Abraziunea dentara Clasificarea abraziunii dentare

Clasificarea lui Broca imparte abraziunea in 5 grade:

v   gradul 0 – dinti fara abraziune;

v   gradul 1 – dinti cu abraziunea smaltului;

v   gradul 2 – dinti la care dentina apare punctiform;

v   gradul 3 – dinti cu relief ocluzal sters, smaltul ramane ca un inel periferic;

v   gradul 4 – coroana dentara scade mult in inaltime, pana aproape de colet.

Clasificarea lui Perier:

v   abraziune care intereseaza numai smaltul;

v    abraziune care a depasit smaltul si se remarca insule de dentina;

v   deteriorare mai avansata, cand intre insulele de dentina raman punti subtiri de smalt;

v   abraziunea intensa a denudat dentina, a carei suprafata este marginita de un strat subtire de smalt;

v   uzura excesiva cu deschiderea camerei pulpare

Tipuri de abraziune

q  Abraziune fiziologica (atritie):  

- ocluzala;

- aproximala;

- incizala.

q  Abraziune patologica:

- abraziunea vestibulara – periajului dentar intempestiv;

- abraziunea palatinala – datorata de asemenea periajului dentar

- abraziune atipica – la nivelul dintilor rotati sau inclinati

Dupa numarul dintilor interesati:

q   localizata   

– la un dinte

– la mai multi dinti

q   generalizata

Atritia dentara

v   Atritia reprezinta pierderea tesuturilor dure dentare sau a suprafetelor restauratiilor produsa in timpul masticatiei sau deglutitiei.

v   Aspectul clinic

- stergerea varfului cuspizilor si marginilor incizale si aparitia fatetelor.

Localizare

Atritia se produce la nivelul:

marginilor incizale,

suprafetelor ocluzale

suprafetelor aproximale

Atritia indeplineste urmatoarele roluri functionale:

atritia suprafetelor ocluzale reduce relieful ocluzal accidentat,

conditie a retentiei placii bacteriene si resturilor fermentabile si,

implicit, riscul de producere a cariilor ocluzale

-  atritia suprafetelor ocluzale reduce din bratul de parghie

extraalveolar reprezentat de coroana clinica a dintelui care, in

cursul eruptiei continue, are tendinta de alungire si de

suprasolicitare a parodontiului profund;

    -   atritia ocluzala reduce gradul de inclinare al pantelor cuspidiene si se reduc, astfel, rezultantele oblice si orizontale ale fortelor axiale si paraaxiale nocive;

-   atritia suprafetelor aproximale transforma punctul de contact in suprafata de contact, ceea ce asigura atat o protectie mai buna a papilei interdentare, cat si o buna stimulare a dinamicii vasculare din corionul gingival. Prin atritia suprafetelor aproximale, urmata de mezializarea fiziologica a dintilor, se reduce spatiul ocupat de papila interdentara; aceasta, prin involutie, are tendinta de a elibera partial sau total spatiul ambrazurii gingivale, ceea ce favorizeaza retentia de placa bacteriana, resturi alimentare, care initiaza inflamatia microbiana a gingiei. Prin atritia suprafetelor aproximale si mezializarea fiziologica este compensat spatiul liber prin retractia papilei si se previne instalarea inflamatiei.