala a dintelui care se intinde de la gingia libera si patrunde in mediul bucal
C) profilul de emergenta drept reprezinta conturul axiogingival normal al dintelui natural
D) restaurarile cu profil de emergenta drept faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare
E) restaurarile cu profil de emergenta ce urmareste convexitatea naturala faciliteaza accesul mijloacelor de igienizare
340. Avantajele plasarii marginilor preparatiei supragingival sunt:
A) pot fi finisate foarte bine
B) au aspect estetic superior
C) pot fi amprentate mai usor
D) se indica in leziunile dentare si fracturi dentare extinse in zona sulculara
E) pot fi preparate usor si cu precizie mare
341. Indicatile plasarii marginilor preparatiei subgingival sunt:
A) cand considerentele estetice nu primeaza
B) acoperirea unor restaurari intratisulare extinse (DCR turnat, obturatie)
C) in situatile ce necesita o finisare cervicala superioara
D) imbunatatirea retentiei bontului prin alungirea acestuia
E) toate raspunsurile sunt gresite
342. Particularitatile dintilor cu suport parodontal redus au urmatoarele partiularitati:
A) alungirea coroanei clinice
B) diminuarea diametrului radicular
C) migrarea coletului clinic
D) modificarea anatomiei gingivale
E) mentinerea anatomiei gingivale
343. In cazul dintilor cu suport parodontal redus se recomanda:
A) plasarea supragingivala a marginilor restaurarii
B) adaptare marginala foarte precisa
C) prepararea fara prag a zonei terminale
D) prepararea in chanfrein a zonei terminale
E) plasarea subgingivala a marginilor restaurarii
344. Principile biomecanice comune tuturor preparatiilor sunt:
A) conservarea tesuturilor dure restante
B) suprafete ocluzale din ceramica
C) integritatea mainala
D) vizibilitate minima a metalului
E) rezistenta structurala
345. Principile biologice comune tuturor preparatiilor sunt:
A) protectia psihicului pacientului
B) asigurarea formei de retentie si stabilitate
C) integrarea ocluzala a restaurarii
D) protectia biologiei pulpare
E) margini subgingivale
