ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL

AVC sunt considerate URGENTE MAJORE deoarece:

•determina incapaciatate profesionala severa pentru pacient(deficite focale)

•prezinta complicatii grave(posibile):

transformare hemoragica
HIC-SDR.de angajare
pneumonie de aspiratie
TEP/IMA/TVP
coma vasculara

stop cardio-respirator

•reprezinta a treia cauza de deces, dupa bolile coronariene si cancer

•costul de spitalizare este ridicat

ATITUDINEA TERAPEUTICA IN AVC ACUTE este :

•De URGENTA:interventie in cadrul ferestrei terapeutice(maxim 3-6 ore de la debutul AVC)

•COMPLEX :AVC acute debuteaza frecvent in contextul unei patologii

asociate :

HTA
Cardiopatie
Tulburari de ritm
Diabet zaharat
Dislipedimii

OBIECTIVELE IN AVC ACUTE :

Recunoasterea AVC acut a tipului de AVC(pe cat posibil)

Terapia de urgenta in cadrul ferestrei terapeutice in scopul limitarii

leziunilor cerebrale

Simultan, terapia de urgenta a afectiunilor asociate ce pot determina

complicatii(de la locul solicitarii)

Simultan, anamneza si identificarea factorilor etiologici si agravanti

Transportul adecvat si asistat catre UPU cu specific neurovascular/clinic neurologic/clinic neurochirurgie(in minute maxim o ora)

EVALUAREA FUNCTIILOR VITALE SI A FUNCTIILOR NEUROLOGICE
TERAPIA DE SUSTINERE A FUNCTIILOR VITALE(ALS)
A.pozitie lateral stanga
aspirarea secretiilor
eliberarea cavitatii bucale
pipa Guedel(sdr.bulbare)

B. HIPERVENTILATIA(O2 100%
Pulsoximetria Sa O2 98-100%
IOT si VM(Glasgow sub 7, respiratii patologice, obstructii de cai aeriene)

C. Monitorizarea TA

Monitorizarea FC si EKG continuu 48 de ore de la debutul AVC

Colaps/soc(plasma-expander, lichide, amine simpaticomimetice)

RECOMANDARILE EUSI(Comitetul European de Stroke, Valencia, mai 2003-acad.prof.dr.C-tin Popa)
VALORILE INTERNATIONALE ale TA(dupa tratamentul antihipertensiv) :

HIPERTENSIVI :180/100-105mmHg
NORMOTENSIVI :160-180/90-100mmHg
TROMBOLIZA :TAS sub 180mmHg

EUSI

DA(tratament antihipertensiv)

HTA :200-220/120mmHg(AVC ischemic)
HTA :182/105mmHg(AVC hemoragic)
HTA si IMA/IC/IrenAc/DiAo/tromboliza(labetalol, nitroprusiat

de sodiu, nitroglicerina, captopril ;NU nifedipin)

NU tratament antihipertensiv agresiv

TRATAMENTUL EDEMULUI CEREBRAL

•De la locul solicitarii
•Continuu pe parcursul transportului
•Ridicarea capului la 30 grade
•Ventilatie asistata/hiperventilatie cu O2 100%
•Osmoterapia :manitol 10-20%, 0,5-1g/kg.corp bolus initial, apoi 0,25-0,5g/kg.corp la 4 ore

•Glicerol i.v.solutie 10% in ser fiziologic, 10ml/kg.corp la 4 ore

•Diuretice osmotice:furosemid 1mg/kg.corp, in functie de TA
•Reducerea aportului lichidian(1500-2000ml/24ore)
•Barbiturice:Thiopental maximum 250mg i.v. bolus foarte lent(oxigen pe

masca, asistat AMBU)

•Hipotermie-scade mortalitatea

Accidentul vascular cerebral

Semne :

•Tulburari ale vigilentei

•Deficit motor + senzitiv

•Tulburari de vedere
•Asimetrie pupilara
•Tahicardie/bradicardie
•Sindrom meningean
•Tulburari neuropsihice
•Afazie
•Convulsii
•Hipertonie
•HTA/colaps
•Suflu cardiac

Tratament

•Pozitie laterala de securitate

•Protectie tehnica

•O2 pe masca

•Perfuzie cu Ringer lactat

Tratamentul edemului cerebral:

•Furosemid 1-2f. i.v. (in Ringer)
•Manitol 200ml
•Glicerol 10% 500ml (perfuzie in 2 ore)
•Sulfat de Mg 1-2 f. i.v.

•O2 terapie

Hipertensiunea intra craniana (HIC)
Simptome: cefalee, somnolensa varsaturi, convulsii(dupa un traumatism)
Semne:

•apatie, iritabilitate, somnolenta •bradicardie , HTA (TA creste) •coma, respiratie neregulata

cauze:

•meningo-encefalita
•TCC
•Hemoragie craniana
•Edem cerebral

Starea de constienta: de la stupoare→ coma profunda
Respiratii rare si profunde→ respiratii Cheyne-Stokes→ apnee
Pupile normale→ dilatare unilaterala→ dilatare bilaterala

Tratament: edem cerebral:

•Manitol 20% 1g/kg (5ml/kg) i.v. in 15 min.
•Furosemid
•Dexametazona 4mg/6h i.v.

! Evita supraincarcarea hidrica.

! tine capul ridicat la≅ 40 o dela orizontal.

Epilepsie

•Scoate proteza dentara

•Introdu o pipa Guedel/sonda nazofaringiana

•O2 terapie

•Administreaza glucoza 5%, 50ml
•Administreaza Diazepam 10mg i.v. in 2min., se poate adauga si pe cale i.r.
•Criza continua, monteaza perfuzie cu ser fiziologic
•Administreaza Diazepam in perfuzie (5mg/min.) pana cand crizele se opresc
•Administreaza si Fenitoina 50mg/min.(Atentie! scade TA)
•Criza continua, administreaza din nou in perfuzie Diazepam 100mg diluate in 500ml ser fiziologic/glucoza.

TERAPIA DE URGENTA IN

A. STATUS EPILEPTIC
B.AGITATIA PSIHOMOTORIE POST DELIRIUM TREMENS
C.SINDROM DE SEVRAJ ETILIC

A.  STATUS EPILEPTIC

Cu suboxigenare si afectarea functiilor vitale peste 30-40/min, aparitia
leziunilor cerebrale severe ( epilepsie, TCC, AVC, tumori cerebrale, abcese si alte infectii SNC,anevrisme) Investigati: EG, CT, RMN etc.
Prim ajutor sub O2 pe masca:

- Diazepam: 5-10 pina la 30 mg iv in esec

- Fenitoin 300mg pina la 600 gm/zi in esec

-Midazolam in perfuzie continua 0,1-0,5 mg/kg/ora sau Propofol 5-
10mg/kg/ora eventual IOT sub curarizare ( Esmeron 30-40) si controlul
respiratiei sub relaxare sau perfuzie continua de Propofol. Se administreaza manitol in edem cerebral.

-In general nu mai este necesara : xilina 1-1,5 mg/kg in bolus+
Thiopenthal in perfuzie continua si anticonvulsivante : carbamazepina 100-
200mg iv sau ac. Valproic 400-800mg iv.
Monitorizare completa + EEG

B .AGITATIA DIN DELIRIUM TREMENS

Cu imposibilitatea mobilizarii si transportului, cu violenta si acte antisociale.
-Diazepam 0,4mg/kg
-Perfuzie cu thiobarbituric 5mg/kg in G5% timp de 30 min. apoi intretinere 6 ore cu 1-1,5 mg barbituric/kg. Timp de 24 ore bolnavul este linistit sau somnolent, in orice caz nu se opune internarii .

-Thiopenthal : normal 1-3 mg/kg. 250mg barbati, 200mg la femei

-In supradoze IOT, asistarea respiratiei si O2

C .SINDOM DE SEVRAJ ETILIC

Se preda bonavul in UPU.
Se administreaza “Orfiril-long” po 20-25mg/kg/24h iar in zilele urmatoare se scade doza la 5-10mg/kg /zi: dispare anxietatea agitatia, violenta.
Atentie la batrini si tarati ( monitorizare si eventual asistarea functiilor vitale)

ACCIDENTE  DE SUBMERSIE

INECUL= este un accident extrem de grav si complex prin conditiile de
producere prin tipurile de leziuni si mecanism al mortii, prin variabilitatea
regulilor de resuscitare si postresuscitare.
Se diferentiaza de alte accidente in mediul acvatic:

♦ HIDROCUTIA=moartea subita la contactul cu apa

♦TRAUMATISME IN APA: TCC,fracturi cervicale, etc.

♦ACCIDENTE MEDICALE in apa: convulsii, claudicatii intermitente, come etilice, IMA, AVC etc.

Fiecare din ele are specificul ei de resuscitare.

INECUL propriuzis

Se produce de obicei in faze:

apnee reflexa cu spasm glotic

aspiratia apei in caile respiratorii, agitatie, deglutitia apei in stomac

apnee prin hipoxie si COMA cu stop respirator

stopul cardiac se produce secundar ( minute) in functie de rezistenta la hipoxie, starea de sanatate.

Calitatile apei au o mare importanta in salvarea si resuscitare dupa inec:

-Apa dulce si limpede este hipotona fata de sange, inundind
alveolele patrunde in circulatia hipertona= hemodilutie, hipervolemie si hemoliza cu efecte secundare.

-Apa sarata= hipertona, atrage apa plasmatica in alveole= EPA si

iritatia prin saruri acailor respiratoriisi pulmonului

- Apa polauta chimic, mai ales cu petrol= in afara iritatiei mai
produce o pelicula ingreunind hematoza in resuscitare si secundar produce pneumonii chimice grave.

-Apa rece ( din lacuir alpin sau cu gheata) produce rapid

hipotermie care va lungii timpii optimi de resuscitare.

TEHNICA SALVARII

Scoaterea in “timp util” , fara stop cardiac necesita resuscitare in primul rand respiratorie: A. Airways- atit manevra Heimlich cit si intoarceri ventrale cu capul mai jos,

- sonda de aspiratie

- sonda gastrica de evacuare a apei inghitite

B. Breath -pipa orofaringiana, IOT si respiratie pe balon AMBU cu O2 100%.
Daca nu este posibila decit respiratia gura la gura aceasta se va face cu presiune de insuflatie crescuta pentru a invinge pelicula de apa sau EPA. Se palpeaza mereu carotida.

La copii , in apa mica se poate incepe respiratia “gura la gura” sau “gura la nas” in caz de trismus.

Daca inecatul nu are puls se trece la:

Chest compresion - BLS pina la sosirea echipajului de Ambulanta care preia cu ACLS

- Defibrilarea electrica este regula , in 90% din

cazuri din stopurile CR ale inecatilor exista FV.

- Vena permeabila, montare PEV

D. Drugs Adrenalina o.01mg/kg repetata la 3-4 min. –monitorizare- transport asistat la spital cu ATI permanent.

Supravietuirea la inecat depinde de factori specifici si de lantul supravietuirii:

• viteza de salvare din apa ( in primele 3-5 min daca inima continua sa

bata)

•eliberaea imediata a cailor respiratorii
•ACLS
•tipul de apa in care s-a produs inecul

• respectare timpilor optimi de resuscitare

ATENTIE : Inecatul cu Trismus, frison , agitatie este cu prognostic favorabil.
La agitatie si convulsii nu uitati: Midazolam 0,1mg/kg sau thiobarbituric 2mg/kg
( protector al creierului in coma post hipoxica)

HIPOTERMIA

NURSING-UL IN HIPOTERMIE

Definitie, clasificare

Scaderea temperaturii corporale sub 35C;

Hipotermia accidentala este: acuta;
subacuta;
graduala;

Hipotermia se imparte in 3 grade: gradul I - intre 32 si 35C;
gradul II - intre 32 si 29C;
gradul III - sub 29C.

Echilibrul termic este mentinut prin:

a)termoliza:  radiatie - conductie
- convectie
- evaporare

b)termogeneza:
- aport de calorii 1800kcal/zi
- contractii musculare: frison
- eforturile mari ce cresc termogeneza de pina la 3ori.

Monitorizarea temperaturii

Punctele de masurare sunt:
temperatura rectala;
temperatura esofagiana;
temperatura timpanica;
temperatura nazofaringiana.

Tipul termometrului este electronic (digitale, in infrarosu).
Monitorizarea hemodinamica
In faza initiala:

in imersia rapid apare tahicardie(>180/min) si cresterea valorilor tensionale;

la 20 de minute dupa imersie, vasoconstrictia se stabilizeaza si tensiunea arteriala revine la normal.

In faza secundara: scade tensiunea arteriala;
scade frecventa cardiaca;
scade activitatea electrica a cordului.

Modificarile ecg

aparitia de artefacte datorita tremorului(dispare sub 32C);

aparitia undei J (unda Osborne) este cea mai specifica modificare ecg in

hipotermie aparind sub 30C;
bradicardia jonctionala apare sub 28C;
alungirea intervalurilor QT, QRS, PR;
fibrilatia ventriculara apare sub 28C;
defibrilarea este ineficace sub 32C;
asistolie sub 32C;
aritmii asociate: fibrilatie atriala, extrasistole ventriculare, tahicardie ventriculara;
toate aritmiile au tendinta sa dispara spontan la reincalzirea pacientului.

Metode pasive de reincalzire in teren reincalzirea prin contact direct cu corpul salvatorului;

pacientul se transporta intr-o incapere cu temperatura normala, se instaleaza intr- un pat incalzit;
se indeparteaza hainele ude sau umede;
se usuca tegumentele prin tamponare cu material absorbant;
se imbraca victima cu haine calduroase;
se izoleaza cu folie de aluminiu, si se inveleste cu o patura de lana;
se mentine pozitia orizontala, evitand eforturile fizice;
aceasta forma de reincalzire nu este eficienta in hipotermia severa.

Metode active externe de reincalzire duc la scaderea suplimentara a temperaturii centrale prin mobilizarea sangelui rece din periferie, fenomen numit “after-drop”;

se recomanda reincalzirea toracica selectiva (externa) si initierea metodelor active numai intr-o unitate spitaliceasca;

se va face aplicarea de sticle cu apa fierbinte invelite in material textil de bumbac, comprese fierbinti, sau impachetarile Hibler;

se pot utiliza perne electrice, si se poate face dirijarea aerului cald cu ajutorul radiatoarelor;
imersia in apa calda (40-42C) creste temperatura cu 7C/ora;incalzirea se va face lent, cu aproximativ 1C pe ora.

Metode active interne de reincalzire
Administrarea i.v. de lichide.
administrarea centrala creste temperatura centrala
toate lichidele i.v. trebuie incalzite la 40C;
acidoza poate fi rezolvata prin reincalzire si umplere volemica;

glucoza se va administra dupa recoltarea analizelor, hiperglicemia fiind mai frecventa decit hipoglicemia.

Metoda inhalatiei. administrarea oxigenului umidificat si incalzit la 40-42C se va face pe masca sau sonda IOT.

Lavajul gastrointestinal.
lavajul cu lichide calde (40-42C);
indepartarea si identificarea toxinelor.

Lavajul peritoneal.

dializa peritoneala se va face cu solutie calda de dializa fara continut potasic (40- 42C);
se pot folosi pina la 10-12 litri prin aceasta tehnica;
ajuta la dializa barbituricelor, normalizeaza pH-ul, corecteaza acidoza.
Lavajul toracic, se va face cu 2 drenuri si se va iriga continuu cu NaCl 0,9%, obtinindu-se o reincalzire cu 4C/ora.

Hemodializa.
permite o reechilibrare hidroelectrolitica;
permite un aport suplimentar de lichide calde;
lichidele trebuie incalzite la 40-42,5C si administrata cu o rata de 1-3 litri pe ora.
Irigatia mediastinala.
realizeaza incalzirea directa a inimii.

Tratamentul hipotermiei

inaintea procesului de reincalzire se va avea in vedere mentinerea unei activitati cardiovasculare normale, echilibrarea balantei acido-bazice, asigurarea uneiconcentratii normale a oxigenului arterial, mentinerea unui volum intravascular adecvat;

se reduce la minimum riscul infarctului de organ si incidenta hipotermiei recurente.

Resuscitarea cardio-pulmonara trebuie continuata pina la reincalzirea pacientului la cel putin 32-34C; toate aritmiile au tendinta sa dispara spontan la reincalzirea pacientului.
Hipotermia usoara

simptome: tremor, dureri musculare, cresterea TA, tahicardie, oboseala, vorbire lenta, indiferenta, tegumente palide si reci, cianoza, eritem;
se da bolnavului sa bea lichide fierbinti;
nu dati niciodata pacientului bauturi care contin cofeina sau alcool;

pot apare frecvent postoperator frisoane, cel mai grav sub forma unei crize de tremuraturi necontrolate;

frisoanele in criza se trateaza la indicatia medicului cu sedative sau neuroleptice si oxigenoterapie;
se vor aplica metode active externe de incalzire.
Hipotermia moderata

simptome :lipsa tremorului muscular, lipsa durerilor, somnolenta sau coma,bradicardie, aritmie, TA normala sau scazuta, hipoglicemie, reflexe diminuate, amnezie, dezorientare temporo-spatiala, rigiditate musculara;

reincalzire pasiva si reincalzire activa externa doar la nivelul trunchiului pentru

evitarea fenomenului “after-drop”;

monitorizarea cardio-respiratorie, hemodinamica si a temperaturii corporale trebuie sa fie permanenta;

realizarea accesului venos si administrarea de seruri calde;

oxigenoterapie pentru tratarea hipoxiei cu oxigen umidificat. Lichidele i.v. si oxigenul trebuie incalzite la 40-42C.

Hipotermia severa

Simptome: coma profunda cu areflexie si midriaza, puls nepalpabil, respiratie superficiala pina la stop respirator, bradicardie extrema.

Se executa toate manevrele de reincalzire. oxigenoterapiei, intubatia orotraheala, ventilatia asistata, administrarea de solutii calde si tratamentul acidozei metabolice daca nu s-a dezvoltat stop cardiac efortul terapeutic se concentreaza pe: evaluarea si sustinerea ventilatiei si oxigenarii, evaluarea si sustinerea circulatiei, reincalzire, limitarea pierderilor suplimentare de caldura.

Medicatia este temporizata pina la cresterea temperaturii centrale pina la 30C.

In fibrilatia ventriculara sau tahicardia ventriculara fara puls lipsa de raspuns la 3 socuri electrice initiale impune amanarea pina la aducerea temperaturii la 30C.
Pe parcursul reincalzirii se pot produce cresteri ale potasemiei.
intervalul de reanimare este semnificativ mai lung.
Manevrele de resuscitare vor continua pina la incalzirea pacientului la 35C.

Protocolul hipotermiei

1.Evaluarea semnelor vitale, prin monitorizarea temperaturii, tensiunii arteriale,

pulsului si ecg.
2.Stabilizarea respiratiei si securizarea cailor respiratorii.
3.Izolarea termica a pacientului.
4.Accesul la o vena.
5.Administrarea solutiilor intravenoase.
Protocolul hipotermiei
6.Rx pentru coloana cervicala, craniana si pulmonara.
7.Ecg in 12 derivatii.
8.Preoxigenare, insertia sondei nazo-gastrice, sondei vezicale. Recoltarea de probe biologice.

9.Alegerea metodei si initierea reincalzirii.

10.Monitorizarea semnelor vitale, ritmului cardiac si rezolvarea consecintelor reincalzirii.Pacientul G.I., in varsta de 61 ani este adus de ambulanta dupa ce a fost gasit cazut in casa. Acesta prezenta la examinare tegumente reci,sdr.confuzional, hemipareza stanga, pareza faciala dreapta, afazie de tip mixt si dispnee usoara. Temperatura coporala la sosire era de 32C – HIPOTERMIE
GR.II.

Hemodinamic prezenta o TA sistolica de 50 mmHg si un ritm cardiac neregulat de fibrilatie atriala cu alura ventriculara medie de 100 batai/min. Pe ecg prezenta o fibrilatie atriala cu AV medie de 100/min. si unda T negativa. Examenul CT-scan cerebral a relevat un AVC ischemic in teritoriul superficial si profund al ACM drepte fara deplasarea liniei mediene.

S-au aplicat metode de incalzire pasiva si activa externa, administrarea de oxigen umidificat si incalzit la 40C pe masca, iar toate solutiile i.v. au fost administrate la temperatura de 40-42C. S-a administrat medicatie pentru cresterea TA, controlul fibrilatiei atriale si pentru leziunea neurologica.

Utilizand metodele de incalzire mai sus mentionate, pentru cresterea
temperaturii corporale pina la 35C a fost nevoie de un interval de timp de 4 ore, ceea ce arata ca in cazul asocierii hipotermiei cu leziuni cerebrale, cu o afectare relativa a termoreglarii centrale, timpul de reincalzire creste
considerabil.

Pacientul N.C. de 39 de ani a fost agresat suferind un TCF si apoi a fost aruncat intr-un riu. La primire in UPU pacientul era constient, si prezenta tegumente reci, plagi contuze faciale, epistaxis bilateral si halena etilica. Temperatura corporala la sosire era de 28,6C – HIPOTERMIE GR.II.

Hemodinamic prezenta normotensiune arteriala, un ritm cardiac regulat cu AV de 120/min. Examenul CT-scan a relevat fractura oaselor proprii ale nasului si un discret edem cerebral interesand emisferul drept fara modificari TDM in context traumtic. De asemenea, prezenta o hiperglicemie de 167 mg/dl.

S-au aplicat manevre de incalzire pasiva, activa externa si administrarea de oxigen umidificat si incalzit la 42C iar solutiile i.v. administrate au fost incalzite la 42C. Folosind aceste manevre, pacientul a fost incalzit pina la temperatura de 35C, fara aparitia de complicatii, in o ora. Nu s-a semnalat aparitia hipotermiei recurente.

Arsuri

Regula lui 9:

•Cap 9%
•Hemitorace dr. 9%
•Membrul sup. dr. 9%
•Abdomen dr. 9%
•Organele genitale 1%
•Coapsa dr. 9%
•Gamba dr. 9%

•Hemitorace stg. 9%
•Membrul sup. stg. 9%
•Abdomen stg. 9%
•Coapsa stg. 9%
•Gamba stg. 9%

Conduita de urmat:

•Racire imediata cu jet de apa (5min.)/SF
•Pozitie pe zone neafectate
•Se dezbraca cu exceptia hainelor aderente
•Se usuca si se panseaza aseptic leziunea
•O2 pe masca
•Perfuzie Ringer lactat

20-30ml/kg solutie cristaloida in prima ora

•Protectie tehnica
•Analgezie si sedare.
•In caz de arsura chimica: spalare timp indelungat

Fosforul (se spala leziunile si se mentin umede)

Ac.fluorhidric (se spala leziunile cu apa calduta

cu bicarbonat 2/3%)

De evitat!

Abord venos in zonele arse
AB sistematica
Tratament local

Epistaxis

•pozitie sezanda cu aplicarea trunchiului inainte (scade presiunea hidrostatica la

nivelul nasului si permite sangelui sa curga anterior)

•in HTA: scade presiunea sagvina (Urapidil 25-50mg i.v.)

•compresie digitala a narilor timp de 5 min.,esec→

- tamponament nazal anterior, cu vata imbibata in solutie
- tamponament nazal posterior, cu cateter cu balonas
(cateter vezical) prin narina ce sangereaza, se impinge cateterul vezical in faringe, se umple cu 10-20ml apa, se trage si se fixeaza sub presiune.

Intoxicatiile acute

(Masuri generale)

De urgenta:

•ABC
•Trateaza socul
•Pacient inconstient ( decubit dorsal)
•Identificarea substantei
•Tarteaza pacientul si nu nivelul de substanta toxica in sange
•Evacueaza continutul gastric (daca este necesar)
•Considera administrarea unui antidot

•Masoara to, puls si TA

•Daca este in coma : ingrijire in decubit lateral, trebuie intors cu regularitate
•Daca este glob vezical/IR/necesita diureza fortata : cateter fortata
•Evaluarea starii psihice:

a) Intentia initiala: a planificat actul? A luat masuri ca sa poata fi

gasit?…b) Intentia in prezent:ce probleme l-au determinat sa faca acest lucru?

Inca mai exista aceste probleme? Are probleme psihice?

(Masuri specifice)

•Recoltarea de sange 10ml in seringa cu litiu si heparina

•Aprecierea in urgenta a nivelului plasmatic a toxicului.

Pentru bolnav in coma este necesar nivelul de Paracetamol.

•Cand trebuie evacuat stomacul: in timp de 4 ore de la

intoxicatie; 6ore dupa ingestie de opiacee si anticolinergice;

12 ore de la ingestie de salicilati, antidepresive, triciclice.

•Nu se face spalatura gastrica in petrol / substante corozive,

daca pacientul este in coma.

•Cum se poate evacua continutul gastric:

1. Prin declansarea varsaturilor (contraindicata daca pacientul este pe cale de a intra in coma)
2. Evacuarea continutului gastric prin spalatura:

Pacient in coma/nu are reflexe de deglutitie (intubatie)

-trebuie un aspirator

-decubit lateral, pozitie Trendelenburg

-tub gastric (14mm diametrul exterior), bolnavul sa inghita

-asigurate ca tubul este in stomac
-aspira continutul gastric
-executa spalatura gastrica de fiecare data cu apa calduta
-maseaza HCS

-cand scoti tubul sa astupi capatul liber.

(Antidoturi)

Opiacee administreza Nalaxon 0,4-1,2mg i.v. se repeta la 2min.

Simptome ca diaree/crampe abdominale raspund in mod normal la tratament cu

Difenoxilat si AtropinaLamotil (2tb./6 ore) p.o.

Anticoagulante orale: administreaza Vitamina K 10mg/24 ore i.m.

Daca se foloseste in mod normal sub Warfarina si sangereaza moderat se administreaza vitamina K 5-10mg i.v.; sangerari majore se administreaza vitamina K 10-20mg i.v.
Fier administreaza Desferioxamina 2mg i.m. si in perfuzie pana la 15mg/kg/h

β -blocante (dau bradicardie severa + hTA)

administreaza Atropina 0,3mg i.v. esec
Glucagon 5-10mg i.v. bolus
Metale grele administreaza Dimercaprol 3mg/kg i.m.
Organo-fosforice

Simptome :diaree,varsaturi, colici abdominale, transpiratii, salivatii,
wheezing, depresie respiratorie spasme,convulsii

*Atentie! poarta manusi si ochelari de protectie

administreaza atropina 2mg i.v. la fiecare 2 min.

(gura uscata, puls>70)