Procese si dispozitive de fabricare - ghidul proiectului de an

I.  TEMA PROIECTULUI

In concordanta cu profilul specializarii, tema proiectului de an la disciplina PROCESE si Dispozitive de Fabricare are la baza urmatoarele problematici:

Proiectarea unui proces si sistem tehnologic tehnic posibil de fabricare a unei piese;

Proiectarea unui dispozitiv tehnic posibil de pozitionare, orientare si fixare a unei piese la o operatie de prelucrare prin aschiere.

In consecinta, tema proiectului de an la disciplina PROCESE si Dispozitive de Fabricare este:

"Proiectarea unui proces si sistem tehnologic de fabricare a reperului.si a unui dispozitiv de pozitionare, orientare si fixare a piesei la operatia.respectand datele initiale de proiectare".

II.  DATE INITIALE DE PROIECTARE

II.1.  Date initiale pentru proiectarea procesului si sistemului tehnologic

1. Desenul de executie al piesei, reper nr.

2. Desenul de subansamblu sau/si ansamblu, nr.-dupa caz

3. Volumul de productie

4. Durata de realizare a productiei

5. Termenele de livrare

6. Datele unitatii de productie

a. Denumirea

b. Dotarea tehnica

c. Gradul de calificare al operatorilor

d. Regimul de utilizare a resursei umane

7. Cerintele tehnico-economice

8. Obiectivele principale

II.2. Date initiale pentru proiectarea dispozitivului DE pozitionare, orien-tare si fixare a piesei

II.2.1.DATE INITIALE PRIVIND FABRICATIA

1. Volumul de productie

2. Tipul productiei

3. Durata de realizare a productiei

4. Termenele de livrare

5. Datele unitatii de productie

a. Denumirea

b. Dotarea tehnica

c. Gradul de calificare al operatorilor

d. Regimul de utilizare a resursei umane

6. Cerintele tehnico-economice

7. Obiectivele principale

II.2.2. Date initiale privind operatia de prelucrare

1. Desenul de executie al piesei, reper nr.

2. Schita tehnologica a operatiei

3. Fazele operatiei

4. Schema de pozitionare si orientare optima

5. Masina-unealta

6. Scula aschietoare

7. Fortele si momentele de aschiere

III.  STRUCTURA PROIECTULUI

In concordanta cu tema, proiectul de an la disciplina PROCESE si Dispozitive de Fabricare are trei parti, respectiv:

Partea intai Proiectarea unui proces si sistem tehnologic de fabricare a unei piese";

Partea a doua Proiectarea unui dispozitiv de pozitionare, orientare si fixare a unei piese la o operatie de prelucrare prin aschiere";

Partea a treia Concluzii finale ".

proiectul de diploma se compune dintr-un Memoriu si o Documentatie Grafica.

Memoriul se constituie, in ordine, din : tema si datele initiale de proiectare, cuprinsul proiectului-continand cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice, capitolele justificative ale primelor doua parti (text, relatii, figuri, tabele), concluzii finale si bibliografie.

Documentatia Grafica se compune din : desenul piesei, desenul subansamblului sau/si ansamblului-dupa caz, desenul semifabricatului, planul de operatii-dupa caz, desenul de ansamblu al dispozitivului de pozitionare, orientare si fixare a piesei si desene de executie pentru doua repere din constructia dispozitivului de pozitionare, orientare si fixare proiectat.

IV. CUPRINSUL PROIECTULUI

IV.1. CUPRINSUL MEMORIULUI

Partea intai

proiectarea unui proces si sistem tehnologic de fabricare

a reperului.

Cap.1.  date INITIALE pentru proiectarea procesului si sistemului tehnologic

Cap.2.  aNaliza caracteristicilor prescrise piesei

2.1. Schite ale piesei si subansamblului

2.2. Analiza caracteristicilor constructive prescrise piesei

A. Caracteristicile prescrise materialului

B. Caracteristicile prescrise suprafetelor

C. Masa piesei

D. Clasa piesei

2.3. Analiza caracteristicilor functionale ale piesei

A. Rolul functional al piesei

B. Rolul functional al suprafetelor piesei si ajustajele prescrise

C. Concordanta dintre caracteristicile prescrise si cele impuse de rolul functional

2.4. Analiza caracteristicilor tehnologice ale piesei

A. Gradul de unificare a caracteristicilor constructive

B. Concordanta dintre caracteristicile prescrise si conditiile de tehnologicitate

cap.3.  Stabilirea activitatilor tehnologice principale necesare fabricarii PIesei

3.1. Stabilirea prelucrarilor principale

A. Stabilirea prelucrarilor principale primare pentru semifabricare

B. Stabilirea prelucrarilor principale pentru fabricarea intermediara sau/si finala

3.2. Stabilirea activitatilor tehnologice de asamblare

Cap.4.  proiectarea structurii preliminare a Procesului si sistemului tehnologic

4.1. Calculul ritmului de fabricare si estimarea tipului de productie

A. Calculul ritmului de fabricare

B. Estimarea tipului de productie

4.2. Prezentarea principiilor si restrictiilor tehnico-economice

A. Principii privind constituirea operatiilor si fazelor

B. Restrictii privind stabilirea continutului si succesiunii operatiilor si fazelor

4.3. Prezentarea structurii procesului tehnologic tip

4.4. Stabilirea structurii preliminare a procesului si sistemului tehnologic

A. Constituirea preliminara a operatiilor si a fazelor principale

B. Stabilirea succesiunii preliminare a operatiilor si a fazelor principale

C. Stabilirea mijloacelor tehnologice ca tip

D. Prezentarea structurii preliminare a procesului si sistemului tehnologic

Cap.5.  proiectarea structurii integrale a Procesului si sistemului tehnologic

5.1. Stabilirea structurii integrale la nivel de proces si sistem tehnologic de fabricare

A. Stabilirea prelucrarilor complementare

B. Stabilirea activitatilor tehnologice de control

C. Stabilirea activitatilor tehnologice de manipulare

D. Stabilirea nomenclatorului operatiilor

5.2. Proiectarea structurii integrale la nivel de operatie

Proiectarea structurii integrale a operatiei 1

A. Denumirea operatiei

B. Proiectarea schitei si schemei tehnologice a operatiei

C. Stabilirea fazelor operatiei

D. Stabilirea metodei de reglare la dimensiune

E. Stabilirea schemei de pozitionare si orientare a piesei si a cotelor tehnologice

F. Stabilirea adaosurilor si dimensiunilor intermediare

G. Stabilirea regimurilor, fortelor si momentelor de lucru

H. Stabilirea caracteristicilor mijloacelor tehnologice

I.  Stabilirea procedeelor de reglare la dimensiune

J. Stabilirea normei de timp

K. Stabilirea tipului productiei

L. Analiza economica si elemente de organizare a operatiei

Proiectarea structurii integrale a operatiei 2 ( A, B, C,.,L )

Proiectarea structurii integrale a operatiei n ( A, B, C,.,L )

CAP.6. ANALIZA ECONOMICA A PROCESULUI SI SISTEMULUI TEHNOLOGIC

CAP.7. Elaborarea DOCUMENTATIei TEHNOLOGICe A PROCESULUI SI SISTEMULUI TEHNOLOGIC

Partea a doua

proiectarea unui dispozitiv de pozitionare, orientare si fixare a piesei

la operatia.

cap.8.Date initiale pentru proiectarea dispozitivului

8.1. Date initiale privind fabricatia

8.2. Date initiale privind operatia de prelucrare

CAP.9.PROIECTAREA PRELIMINARA A CONSTRUCTIEI DISPOZITIVULUI

9.1. Proiectarea unor variante constructive tehnic posibile

A. Stabilirea particularitatilor constructive

B. Proiectarea schemelor de principiu

9.2. Stabilirea variantei constructive a dispozitivului

9.3. Stabilirea fortelor de pozitionare, orientare si de fixare

A. Stabilirea fortelor de pozitionare si/sau de orientare a piesei

B. Calculul fortei de fixare a piesei

CAP.10.  PROIECTAREA integrala a constructiei DISPOZITIVULUI

10.1. Proiectarea elementelor componente

A. Proiectarea elementelor pentru pozitionare si/sau orientare

B. Proiectarea elementelor pentru realizarea fortelor de pozitionare si/sau de orientare

C. Proiectarea elementelor pentru realizarea fortelor de fixare

D. Proiectarea elementelor pentru reglare la cota

E. Proiectarea elementelor de legatura

F. Proiectarea elementelor de legatura la masina-unealta

10.2. Proiectarea ansamblului

10.3. Proiectarea desenelor de executie

CAP.11. descrierea FUNCTIONarii SI EXPLOATarii DISPOZITIVULUI

11.1. Descrierea unui ciclu de functionare al dispozitivului

11.2. Descrierea stadiile ulterioare proiectarii dispozitivului

Partea a treia

cap.12. concluzii finale

IV.2. CUPRINSUL DOCUMENTATIEI GRAFICE

1. Desenul piesei

2. Desenul subansamblului sau/si ansamblului-dupa caz

3. Desenul semifabricatului

4. Planul de operatii-dupa caz

7. Desenul de ansamblu al dispozitivului de pozitionare, orientare si fixare

8. Desene de executie pentru doua repere din constructia dispozitivului de pozitionare, orientare si fixare proiectat

v. bibliografie

VI. INDICATII PRIVIND REALIZAREA PROIECTULUI

VI.1. INDICATII PRIVIND REZOLVAREA PROBLEMELOR DIN CONTINUTUL PROIECTULUI

VI.1.1. INDICATII PRIVIND REALIZAREA ''partiI INTAi''

In elaborarea acestei ''PARTI'', se vor respecta toate elementele prezentate in acest ghid, evidentiate prin subliniere, respectiv: denumiri capitole/subcapitole/paragrafe/etc, continut, indicatii de rezolvare etc., dupa cum urmeaza.

Partea intai

proiectarea unui proces si sistem tehnologic de fabricare

a reperului.

Cap.1. date INITIALE pentru proiectarea procesului si sistemului tehnologic

Conform datelor impuse prin tema, se prezinta [31,2,10,19]:

1. Desenul de executie al piesei.,reper nr..

2. Desenul de subansamblu sau/si ansamblu.

3. Volumul de productie.

4. Durata de realizare a productiei.

5. Termenele de livrare.

6. Datele unitatii de productie (societate comerciala, sectie etc.)

a. Denumirea.

b. Dotarea tehnica.

c. Gradul de calificare al operatorilor.

d. Regimul de utilizare a resursei umane.

7. Cerintele tehnico-economice (productivitate maxima, eficienta maxima/ cost minim etc.).

8. Obiectivele principale (proiectarea unei tehnologii noi, modernizarea unei tehnologii existente in vederea reducerii costului de productie, a cresterii productivitatii etc.).

Cap.2. analiza caracteristicilor prescrise piesei

2.1. Schite ale piesei si subansamblului

Se executa schite ale piesei si ale partii de subansamblu ce o include. Suprafetele piesei se noteaza cu Sk, (k=1,2,), ca in exemplul din figura 2.1.

Fig. 2.1Fig. 2.2

In schitele subansamblului, piesa se evidentiaza prin desenare cu linie groasa sau/si colorata, celelalte piese se noteaza cu 1,2,., conform exemplului din figura 2.2.

2.2. analiza Caracteristicilor constructive prescrise piesei

A. Caracteristicile prescrise materialului

Pe baza desenului piesei, conform datelor din literatura [31,30,32], se prezinta:

a. Denumirea.; b. Simbolul STAS.; c. Compozitia chimica ; d. Structura metalografica; e. Proprietati;

f. Tratamente termice; g. Alte caracteristici

B. Caracteristicile prescrise suprafetelor

Pe baza desenului piesei, conform datelor din literatura [31,6,30,33], se prezinta caracteristicile prescrise suprafetelor S_k prin evidentierea valorii caracteristicii si a treptei sau clasei de precizie, conform exemplului din tabelul 2.1.

C. Masa piesei

Masa piesei se identifica, sau se determina prin calcul.

D. Clasa piesei

Pe baza caracteristicilor constructive prescrise, conform recomandarilor din literatura [31,2,7,10, 19], se precizeaza clasa in care se incadreaza piesa (placi, carcase, arbori etc.).

2.3. analiza Caracteristicilor functionale ale piesei

A. Rolul functional al piesei

Pe baza desenului de subansamblu sau/si de ansamblu, conform datelor initiale si din literatura [31,2,3,7,8,9,10,29], se prezinta rolul functional al piesei.

B. Rolul functional al suprafetelor piesei si ajustajele prescrise

Pe baza rolului functional al piesei, se analizeaza si se prezinta :

a. Rolul functional al suprafetelor piesei

b. Ajustajele si solicitarile suprafetelor piesei

C. Concordanta dintre caracteristicile prescrise si cele impuse de rolul functional

Pe baza rolului functional al piesei si suprafetelor acesteia si a caracteristicilor prescrise, conform recomandarilor din literatura [31,2,3, 4,10,17,19], se analizeaza si se prezinta concordanta dintre caracteristicile constructive prescrise materialului si supafetelor piesei si cele impuse de rolul functional.

Propunerile de eliminare a eventualelor neconcordante se vor opera cu acordul conducatorului proiectului.

2.4. analiza Caracteristicilor Tehnologice ale piesei

Pe baza caracteristicilor constructive prescrise piesei si a indicilor si conditiilor de tehnologicitate din literatura [31,2,3,4,10,19], se analizeaza si se prezinta:

A. Gradul de unificare a caracteristicilor constructive (dimensiuni, forme, rugozitati, pozitie etc.)

B. Concordanta dintre caracteristicile prescrise si conditiile de tehnologicitate

Propunerile de eliminare a eventualelor neconcordante se vor opera cu acordul conducatorului de proiect de an.

cap.3. stabilirea activitatilor tehnologice principale necesare fabricarii PIesei

In general, in functie de specificul unui produs de tip piesa, principalele activitati tehnologice care se realizeaza pentru obtinerea caracteristicilor prescrise acestuia sant: activitati de prelucrare-denumite prelucrari, de asamblare, de control si de manipulare. Aceste activitati se stabilesc dupa cum urmeaza.

3.1. stabilirea prelucrarilor principale

Conventional, in functie de natura-determinata de precizia procedeelor prin care se realizeaza-si de importanta, prelucrarile, necesare fabricarii unei piese, pot fi: primare-pentru obtinerea semifabricatului-si intermediare sau/si finale -pentru obtinerea unor caracteristici prescrise de precizie inalta, respectiv, principale-primare, intermediare sau/si finale si complementare-pregatitoare, ajutatoare si de finisare.

Dupa caz, se stabilesc, pe considerente tehnico-economice [31,2,7,10,17,19,24,25], doua variante de prelucrari principale tehnic acceptabile necesare obtinerii caracteristicilor prescrise piesei (vezi exemplul din tabelul 3.1):

- ca metoda (turnarea; deformarea; agregarea de pulberi; sudarea; lipirea; aschierea; eroziunea; tratamentul termic; acoperirea etc.),

- ca procedeu (turnarea in forme temporare, in forme semipermanente, in forme permanente,..; laminarea, extrudarea, forjarea, matritarea, taierea, indoirea, ambutisarea;..;.etc.; frezarea, strunjirea, burghierea, rectificarea, lepuirea, rodarea,..; electroeroziunea, electrochimia,..; recoacerea, calirea, revenirea,..; vopsirea, acoperirea.etc.),

- ca natura (de precizie mare, mijlocie, mica,..etc.; de degrosare, de semifinisare, de finisare, de superfinisare.etc.), dupa cum urmeaza.

A. Stabilirea prelucrarilor principale primare pentru semifabricare

a. Metode si procedee de prelucrare pentru semifabricare

Pe baza datelor initiale (volumul de productie, dotarea tehnica a unitatii, cerintele tehnico-economice, obiectivele principale etc.) si a caracteristicilor constructiv-functionale si tehnologice prescrise piesei (caracteristici prescrise materialului-natura, compozitie, structura, proprietati, tratamente termice etc.; caracteristici prescrise suprafetelor- precizia dimensiunilor, formei, rugozitatii, pozitiei relative etc.; masa si clasa piesei, rolul functional si tehnologicitatea constructiei etc.), se propune si se prezinta, justificand propunerea pe considerente tehnico-economice [31,1,4,5, 13, 19,22,24,25,29,30,32], o prelucrare principala primara tehnic acceptabila necesara semifabricarii si, corespunzator acesteia, metoda si procedeul de semifabricare (dupa caz: turnarea-in forme temporare, in forme semipermanente, in forme permanente,..; deformarea-laminarea, extrudarea, forjarea, matritarea, taierea, indoirea, ambutisarea; agregarea de pulberi; sudarea; lipirea etc).

Dupa caz pentru varianta propusa, se vor prezenta elementele principale privind tehnologia de semifabricare (pozitia de elaborare, planul de separatie etc.).

b. Adaosurile totale de prelucrare si adaosurile tehnologice

Pe baza metodei si procedeului de semifabricare propuse si a caracteristicilor suprafetelor S_k pentru varianta de semifabricare tehnic acceptabila propusa, se stabilesc si se prezinta adaosurile totale de prelucrare si adaosurile tehnologice, conform standardelor si/ sau recomandarilor din literatura [1,5,15,16,17,22,24,25,29,31,32].

c. Constructia semifabricatului

Pe baza adaosurilor totale de prelucrare si a adaosurilor tehnologice stabilite, pentru variant de semifabricare tehnic acceptabila propusa, se elaboreaza desenul semifabricatului [31,1,5,22,29].

In functie de tipul suprafetei, in desenul semifabricatului, conturul piesei finite se delimiteaza cu linie doua - puncte, subtire, adaosurile totale de prelucrare cu linie continua, subtire, hasura normala si colorare, iar adaosurile tehnologice cu hasura dubla si colorare distincta.

Nota Desenul semifabricatului se reprezinta si in memoriu, pentru varianta de semifabricare tehnic acceptabila propusa, sub forma de schite, cu toate proiectiile necesare, conform STAS.

B. Stabilirea prelucrarilor principale pentru fabricarea intermediara sau/si finala

Se analizeaza caracteristicile constructive prescrise piesei si caracteristicile tehnico-economice ale metodei si procedeeului de semifabricare propuse.

Pe aceasta baza, pentru acele suprafete S_k sau grupuri de suprafete similare, ale caror caracteristici constructive prescrise (precizia dimensiunii, formei, rugozitatii, pozitiei relative etc.) sant superioare celor posibil a fi obtinute la prelucrarea de semifabricare propusa, sau nu sau realizat inca (structura, duritatea, aspectul etc.), si care impun si alte prelucrari, se stabilesc-dupa caz, pe considerente tehnico-economice [31,2,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25], doua variante de prelucrari principale intermediare sau/si finale tehnic acceptabile-ca metoda, procedeu si natura (dupa caz: aschierea-frezarea de degrosare, frezarea de finisare, strunjirea de degrosare, strunjirea de finisare, burghierea, rectificarea de degrosare, rectificarea de finisare, lepuirea, rodarea,..; eroziunea-electroeroziune de degrosare, electroeroziune de finisare;. tratamentul termic-calirea, revenirea.; etc., vezi exemplul din tabelul 3.1).

In memoriu se prezinta justificarea stabilirii variantelor de prelucrari principale intermediare sau/si finale, pe baza metodologiei recomandate [31,2,4,7,8, 9,10,11,12,13,14,19,25], functie de metoda de prelucrare, dupa caz: prin calcul analitic (pe baza coeficientilor de precizie, diferentei treptelor de precizie etc.), sau prin alegere (pe baza recomandarilor din literatura).

NOTA. In final, toate prelucrarile principale, de semifabricare si intermediare sau/si finale, necesare fabricarii piesei se prezinta conform exemplului din tabelul 3.1.

3.2. stabilirea activitatilor tehnologice de asamblare

In functie de caracteristicile piesei, se stabilesc si se prezinta principalele activitati tehnologice de asamblare, indispensabile realizarii procesului tehnologic de fabricare care sa asigure obtinerea caracteristicilor prescrise piesei. Acestea se vor definitiva la proiectarea structurii integrale a procesului si sistemului tehnologic de de fabricare.

Cap.4. proiectarea structurii preliminare a Procesului si sistemului tehnologic

Proiectarea unui proces si sistem tehnologic de fabricare optim, se realizeaza in doua mari etape, respectiv: etapa proiectarii preliminare-simplificate si cea a proiectarii integrale-complete, de detaliu.

In etapa proiectarii preliminare, se stabileste structura procesului numai la nivelul operatiilor si fazelor principale si structura sistemului tehnologic prin alegerea utilajelor si SDV-urilor numai ca tip.

Etapa proiectarii integrale se realizeaza prin includerea in structura preliminara si a celorlalte componente structurale, precum operatiile complementare si fazele auxiliare, si prin definitivarea si detalierea tuturor elementelor, conform recomandarilor din capitolul 5.

Proiectarea structurii preliminare se realizeaza prin constituirea operatiilor si fazelor principale, stabilirea succesiunii acestora si alegerea utilajelor si SDV-urilor ca tip, pe baza impunerii ritmului real de fabricare-r_real, dupa caz, si estimarii tipului de productie, a aplicarii principiilor si restrictiilor tehnico-economice recomandate in literatura si a cunoasterii procesului tehnologic tip, sau existent.

Rezolvarea acestor probleme ridicate de proiectarea structurii preliminare pe baza cerintelor indicate, se face dupa cum urmeaza.

4.1. CALCULUL RITMULUI DE FABRICARE SI ESTIMAREA TIPULUI DE PRODUCTIE

A. Calculul ritmului de fabricare

La proiectarea proceselor organizate pe linii tehnologice in flux, indeosebi, in productia de masa si, uneori, in cea de serie, cand se aplica principiul diferentierii activitatilor, divizarea procesului in operatii, alegerea utilajelor si proiectarea SDV-urilor se face in functie de marimea ritmului liniei de fabricatie, astfel incat sa se asigure conditia de sincronizare a operatiilor. Aceasta impune efectuarea fiecarei operatii intr-un timp de lucru egal sau putin mai mic decat ritmul fabricarii piesei.

Pe baza datelor initiale conform recomandarilor din literatura [31,2,3 ,7,10,17,19,25,29], in memoriu se calculeaza si se prezinta ritmul nominal de fabricare, r_nom si, corespunzator, ritmul real, r_real pe baza fondului nominal de timp, F_nom si a celui real, F_real respectiv:

r_real=F_real/N=F_nom Cp/N=r_nom Cp=(z k_s h 60)Cp/N min/buc .(4.1)

in care Cp este un coeficient care tine seama de timpul consu-mat cu intretinerea si reparatia utilajului (Cp =0,94.0,97, in functie, in principal, de complexitatea utilajului), z numarul zilelor lucratoare pe durata de productie indicata (zile/luna, zile/an etc.), k_s numarul de schimburi pe zi, h - numarul de ore lucratoare pe zi, N - numarul total de piese care se impun a fi fabricate pe durata de productie indicata (buc/luna, buc/an etc.).

B. Estimarea tipului de productie

Tipul productiei se stabileste dupa proiectarea structurii integrale a procesului si sistemului tehnologic, cand se cunosc timpii efectivi de lucru, t_ei normati, pentru fiecare operatie,i

In aceasta etapa a proiectarii preliminare a structurii procesului si sistemului tehnologic, pentru elaborarea si analiza unor variante de proces cat mai apropiate de cea optima, tipul productiei se determina prin estimarea timpului necesar realizarii piesei tp_est in functie de marimea, complexitatea, precizia caracteristicilor prescrise etc., sau pe baza datelor procesului tehnologic aplicat la produsul considerat, sau la un produs similar, in unitatea de productie.

Pe baza ritmului real de fabricare r_real determinat in sucapitolul 4.1.A, conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,10,17,19,25, 29], in memoriu se calculeaza si se prezinta coeficientul tipului de productie k (denumit si coeficient de sericitate, k_s

k = r_real /tp_est ..(4.2)

In functie de valorile coeficientului tipului de productie k in memoriu se prezinta estimarea tipului productiei stabilit pe baza relatiilor:

- pentruk 1, productie de masa;

- pentru1 < k 6, productie de serie mare;

- pentru6 < k 10, productie de serie mijlocie; .(4.3)

- pentru 10 < k 20, productie de serie mica;

- pentruk > 20, productie individuala, sau de unicate.

Stabilirea cu o precizie mai mare a tipului productiei se face du-pa proiectarea structurii integrale a procesului si sistemului tehnologic, cand se cunosc timpii efectivi de lucru, t_ei normati, pentru fiecare operatie, i

4.2. prezentarea principiilor si restrictiilor tehnico-economice

A. Principii privind constituirea operatiilor si fazelor

Pe baza recomandarilor din literatura [31,2,4,10,19,24,25], corespunzator datelor initiale si caracteristicilor prescrise piesei, in memoriu se prezinta, sintetic, restrictiile care se impun a fi aplicate la proiectarea procesului tehnologic de fabricare pentru respectarea principiilor de baza referitoare la constituirea operatiilor si fazelor (si nu o simpla prezentare a acestor principii ). Aceste restrictii se prezinta dupa cum urmeaza.

a. Restrictii impuse pe baza principiului concentrarii

In functie de datele initiale si de caracteristicile prescrise piesei, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,4,10,19,24,25], la acest paragraf "a" in memoriu se prezinta, sintetic, restrictiile care se impun a fi aplicate la proiectarea procesului, conform principiului concentrarii activitatilor tehnologice.

b. Restrictii impuse pe baza principiului diferentierii

In functie de datele initiale si de caracteristicile prescrise piesei, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,4,10,19,24,25], la acest paragraf "b" in memoriu se prezinta, sintetic, restrictiile care se impun a fi aplicate la proiectarea procesului, conform principiului diferentierii activitatilor tehnologice.

B. Restrictii privind stabilirea continutului si succesiunii operatiilor si fazelor

Pe baza recomandarilor din literatura [31,2,4,10,19,24,25], corespunzator datelor initiale si caracteristicilor prescrise piesei, la acest paragraf "B" in memoriu se prezinta, sintetic, solutiile care se impun a fi aplicate la proiectarea procesului, in vederea respectarii principalelor restrictii tehnico-economice referitoare la stabilirea continutului si succesiunii operatiilor, fazelor si schemelor de pozitionare, orientare si fixare, respectiv restrictiile privind: operatiile de inceput, continutul operatiilor si fazelor, pozitia unor activitati complementare, stabilirea schemelor de pozitionare, orientare si fixare etc. (si nu o simpla prezentare a acestor restrictii

4.3. prezentarea structurii procesului tehnologic tip

Corespunzator clasei in care se incadreaza piesa (placi, carcase, arbori etc.), conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,17,19,24 ,25], la acest subcapitol in memoriu se prezinta, sintetic, structura procesului si sistemului tehnologic de fabricare tip(din bibliografia recomandata !!!).

Dupa caz, se prezinta si structura procesului si sistemului tehnologic de fabricare aplicat la produsul considerat, sau la un produs similar, in unitatea de productie(numai in situatia cand aceasta se cunoaste !!!).

4.4. stabilirea Structurii preliminare a procesului si sistemului tehnologic

In functie de elementele stabilite-referitoare la impunerea ritmului real de fabricare-r_real dupa caz, si estimarea tipului de productie, la aplicarea principiilor si restrictiilor tehnico-economice privind proiectarea structurii proceselor si sistemelor tehnologice si la cunoasterea procesului tehnologic tip, sau existent-conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,17,19,24,25], la acest subcapitol se realizeaza, preliminar, si se prezinta rezolvarea urmatoarele etape:

constituirea preliminara a operatiilor si a fazelor principale;

stabilirea succesiunii preliminare a operatiilor si a fazelor principale;

stabilirea mijloacelor tehnologice-Utilaje, SDV-uri si Medii de lucru, ca tip.

Rezolvarea si prezentarea acestor etape se face dupa cum urmeaza

A. Constituirea preliminara a operatiilor si a fazelor principale

Pe baza ritmului real de fabricare, a tipului estimat al productiei si a structurii procesului tehnologic tip, la acest paragraf in memoriu se realizeaza si se prezinta doua variante de constituire preliminara a operatiilor si a fazelor principale (una pe principiul concentrarii si una pe principiul diferentierii prelucrarilor !!! ). Acestea se obtin prin gruparea activitatilor principale de prelucrare-pentru semifabricare si intermediare sau/si finale-si de asamblare stabilite, respectand restrictiile de proiectare a procesului si sistemului tehnologic, impuse pe baza principiillor concentrarii si al diferentierii activitatilor tehnologice stabilite in subcapitolul 4.2.A, referitoare la constituirea operatiilor si fazelor, respectiv, in mod deosebit restrictiile privind:

- continutul primei operatii si al ''operatiilor de inceput'';

- continutul ''operatiilor si fazelor urmatoare'';

- minimizarea numarului operatiilor, dupa caz;

- alegerea suprafetelor tehnologice si a schemelor de pozitionare, orientare si fixare;

- minimizarea numarului schemelor de pozitionare, orientare si fixare;

- realizarea de suprafete neindicate in desenul piesei si a unor pre-lucrari suplimentare, aferente acestora, pentru obtinerea unor conditii deosebite prescrise unor suprafete.

B. Stabilirea succesiunii preliminare a operatiilor si a fazelor principale

Pe baza restrictiilor privind succesiunea operatiilor si fazelor, stabilite in paragraful 4.2.B si a succesiunii procesului tehnologic tip, sau existent, la acest paragraf in memoriu se stabilesc si se prezinta doua variante de succesiuni preliminare obtinute pe baza aplicarii unor metode recomandate in literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,17,19,25,], metode analitice-a rationamentului logic, a drumului critic etc., metode analogice- ''a compararii simple'', ''a compararii complexe'' etc.

Se vor avea in vedere, in mod deosebit, restrictiile referitoare la:

- succesiunea operatiilor si fazelor principale de prelucrare care trebuie sa respecte ordinea prelucrarilor, stabilita si

prezentata in subcapitolul 3.1-tabelul 3.1;

- pozitia prelucrarilor de degrosare si de finisare;

- pozitia prelucrarilor suprafetelor frontale si a suprafetelor interioare si exterioare de revolutie;

- pozitia prelucrarilor suprafetelor cu conditii de pozitie relativa;

- pozitia unor prelucrari suplimentare pentru asigurarea bazelor tehnologice;

- pozitia prelucrarilor suprafetelor precise;

- pozitia tratamentelor termice;

- pozitia prelucrarilor neabrazive si abrazive;

- pozitia unor activitati complementare.

C. Stabilirea mijloacelor tehnologice, ca tip

Stabilirea mijloacelor tehnologice, in acest stadiu preliminar, presupune precizarea Utilajelor, SDV-urilor si a Mediilor de lucru, ca tip,adica precizarea: Utilajelor-prese, masini de prelucrare prin aschiere, prin eroziune, instalatii de tratament, de asamblare; Sculelor-stantelor, matritelor, sculelor aschietoare, electrozilor etc.; Dispozitivelor de prindere a pieselor; Dispozitivelor de prindere a sculelor; Mijloacelor de control; Mediilor de lucru.

In functie de conditiile initiale, impuse prin tema si de elementele stabilite pana in acest stadiu al proiectarii, pentru fiecare operatie se stabilesc, preliminar-adica doar ca tip, Utilajele, SDV-urile si Mediile de lucru, pe baza urmatoarelor elemente lamuritoare.

a. Stabilirea Utilajelor

Stabilirea Utilajelor presupune cunoasterea tuturor datelor referitoare la acestea si se realizeaza prin precizarea tipului (instalatie de turnare, instalatie de sudare, presa, strung, freza, morteza, masina de gaurit, masina de EDM, instalatie de asamblare, instalatie de control etc.), gradului de specializare (universale, specializate, speciale), gradului de automatizare (neautomatizate, semiautomatizate, automatizate), caracteristicilor constructiv-functionale (dimensiunile axului/alezajului principal, dimensiunile mesei/lor etc., puterea, avansurile, turatiile etc.),.caracteristicilor tehnologice (precizia, productivitatea etc.), accesoriilor etc.-pe baza identificarii principalelor categorii de utilaje si a aplicarii unor criterii pentru alegerea acestora.

Principalele categorii de utilaje tehnologice sant:

I.   Functie de tipul activitatii tehnologice-utilaje de prelucrare (turnare, forjare, sudare, stantare, matritare, frezare, rectificare, de electroeroziune, de calire etc.), de control, de asamblare si de manipulare;

II. Functie de gradul de specializare-utilaje universale, specializate si speciale;

III.Functie de gradul de automatizare-utilaje neautomatizate, semiautomatizate si automatizate;

IV.Functie de felul programului, cele semiautomatizate si automatizate pot fi cu comanda clasica si cu comanda numerica.

V. Functie de caracteristicile de flexibilitate-utilaje neflexibile, flexibile.

Criteriile pe baza carora se stabilesc utilajele in acest stadiu ca tip, sant:

1.Caracteristicile activitatilor tehnologice de prelucrare sau de asamblare, care se realizeaza in operatia considerata, pe baza carora se aleg utilajele corespunzator primei categorii, respectiv,

ca tip-de prelucrare, de asamblare, de control, de manipulare-care determina alegerea utilajelor astfel incat acestea sa permita realizarea activitatilor tehnologice prin metodele si procedeele stabilite in subcapitolul 3.1 si 3.3, respectiv presa, freza, masina de gaurit, etc., instalatie de asamblat, instalatie de control, utilaj de manipulare;

ca natura-de degrosare, de semifinisare, de finisare, de precizie mica, de precizie normala etc.-care determina alegerea utilajelor astfel incat precizia medie economica a acestora sa asigure realizarea in conditii economice a preciziei impuse activitatilor tehnologice;

2.Tipul productiei si productivitatea impusa care determina alegerea utilajelor corespunzator categoriilor II, III, IV si V, respectiv:

universale-pentru productia de unicate si de serie mica,

specializate

- neautomatizate-pentru productia de serie mica si mijlocie,

- automatizate-pentru productia de serie mijlocie si mare,

speciale

- neautomatizate-pentru productia de serie mijlocie si mare,

- automatizate-pentru productia de serie mare si de masa,

cu comanda numerica-pentru productia de unicate si de serie mica.

3.Gradul de complexitate al activitatilor tehnologice care se realizeaza in operatia considerata, care, impreuna cu tipul productiei, permite alegerea utilajelor corespunzator categoriilor II, III, IV si V;

4.Disponibilitatea de utilaje tehnologice care, functie de datele initiale, poate impune alegerea utilajelor dintre cele existente sau/si realizarea sau/si achizitionarea unor noi utilaje care sa satisfaca conditiile impuse.

Alte criterii care permit alegerea optima a utilajelor-precum caracteristicile piesei, caracteristicile suprafetei(lor), regimul de lucru, costul fabricarii etc.-vor fi considerate in stadiul de proiectare integrala a structurii procesului si sistemului tehnologic, la nivel de operatie.

In functie de conditiile initiale, impuse prin tema si de elementele stabilite pana in acest stadiu al proiectarii- respectiv de variantele de metode si procedee necesare realizarii prelucrarilor principale, de semifabricare si intermediare sau/si finale si activitatilor de asamblare principale, determinate in subcapitolul 3.1.A si B, de variantele de constituire a operatiilor si a fazelor principale si de succesiuni ale acestora, determinate in subcapitolul 4.4-A si B-pentru fiecare operatie, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,10,11,12,13,14,18,19,25,26,27,28,29,34, 35], in memoriu la acest paragraf "a" se stabilesc, preliminar, utilajele ca tip, corespunzator principalelor categorii si criterii prezentate mai sus, conform exemplului 4.1.

Exemplul 4.1: a. Stabilirea Utilajelor

Operatia 1. Freza universala de scularie, simbol FUS

Operatia 2. Masina de EDM cu EF cu CN, ELEROFIL-10

Operatia n. .

NOTA. Se subliniaza faptul ca utilajul tehnologic este cel mai important factor care determina continutul operatiilor si, respectiv, structura unui proces tehnologic. In functie de utilaj pot rezulta diferite scheme tehnologice de prelucrare, de control sau de asamblare, diferite modalitati de concentrare sau de diferentiere a activitatilor tehnologice si, in final, diferite variante de procese si sisteme tehnologice.

b. Stabilirea Sculelor

Stabilirea sculelor presupune cunoasterea tuturor datelor referitoare la acestea si se realizeaza prin precizarea tipului (scule de prelucrare-stanta, matrita, cutit de strunjit, freza, electrod etc. si de asamblare), gradului de specializare (universale, specializate, speciale), caracteristicilor constructiv-functionale (materialul, forma, dimensiunile, geometria si precizia partii active),. caracteristicilor tehnologice (uzura, productivitatea etc.), caracteristicilor partii de prindere etc.-pe baza identificarii principalelor categorii de scule si a aplicarii unor criterii pentru alegerea acestora.

Principalele categorii de scule sant:

I.   Functie de tipul activitatii tehnologice-scule de prelucrare (de turnare, de forjare, de sudare, de stantare, de matritare, de frezare, de rec-tificare, de electroeroziune etc.) si de asamblare;

II. Functie de gradul de specializare-scule universale, specializate si speciale;

III.Functie de gradul de unificare-scule nestandardizate, normalizate, standardizate.

IV.Functie de caracteristicile de flexibilitate-scule neflexibile, flexibile

Criteriile pe baza carora se stabilesc sculele in acest stadiu ca tip, sunt:

1.Caracteristicile activitatilor tehnologice de prelucrare sau de asamblare, care se realizeaza in operatia considerata, pe baza carora se aleg sculele corespunzator categoriilor I si III, respectiv,

ca tip care determina alegerea sculelor astfel incat acestea sa per-mita realizarea activitatilor prin metodele si procedeele stabilite in sub-capitolul 3.1 si 3.3, respectiv-stanta, freza, burghiu, electrod etc. (nestandardizate, normalizate, standardizate),

ca natura de degrosare, de semifinisare, de finisare, de precizie mica, de precizie normala etc.-care determina alegerea sculelor astfel incat precizia si caracteristicile geometrice ale acestora sa asigure realizarea in conditii economice a preciziei impuse activitatilor tehnologice;

2.Tipul productiei si productivitatea impusa care determina alegerea sculelor corespunzator categoriei II, III si IV, respectiv:

universale-pentru productia de unicate si de serie mica,

specializate-pentru productia de serie mica si mijlocie,

speciale-pentru productia de serie mare si masa,

nestandardizate, normalizate, standardizate,

neflexibile, flexibile;

3.Gradul de complexitate al activitatilor tehnologice care se realizeaza in operatia considerata, care, impreuna cu tipul productiei, permite alegerea sculelor corespunzator categoriei II;

4.Caracteristicile constructive de material prescrise piesei care impune materialul si constructia partii active a sculei;

5.Caracteristicile utilajului presa, masina de prelucrare prin aschiere, prin eroziune, instalatie de asamblare etc., care determina, in mod deosebit, caracteristicile partii de prindere a sculei.

6.Disponibilitatea de scule care, functie de datele initiale, poate impune alegerea sculelor dintre cele existente-standardizate, normalizate etc.-sau/si realizarea sau/si achizitionarea unor noi scule care sa satisfaca conditiile impuse.

Alte criterii care permit alegerea optima a sculelor-precum caracteristicile suprafetei(lor), costul fabricarii etc.-vor fi considerate in stadiul de proiectare integrala a structurii procesului si sistemului tehnologic, la nivel de operatie.

In functie de conditiile initiale, impuse prin tema si de elementele stabilite pana in acest stadiu al proiectarii- respectiv, de variantele de constituire a operatiilor si a fazelor principale si de succesiuni ale acestora, determinate in sucapitolul 4.4.A si B-pentru fiecare operatie si, respectiv, faza, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,10, 11,12,13,14,18,19,25,26,27,28,29,34,35], in memoriu la acest paragraf "b" se stabilesc, preliminar, sculele ca tip, corespunzator principalelor categorii si criterii prezentate mai sus, conform exemplului 4.2.

Exemplul 4.2: b. Stabilirea Sculelor

Operatia 1. Freza cilindro-frontala

Operatia 2. Electrod filiform

Operatia n. .

NOTA. Se subliniaza faptul ca sculele reprezinta un factor important care determina continutul operatiilor, si, respectiv, structura unui proces tehnologic. In functie de tipul sculelor pot rezulta diferite scheme tehnologice de prelucrare sau de asamblare, diferite modalitati de concentrare sau de diferentiere a activitatilor tehnologice si, in final, diferite variante de proces si sistem tehnologice. Deoarece utilizarea sculelor speciale conduce la cheltuieli suplimentare, in general, se recomanda folosirea sculelor standardizate.

c. Stabilirea Dispozitivelor de prindere

Stabilirea dispozitivelor pentru pozitionare, orientare si fixare denumite dispozitive de prindere, presupune cunoasterea tuturor datelor referitoare la acestea si se realizeaza prin precizarea tipului-determinat de tipul elementului supus prinderii (de prindere a piesei, de prindere a sculei etc.), de tipul sistemului si al operatiei tehnologice (de prelucrare, de control, de asamblare, de manipulare etc.), gradului de specializare (universale, specializate, speciale), modului constructiv (clasice-in constructie turnata, sudata, asamblata etc., sau modulare), modului de actionare (cu actionare manuala, cu actionare mecanizata-pneuatica, hidraulica, electromagnetica, combinata etc.), caracteristicilor tehnoogice (uzura, precizia, productivitatea etc.) etc., pe baza identificarii principalelor categorii de dispozitive si a aplicarii unor criterii pentru alegerea acestora.

Principalele categorii de dispozitive de prindere sant:

I.   Functie de apartenenta la un sistem tehnologic -dispozitive de prelucrare, de control, de asamblare, de manipulare;

II.  Functie de tipul elementului supus prinderii-dispozitive de prindere a piesei, de prindere a sculei etc.;

III.Functie de tipul operatiei tehnologice-dispozitive pentru turnare, forjare, sudare, stantare, matritare, frezare, rectificare, electroeroziune, calire etc.; controlul dimensiunilor liniare, controlul dimensiunilor unghiulare, controlul formei, controlul pozitiei relative, controlul rugozitatii etc.; sertizare, nituire etc.;

IV.Functie de gradul de specializare-dispozitive universale, specializate si speciale;

V. Functie de modul constructiv-dispozitive clasice (in constructie turnata, sudata, asamblata etc.) si modulare;

VI.Functie de modul de actionare-dispozitive cu actionare manuala, cu actionare mecanizata-pneumatica, hidraulica, electromagnetica, combinata etc.

VII.Functie de caracteristicile de flexibilitate-dispozitive neflexibile, flexibile.

Criteriile pe baza carora se stabilesc dispozitivele de prindere in acest stadiu ca tip, sunt:

1.Caracteristicile activitatilor tehnologice de prelucrare, de control, sau de asamblare, care se realizeaza in operatia considerata, pe baza carora se aleg dispozitivele corespunzator categoriilor I, II si III, respectiv,

ca tip de prelucrare, de control, sau de asamblare-care determina alegerea dispozitivelor astfel incat acestea sa permita realizarea activitatilor tehnologice prin metodele si procedeele stabilite in subcapitolul 3.1 si 3.3, respectiv dispozitive de prelucrare, de control, de asamblare,-dispozitive de prindere a piesei, de prindere a sculei etc,

ca natura de degrosare, de semifinisare, de finisare, de precizie mica, de precizie normala etc.-care determina alegerea dispozitivelor astfel incat acestea sa asigure precizia medie economica si rigiditatea necesare realizarii in conditii economice a preciziei impuse activitatilor tehnologice;

2.Tipul semifabricatului care determina varianta constructiva a dispozitivelor corespunzator categoriei I;

3.Tipul productiei si productivitatea impusa care determina alegerea dispozitivelor corespunzator categoriilor IV, V, VI si VII, respectiv

universale-in productia de unicate si de serie mica,

specializate

- modulare-in productia de unicate, serie mica si mijlocie,

- clasice cu actionare manuala-in productia de serie mica si mijlocie-pentru tehnologii de grup,

-.clasice cu actionare mecanizata-in productia de serie mijlocie-pentru tehnologii de grup,

speciale

- clasice cu actionare manuala-in productia de serie mijlocie si mare,

- clasice cu actionare mecanizata-in productia de serie mare si de masa;

4.Gradul de complexitate al activitatilor tehnologice care se realizeaza in operatia considerata, care, impreuna cu tipul productiei, permite alegerea dispozitivelor corespunzator categoriilor IV,V, VI si VII;

5.Tipul utilajului si sculelor care prin caracteristicile constructive (forma si dimensiunile zonei de legatura a utilajului, forma si dimensiunile partii de prindere a sculei etc.) determina alegerea dispozitivelor si a solutiilor constructive pentru realizarea prinderii;

6.Disponibilitatea de dispozitive care, functie de datele initiale, poate impune alegerea dispozitivelor dintre cele existente sau/si realizarea sau/si achizitionarea unor noi dipozitive care sa satisfaca conditiile impuse.

Alte criterii care permit alegerea optima a dispozitivlor-precum caracteristicile suprafetei(lor), costul fabricarii etc.-vor fi considerate in stadiul de proiectare integrala a structurii procesului si sistemului tehnologic, la nivel de operatie.

In functie de conditiile initiale, impuse prin tema si de elementele stabilite pana in acest stadiu al proiectarii - respectiv, de variantele de constituire a operatiilor si a fazelor principale si de succesiuni ale acestora, determinate in sucapitolul 4.4.A si B-pentru fiecare operatie si, respectiv, faza, pe baza recomandarilor din literatura [31,18, 20,23,29, 34,35], in memoriu la acest paragraf "c" se stabilesc, preliminar, dispozitivele de prindere a piesei si dispozitivele de prindere a sculelor ca tip, corespunzator principalelor categorii si criterii prezentate mai sus, conform exemplului 4.3.

Exemplul 4.3: c. Stabilirea Dispozitivelor

Operatia 1. Menghina pentru prinderea piesei;

Mandrina pentru prinderea frezei.

Operatia 2. Dispozitiv specializat de prindere a piesei;

Dispozitiv specializat de prindere a electrodului.

Operatia n. .

d. Stabilirea Mijloacelor de control

Stabilirea mijloacelor de control presupune cunoasterea tuturor datelor referitoare la acestea si se realizeaza prin precizarea tipului-determinat de tipul caracteristicii constructive care se controleaza, gradului de specializare (universale, specializate, speciale), modului constructiv (clasice, modulare), principiului constructiv-functional, caracteristicilor constructiv-functionale (precizia de citire, eroarea limita de masurare, productivitatea, uzura etc.) etc., pe baza identificarii principalelor categorii de mijloace de control si a aplicarii unor criterii pentru alegerea acestora.

Principalele categorii de mijloace de control sant:

I.   Functie de tipul caracteristicii constructive care se controleaza-mijloace pentru controlul:

caracteristicilor dimensionale-dimensiunilor liniare, dimensiunilor unghiulare,

caracteristicilor geometrice-formei, rugozitatii, pozitiei relative,

caracteristicilor de material-procentului, structurii, proprietatilor etc.;

II.  Functie de gradul de specializare-mijloace universale, specializate si speciale;

III.Functie de principiul constructiv-functional-mijloace de tip masuri, etaloane, instrumente, aparate, dispozitive, sisteme-instalatii;

IV.Functie de modul constructiv-mijloace clasice (in constructie turnata, sudata, asamblata etc.) si modulare;

V. Functie de caracteristicile de flexibilitate-mijloace neflexibile, flexibile.

Criteriile pe baza carora se stabilesc mijloacele de control in acest stadiu ca tip, sant:

1.Tipul caracteristicii constructive care se controleaza pe baza careia se stabilesc mijloacele de control necesare, corespunzator categoriei I, respectiv pentru controlul

caracteristicilor dimensionale-dimensiunilor liniare, dimensiunilor unghiulare,

caracteristicilor geometrice-formei, rugozitatii, pozitiei relative,

caracteristicilor de material-procentului, structurii, proprietatilor etc.;

2.Tipul productiei si productivitatea impusa care determina alegerea mijloacelor de control corespunzator categoriilor II si IV, respectiv

universale-in productia de unicate si de serie mica,

specializate

- modulare-in productia de unicate, serie mica si mijlocie,

- clasice-in productia de serie mica si mijlocie-pentru tehnologii de grup,

speciale-in productia de serie mare si de masa;

3.Precizia caracteristicilor care se controleaza determinata de natura activitatii tehnologice (de degrosare, de semifinisare, de finisare, de precizie mica, de precizie normala etc.), pe baza careia se determina eroarea limita admisa la control, e_cadm si se stabilesc acele mijloace (corespunzator categoriei III-masuri, etaloane, instrumente, aparate, dispozitive, sisteme-instalatii etc.) ale caror abateri limita, e_m sant mai mici (sau cel mult egale) decat eroarea limita admisa la control, respectiv

e_m e_Cadm .(4.4)

4.Precizia mijloacelor de control care permite alegerea mijloacelor ale caror abateri limita, e_m satisfac relatia (4.4), respective_m e_Cadm

5.Gradul de complexitate al activitatilor de control care se realizeaza in operatia considerata, care, impreuna cu tipul productiei, permite alegerea mijloacelor de control corespunzator categoriilor I. V.;

6.Siguranta in functionare a mijlocului de control care, in concordanta cu tipul productiei, impune alegerea acestora astfel incat sa satisfaca conditiile de fiabilitate prescrise;

7.Disponibilitatea de mijloace de control care, functie de datele initiale, poate impune alegerea acestora dintre cele existente sau/si realizarea sau/si achizitionarea unor noi mijloace care sa satisfaca conditiile impuse.

Alte criterii care permit alegerea optima a mijloacelor de control-precum caracteristicile suprafetei(lor), costul fabricarii etc.-vor fi considerate in stadiul de proiectare integrala a structurii procesului si sistemului tehnologic, la nivel de operatie.

In functie de conditiile initiale, impuse prin tema si de elementele stabilite pana in acest stadiu al proiectarii - respectiv, de variantele de constituire a operatiilor si a fazelor principale si de succesiuni ale acestora, determinate in sucapitolul 4.4.A si B-pentru fiecare operatie si, respectiv, faza, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,6,18,19,], in memoriu la acest paragraf "d" se stabilesc, preliminar, mijloacele de control ca tip, corespunzator principalelor categorii si criterii prezentate mai sus, conform exemplului 4.4.

Exemplul 4.4: d. Stabilirea Mijloacelor de control

Operatia 1. Subler

Operatia 2. Micrometru

Operatia n. .

e. Stabilirea Mediilor de lucru

In functie de elementele stabilite pana in acest stadiu al proiectarii -pentru fiecare operatie si, respectiv, faza, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,29,30,34,35], in memoriu la acest paragraf "e" se stabilesc, preliminar, mediile de lucru ca tip, corespunzator principalelor categorii (dupa caz: lichide-ulei, petrol, emulsie, dielectric, electrolit etc.; gaze etc.), conform exemplului 4.5.

Exemplul 4.5: e. Stabilirea Mediilor de lucru

Operatia 1. Emulsie

Operatia 2. Dielectric

Operatia n. .

D. Prezentarea structurii preliminare a procesului si sistemului tehnologic

Pe aceasta baza, corespunzator restrictiilor considerate-referitoare la stabilirea continutului si succesiunii operatiilor, fazelor si schemelor de pozitionare, orientare si de fixare-se stabileste o singura varianta tehnic posibila de structura preliminara a procesului si sistemului tehnologic de fabricare.

Pentru fiecare operatie se prezinta: numarul de ordine si denumirea operatiei, schita preliminara a operatiei, numarul de ordine si denumirea fazelor principale si mijloacele tehnologice-Utilaje, SDV-uri si Medii de lucru-ca tip (conform modelului prezentat in tabelul 4.1 !!!).

Numarul de ordine al operatiei, sau fazei indica pozitia acesteia in cadrul procesului si, respectiv, al operatiei.

Denumirea operatiei, sau fazei se formuleaza astfel incat aceasta sa descrie, sintetic, continutul, conform exemplului 4.6.

Schita preliminara a unei operatii cuprinde:

- reprezentarea piesei, in stadiul respectiv de fabricare, in toate proiectiile (sectiuni, vederi) necesare determinarii suprafetelor fabricate in operatia considerata. Piesa se reprezinta in proiectia principala (cel mai adesea, cea verticala), in pozitia de fabricare (dupa caz: de prelucrare, de control, de asamblare !!! );

- reprezentarea suprafetelor fabricate in stadiul in care se obtin dupa realizarea operatiei si evidentierea lor

prin ingrosarea sau/si colorarea profilelor aces-tora-fara indicarea adaosurilor de prelucrare ;

- inscrierea tuturor caracteristicilor constructive, care urmeaza sa se realizeze materialului si suprafetelor fabricate in operatia considerata-precizia dimensiunilor, formei, rugozitatii, pozitiei relative etc.-corespunzator desenului de executie al piesei.

- cotele care determina marimea si pozitia relativa a suprafetelor fabricate, in operatia considerata, se inscriu in paranteze, fiind informative in acest stadiu al proiectarii !!!.

In consecinta, pe baza celor prezentate mai sus, la acest paragraf "D" se prezinta structura preliminara a procesului si sistemului tehnologic conform in exemplul din Tabelul 4.1.

Cap.5. proiectarea structurii integrale a procesului si sistemului tehnologic

Proiectarea structurii integrale a unui proces si sistem tehnologic de fabricare se face in doua mari etape,respectiv: prima etapa de proiectare a structurii integrale la nivel de proces si sistem tehnologic de fabricare, prin stabilirea listei (nomenclatorului) tuturor operatiilor necesare fabricarii piesei si etapa a doua de proiectare a structurii integrale la nivel de operatie, in care se "definitiveaza" toate elementele fiecarei operatii.

Proiectarea structurii integrale la nivel de proces si sistem tehnologic de fabricare, si obtinerea listei tuturor operatiilor (nomenclatorului) necesare fabricarii piesei, se face prin stabilirea si includerea in structura preliminara a tuturor operatiilor auxiliare (care se impun a fi realizate si care trebuie definitivate in acest stadiu al proiectarii), in care se executa activitati tehnologice precum: prelucrarile complementare-pregatitoare, ajutatoare si de finisare, activitatile tehnologice de control si, dupa caz, activitatile tehnologice de manipulare.

Proiectarea structurii integrale la nivel de operatie se face prin proiectarea detaliata a structurii si continutului fiecarei operatii, din lista tuturor operatiilor (nomenclatorul) necesare, astfel incat sa fie posibila fabricarea efectiva a piesei. Rezolvarea celor doua etape se realizeaza si se prezinta pe baza indicatiilor de mai jos.!!!

5.1. Stabilirea structurii integrale la nivel de proces si sistem tehnologic de fabricare

A. Stabilirea prelucrarilor complementare

a. Stabilirea prelucrarilor complementare pregatitoare si ajutatoare

Aceste prelucrari se stabilesc in functie de natura si starea semifabricatului, care urmeaza sa se obtina, forma si dimensiunile acestuia, prelucrarile principale, intermediare sau/si finale, propuse pentru fiecare suprafata S_k etc.

Dupa caz, in functie de specificul piesei si de prelucrarile principale, intermediare sau/si finale, propuse pentru fiecare suprafata S_k la acest paragraf "Aa" in memoriu se stabilesc si se prezinta prelucrarile complementare pregatitoare si ajutatoare necesare. Acestea pot fi: prelucrari de indreptare a semifabricatelor, de debavurare, de demagnetizare, de indepartare a oxizilor, de pasivizare, de tratare a suprafetelor pentru imbunatatirea conditiilor de ungere, de ungere in vederea reducerii fortelor de prelucrare, de recoacere intermediara pentru cresterea prelucrabilitatii etc.

b. Stabilirea prelucrarilor complementare de finisare

Prelucrarile complementare de finisare se propun a fi realizate cu scopul imbunatatirii finale a unor caracteristici legate, indeosebi, de aspectul produselor, putand fi: prelucrari de degresare, de spalare, de uscare, de lustruire, de inscriptionare etc. Dupa caz, in functie de specificul piesei si de prelucrarile principale, intermediare sau/si finale, propuse pentru fiecare suprafata S_k, la acest paragraf "b" in memoriu se stabilesc si se prezinta prelucrarile complementare de finisare necesare.

B. Stabilirea activitatilor tehnologice de control

Actvitatile de control se stabilesc, ca operatii (mai rar ca faze !!!), in functie de structura preliminara propusa si de prelucrarile complementare considerate, dupa principalele operatii, sau grupuri de operatii de prelucrare!!!.

C. Stabilirea activitatilor tehnologice de manipulare

Dupa caz, in functie de cerinte, indeosebi de cele referitoare la programarea si conducerea procesului si sistemului de fabricare proiectat, la acest paragraf "C" se stabilesc principalele activitati tehnologice de manipulare.

D. Stabilirea listei tuturor operatiile procesului tehnologic

Pentru stabilirea listei cu toate operatiile procesului tehnologic (a nomenclatorului operatiilor), in functie de operatiile principale preliminare cunoscute deja, se stabilesc, conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25,26,27,28,29] si celelalte activitati tehnologice com-plementare, necesare fabricarii piesei si anume: de prelucrare (pregatitoare, ajutatoare si de finisare), de control, de asamblare si, dupa caz, de manipulare.

Corespunzator principiului care sta la baza variantei de proces (principiul concentrarii sau principiul diferentierii, cu variantele lor), activitatile tehnologice complementare stabilite se grupeaza [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25,26,27, 28,29] in operatii complementare.

Pe baza listei operatiilor principale preliminare si a noilor operatii complementare stabilite, in acest stadiu de lucru, la acest paragraf "D" se definitiveaza toate operatiile procesului, principale si complementare, si se elaboreaza lista tuturor operatiilor procesului tehnologic (nomenclatorul operatiilor).

Lista tuturor operatiilor procesului tehnologic (nomencalatorul operatiilor) se prezinta conform exemplului din tabelul 5.1.

5.2. Proiectarea Structurii Integrale la nivel de operatie

Pe baza structurii preliminare a procesului si sistemului tehnologic de fabricare si a listei tuturor operatiilor (nomenclatorului), se proiecteaza structura integrala a procesului si sistemului tehnologic la nivel de operatie.

Aceasta inseamna ca, pentru fiecare operatie, principala sau complementara, in ordinea succesiunii, (conform listei, nomenclatorului, oparatiilor) sa se stabileasca si sa se prezinte, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25,26,27,28,29], principalele elemente structurale ale acesteia, respectiv: numarul de ordine si denumirea operatiei, schita si schema tehnologica, fazele, schema de pozitionare si de orientare si cotele tehnologice, metoda de reglare la dimensiune, adaosurile si dimensiunile intermediare, regimurile, fortele si momentele de lucru, caracteristicile mijloacelor tehnologice, procedeele de reglare la dimensiune, norma de timp, tipul productiei, organizarea si analiza economica a operatiei, pe baza indicatiilor date mai jos!!!.

Proiectarea Structurii integrale pentru Operatia 1

Pentru operatia 1 (si la fel pentru toate operatiile procesului 1,2,.n !!!), se rezolva si se prezinta, conform indicatiilor date mai jos, urmatoarele probleme, dupa cum urmeaza.

A. Numarul de ordine si Denumirea operatiei

Corespunzator listei tuturor operatiilor (nomenclatorului) procesului tehnologic de fabricare, la acest paragraf "A" se prezinta numarul de ordine si denumirea operatiei, care se formuleaza astfel incat denumirea sa descrie, sintetic, continutul operatiei, conform recomandarilor din subcapitolul 4.4.D si exemplului 5.1.

Exemplul 5.1: A. Operatia nr. 1: Frezare de degrosare

B. Proiectarea schitei si schemei tehnologice a operatiei

a. Proiectarea schitei operatiei

Corespunzator tipului operatiei analizate (de prelucrare prin: strunjire, frezare, burghiere, mortezare, rectificareetc.), la acest paragraf "Ba" se prezinta schita operatiei, pe baza recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25, 26,27,28,29] si a indicatiilor prezentate in subcapitolul 4.4 D.

Nota. Se precizeaza ca si in acest stadiu de proiectare, a procesului si sistemului tehnologic de fabricare, schita operatiei are, momentan, tot un caracter preliminar. Elementele definitorii, precum reprezentarea sculelor in pozitia si succesiunea de lucru si a miscarilor pe care acestea le executa, a schemei de pozitionare, orientare si de fixare, indicarea conditiilor tehnice care trebuie obtinute in urma realizarii operatiei (dimensiuni si tolerante intermediare care determina marimea, pozitia si orientarea suprafetelor, rugozitati etc.,) se vor preciza ulterior, prin rezolvarea etapelor urmatoare ale proiectarii integrale a procesului si sistemului tehnologic de fabricare, la nivel de operatie (problemele C, D, E, F, G,.,L-vezi si cuprinsul proiectului!!!).

b. Proiectarea schemei tehnologice a operatiei

Stabilirea fazelor operatiei, ca si a celorlalte elemente structurale ale acesteia (manuiri, miscari etc.-ca elemente ale procesului si, respectiv, utilaje, SDV-uri, accesorii etc.-ca si componente structurale ale sistemului tehnologic, regimuri etc.), deci a structurii integrale a operatiei, presupune proiectarea acesteia, intr-o prima etapa la nivelul caracteristicilor sale esentiale, sub forma unei scheme tehnologice, ca modalitate practica de realizare a operatiei, dupa cum urmeaza.

Pentru realizarea activitatilor tehnologice, aferente unei suprafete sau unui grup de suprafete, intr-o operatie, exista diferite variante tehnic acceptabile de scheme tehnologice (de prelucrare, de control, de asamblare etc.).

In functie de tipul operatiei, de prelucrare prin aschiere (prin strunjire, frezare, mortezare, tratament.etc.), de control, de asamblare.etc. si de varianta de proces si sistem tehnologic de fabricare, la acest paragraf "Bb" se stabileste schema tehnologica dupa care se realizeaza operatia.

Dupa caz conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25,26,27,28,29], se determina:

- configuratia profilelor suprafetelor care se realizeaza intr-o anumita faza (care determina caracteristicile echipamentelor tehnologice: ale poansoanelor si ale orificiilor placilor active; ale sculelor aschietoare: simple, cu generatoare materializate, combinate; ale electrozilor: de forma simpla, complexa etc.; ale mijloacelor de control; ale mijloacelor de asamblare etc.);

- succesiunea realizarii suprafetelor:simultan, succesiv, sau simultan-succesiv;

- tipul sculelor, echipamentelor si miscarilor necesare pentru realizarea activitatilor aferente suprafetelor;

- elementele necesare realizarii programelor de prelucrare a unor suprafete pe masini cu comanda numerica;

- diferite modalitati pentru controlul caracteristicilor efective;

- diferite modalitati de asamblare a suprafetelor etc.

Pentru repere, (R), de tip placa activa din constructia stantelor si matritelor, in acest stadiu al proiectarii procesului, se stabilesc elementele esentiale ale unui program de prelucrare prin electroeroziune a unei suprafete active, cu electrod filiform, pe masini cu comanda numerica.

Dupa caz, elementele definitorii care se stabilesc, in legatura cu schema tehnologica, se reprezinta in schita operatiei (dupa caz: prin ingrosarea sau/si colorarea profilelor suprafetelor; hasurare; reprezentarea sculelor, simbolurilor echipamentelor si indicarea miscarilor;.etc.), sau/si se retin in memoriu pentru rezolvarea etapelor urmatoare ale proiectarii.

C. Stabilirea Fazelor operatiei

In functie de varianta de proces, de fazele principale preliminare (deja stabilite) si de schema tehnologica, se definitiveaza fazele principale si se stabilesc [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,19,25,26,27,28,29] si celelalte activitati auxiliare necesare realizarii operatiei, dupa caz: de pozitionare, orientare si fixare a piesei, de orientare-indexare a piesei sau a mijloacelor de lucru, de desprindere si depunere piesa etc.

Corespunzator principiului care sta la baza variantei de proces, activitatile tehnologice stabilite se grupeaza [31,2,3,4,7,8,9,10,11, 12,13,14,19,25,26,27,28,29] in faze auxiliare.

Activitatea de pozitionare, orientare si de fixare a piesei, in sistemul tehnologic, se denumeste '' prindere piesa''.

In consecinta, pe baza indicatiilor de mai sus, la acest paragraf "C" se definitiveaza toate fazele operatiei, principale si auxiliare-simple sau complexe, precum si celelalte elemente structurale principale ale fiecarei faze (dupa caz: miscari, manuiri etc.) si se prezinta in succesiunea realizarii lor, conform exemplului 5.2.

In cazul proceselor proiectate pe principiul concentrarii activitatilor tehnologice, la operatiile in care se realizeaza, succesiv, aceeasi activitate intr-o singura prindere a piesei, cu aceleasi SDV-uri si regimuri de lucru, la mai multe suprafete identice (ex.: burghierea mai multor gauri cu acelasi diametru, controlul acelorasi parametri la mai multe suprafete identice etc.), aceasta se inscrie intr-o singura faza, precizandu-se numarul ''i'' al trecerilor, conform exemplului 5.3 (vezi fazele 2, 3 si 4 din exemplul 5.3):

In cazul operatiilor complexe, realizate pe masini automate, se prezinta fazele operatiilor, pentru fiecare echipament de lucru al masinii (cap revolver, sanie transversala orizontala, verticala etc.) si schitele fazelor, conform exemplului 5.4:

D. Stabilirea Metodei de Reglare la Dimensiune

Stabilirea schemei de pozitionare si de orientare a piesei, a adaosurilor intermediare si a dimensiunilor intermediare de prelucrare, la operatia considerata, impune cunoasterea metodei de reglare la dimensiune a sistemului tehnologic, in vederea determinarii abaterii de pozitionare si orientare caracteristice si a relatiilor pentru calculul dimensiunilor intermediare.

In functie de varianta de proces conform recomandarilor din literatura [31,2,4,7,8,9,10,11,12,19,24,25], la acest paragraf "D" se stabileste metoda de reglare la dimensiune a sistemului tehnologic, respectiv,dupa caz: metoda prelucrarii ''cu scula reglata la cota'' (metoda reglarii automate), pentru procesele tehnologice proiectate pe principiul diferentierii activitatilor tehnologice, sau metoda prelucrarii ''fara scula reglata la cota'' (metoda reglarii indivduale), pentru procesele tehnologice proiectate pe principiul concentrarii activitatilor.

In memoriu se prezinta, succint corespunzator metodei stabilite, continutul si modul de aplicare a acesteia, in cadrul operatiei analizate.

E. Stabilirea Schemei de pozitionare si orientare a piesei si a Cotelor Tehnologice

E1. Stabilirea Schemei de pozitionare si orientare a piesei

Schema de pozitionare si orientare a piesei la operatia considerata, se stabileste ca schema optima, prin aplicarea unei metodologii specifice, numai la operatia pentru care se va proiecta dispozitivul de pozitionare, orientare si fixare a piesei, nominalizat prin tema proiectului si se adopta, cu verificarea conditiilor de precizie corespunzatoare, pentru celelalte operatii.

Pozitionarea este activitatea in care se realizeaza stabilirea unei pozitii unice a piesei intr-un sistem tehnologic prin preluarea unui anumit numar de grade de libertate de tip translatii, egale si identice cu gradele de libertate necesare pentru stabilirea pozitiei in spatiu a tuturor bazelor asociate suprafetei(lor) care se fabrica (se prelucreaza, se controleaza, se asambleaza etc.) in operatia considerata (3 translatii pentru baza de tip punct, P; 2 translatii pentru baza de tip dreapta, D 1 translatie pentru baza de tip plan,

Pozitia suprafetei(lor) care se fabrica (se prelucreaza, se controleaza, se asambleaza etc.) in operatia considerata, respectiv a bazelor asociate acesteia(ora), este prescrisa in desene numai prin caracteristici dimensionale liniare de tip:

dimensiuni liniare, cu tolerante individuale (STAS 8100/2-88) sau cu tolerante generale (STAS SR EN 22768-1, ISO 2768-1);

- tolerante de pozitie nominala, individuale (STAS 7391/6-75);

- tolerante la coaxialitate si la concentricitate, individuale (STAS 7391/4-74);

- tolerante la simetrie, individuale (STAS 7391/4-74) sau generale (STAS SR EN 22768-2, ISO 2768-2);

Orientarea este activitatea in care se realizeaza stabilirea unei pozitii unice a piesei intr-un sistem tehnologic prin preluarea unui anumit numar de grade de libertate de tip rotatii, egale si identice cu gradele de libertate necesare pentru stabilirea pozitiei in spatiu a tuturor bazelor asociate suprafetei(lor) care se fabrica (se prelucreaza, se controleaza, se asambleaza etc.) in operatia considerata (0 rotatii pentru baza de tip punct, P; 2 rotatii pentru baza de tip dreapta, D 2 rotatii pentru baza de tip plan,

Orientarea suprafetei(lor) care se fabrica (se prelucreaza, se controleaza, se asambleaza etc.) in operatia considerata, respectiv a bazelor asociate acesteia(ora), este prescrisa in desene prin caracteristici dimensionale unghiulare si/sau liniare de tip:

dimensiuni unghiulare, cu tolerante individuale (STAS 7030-66 si STAS 2285/2-81) sau cu tolerante generale (STAS SR EN 22768-1, ISO 2768-1);

- tolerante la paralelism, individuale (STAS 7391/3-74), sau generale (STAS SR EN 22768-2, ISO 2768-2);

- tolerante la perpendicularitate, individuale (STAS 7391/3-74), sau generale (STAS SR EN 22768-2, ISO 2768-2);

- tolerante la inclinare, individuale (STAS 7391/3-74);

- tolerante la coaxialitate, individuale (STAS 7391/4-74);

- tolerante la simetrie, individuale (STAS 7391/4-74) sau generale (STAS SR EN 22768-2, ISO 2768-2).

Pentru stabilirea schemei optime de pozitionare si orientare a piesei, care se determina numai pentru operatia la care se proiecteaza dispozitivul de prindere a piesei (operatie de prelucrare prin aschiere, care poate fi: prin frezare, prin strunjire, prin burghiere, prin mortezare, prin rectificare etc.), se aplica o metodologie specifica [31,2,20,21,23], care se realizeaza si se prezinta conform indicatiilor prezentate mai jos. Metodologia prezentata mai jos (pentru stabilirea schemei optime), se aplica numai la operatia pentru care se preoiecteaza dispozitivul de prindere a piesei, nominalizat prin tema!!!.

a. Identificarea sistemului(lor) de baze asociat(e) suprafetei(lor) de prelucrare si suprafetelor de cotare

Pe baza schitei operatiei (realizata la paragraful 5.2.Ba), functie de tipul suprafetei(lor) care se prelucreaza in operatia analizata, denumita(e) si ''de generare'', sau grupurilor de suprafete, si al suprafetelor de cotare, la acest paragraf "a" se identifica si se prezinta sistemele de baze asociate suprafetei(lor) care se prelucreaza, SBA-SP, sau grupurilor de suprafete, si suprafetelor de cotare, SBA-SC, baze de tip punct, dreapta sau plan-asociate suprafetelor simple, complexe, sau unor grupuri de suprafete, conform exemplului din tabelul 5.2.

b. Identificarea conditiilor prescrise care determina marimea, pozitia si orientarea suprafetei(lor) de prelucrare

Pe baza schitei operatiei (paragraful 5.2.Ba), functie de tipul suprafetei(lor), sau grupurilor de suprafete, care se prelucreaza si al bazelor asociate acestora, la acest paragraf "b" se identifica toate conditiile prescrise care determina marimea, pozitia si orientarea acesteia(ora) fata de bazele asociate suprafetelor de cotare si se prezinta conform exemplului din tabelul 5.3.

c. Selectarea conditiilor prescrise si obtinerea conditiilor de pozitionare si de orientare determinante

Conditiile dimensionale prescrise suprafetelor, se clasifica, functie de modul in care sunt realizate, conform recomandarilor din literatura [31,2,20,21,23], in urmatorele categorii:

conditii care impun pozitia relativa a suprafetelor si sunt realizate prin pozitionarea si orientarea piesei, denumite conditii determinante, C_Di

conditii care impun pozitia relativa a suprafetelor si sunt realizate prin constructia echipamentelor, denumite conditii constructive, C_Ci

conditii care impun marimea suprafetelor si sunt realizate de dimensiunile sculelor sau/si de prelucrarile stabilite, denumite conditii de marime, C_Mi

Conditiile determinante, C_Di sunt considerate in etapa stabilirii schemei de pozitionare si de orientare a piesei, prin impunerea unui anumit numar si tip de grade de libertate care trebuie preluate piesei prin pozitionare si orientare.

Conditiile constructive, C_Ci impun precizia constructiva cu care trebuie realizate elementele componente

ale echipamentelor (ex.: precizia distantei dintre axele bucselor de ghidare, dintre axele bucselor indexoarelor, precizia distantei dintre poansoane, dintre doua scule: freze cand se prelucreaza cu blocuri de freze etc.).

Conditiile de marime, C_Mi impun preci-zia dimensiunilor sculelor, a prelucrarilor etc.

In functie de tipul suprafetei(lor) care se prelucreaza, sau grupurilor de suprafete, de schema tehnologica de prelucrare, stabilita in paragraful 5.1.2.1.B.b, si de conditiile prescrise, la acest paragraf "5.2.E.E1.c" se selecteaza principalele categorii de condi-tii dimensionale prescrise suprafetelor, C_Di C_Ci si C_Mi, si se prezinta conform exemplului din tabelul 5.4.

d. Ordonarea bazelor suprafetelor de cotare si a conditiilor determinante

Pentru usurarea activitatii de stabilire a schemelor de pozitionare si de orientare tehnic posibile, la acest paragraf "5.2.E.E1.d se realizeaza si se prezinta ordonarea bazelor asociate supra-fetelor de cotare, BA-SC si a conditiilor determinante, in functie de numarul de grade de libertate pe care acestea le impun a se prelua piesei si de frecventa lor de aparitie, conform exemplului din tabelul 5.5.

Corespunzator ordinii determinate, in acest stadiu al proiectarii, pentru bazele asociate suprafetelor de cotare si, respectv, pentru conditiile de pozitionare si de orientare determinante, in aceeasi ordine se vor stabili si variantele tehnic posibile de pozitionare si de orientare a piesei care sa realizeze fiecare conditie.

e. Stabilirea variantelor de pozitionare si/sau de orientare impuse de fiecare conditie determinanta

Simbolizarea pozitionarii si/sau orientarii

Pentru pozitionarea si orientarea piesei la o operatie considerata exista, practic, mai multe variante tehnic posibile de scheme de pozitionare si orientare.

Pozitionarea si/sau orientarea piesei in vederea realizarii fiecarei conditii determinante, respectiv a preluarii gradelor de libertate impuse de aceasta, se poate realiza de catre unul sau mai multe "cupluri" de tip "suprafata(e) piesa (muchie, varf, denumita(e): "tehnologica(e)-ST", "de orientare-SO" etc.) - suprafata(e) reazem" (muchie, varf, denumita(e): "de rezemare-SRz", "activa(e)-SA" etc.).

In vederea determinarii acestor "cupluri"-posibilitati, pentru fiecare conditie determinanta, C_Di in functie de gradele de libertate pe care aceasta le impune a fi preluate piesei, de suprafetele si bazele de cotare si de celelalte suprafete existen-te ale piesei, la acest paragraf "5.2.E.E1.e" se stabilesc si se prezinta, conform exemplului din tabelul 5.6, doua-trei variante de pozitionare si/sau de orientare a piesei, care preiau gradele impuse de con-ditia respectiva, prin alegerea unor suprafete diferite ale piesei pentru a fi de contact cu reazemele (denumite conventi-onal "tehnologice" sau "de orientare") si, pentru fiecare suprafata aleasa a piesei, a unor reazeme diferite, care pot fi asociate acesteia.

Pe baza principiilor si restrictiilor stabilite in subcapitolul 4.2.B, pentru fiecare conditie determinanta se recomanda alegerea a doua-trei suprafete ale piesei pentru a fi de contact cu reazemele dintre care nu trebuie sa lipseasca suprafetele care indeplinesc conditiile impuse de acest scop, respectiv acestea trebuie sa aibe caracteristicile:

- sa permita preluarea (in contact cu reazemele asociate) gradelor de libertate impuse de conditia determinanta respectiva;

- sa fie suprafata(e) de cotare, respectiv, bazele asociate acesteia(ora), BA-ST, sa fie baze de cotare, BA-SC, pentru suprafata(ele) care se prelucreaza in operatia considerata (BA-ST s BA-SC) conform conditiei determinante respective;

- sa permita asocierea unor reazeme ale caror baze, BA-SRz, sa fie identice cu bazele asociate lor, BA-ST, respectiv sa permita materializarea identitatii bazelor asociate lor cu bazele suprafetelor de cotare si cu cele asociate reazemelor (BA-ST s BA-SC s BA-SRz);

sa fie suprafata(e) prelucrata(e) (cu exceptia primei faze sau operatii si a unor "operatii de inceput") cu precizie cat mai mare;

sa fie suprafata(e) cu dimensiuni cat mai mari

Practic, pentru stabilirea "cuplurilor", la fiecare suprafata a piesei aleasa pentru a fi de contact cu reazemele, functie de caracteristicile acesteia (plana, cilindrica, conica, sferica; exterioara, interioara etc.) se asociaza doua-trei reazeme, dintre principalele categorii (dupa caz: principale, auxiliare, suplimentare; fixe, mobile, reglabile, autoreglabile; autocentrante, neautocentrante etc.). Se vor avea in vedere, in mod deosebit, reazemele care permit realizarea identitatii dintre bazele asociate suprafetei(lor) lor, BA-SRz (de rezemare, active etc.) si bazele asociate suprafetei(lor) piesei alese pentru a fi de contact cu reazemele, BA-ST, precum reazemele care materializeaza baze de tip "elemente geometrice de simetrie" (punct, dreapta, plan de simetrie) din categoria reazemelor si mecanismelor autocentrante, dar si reazeme care nu au aceste caracteristici, dar au o constructie mai simpla si, corespunzator, un cost mai mic.

Corespunzator rezolvarii acestui paragraf "5.2.E.E1.e", in schita operatiei, pentru fiecare conditie determinanta C_Di se prezinta suprafetele piesei alease pentru a fi de contact cu reazemele, precum si reazemele asociate acestora, indicate prin numar si simbol.

f. Stabilirea schemelor de pozitionare si orientare tehnic posibile, SPO-TP

Schemele de pozitionare si orientare tehnic posibile, SPO-TP, se obtin combinand variantele de pozitionare si orientare luate in consideratie pentru fiecare conditie determinanta, respectiv, pentru fiecare baza de cotare, astfel incat sa se obtina scheme de pozitionare si orientare corecte, "simplificate" sau "complete", functie de numarul total de grade de libertate care trebuie preluate piesei (maximum 6), impuse de conditiile determinante.

Pe baza variantelor de pozitionare si/sau de orientare stabilite pentru fiecare conditie deter-minanta, respectiv, pentru fiecare baza de cotare (tabelul 5.6), la acest paragraf "5.2.E.E1.f in memoriu se prezinta schemele de pozitionare si orientare tehnic posibile, SPO-TP, conform exemplului prezentat in tabelul 5.7.

g. Stabilirea schemelor de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA

Schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA, sant scheme tehnic posibile care satisfac criteriul tehnic de precizie, care impune cerinta ca abaterile de pozitionare si orientare caracteristice, epo_car sa fie mai mici, cel mult egale, decat abaterile de pozitionare si orientare admisibile, epo_adm respectiv satisfacerea relatiei:

epo_car epo_adm (5.1)

Pentru stabilirea schemelor de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA, se impune rezolvarea si prezentarea unor etape dupa cum urmeaza.

g1. Calculul abaterilor de pozitionare si orientare admisibile, epo_adm

g2. Calculul abaterilor de pozitionare si orientare caracteristice, epo_car

g3. Selectarea schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA

Rezolvarea etapelor legate de calculul abaterilor de pozitionare si orientare admisibile, epo_adm, calculul abaterilor de pozitionare si orientare caracteristice, epo_car si de selectarea schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA, va avea in vedere notiunile predate la aceasta disciplina in semestrul 2 din anul 4 de studii, aplicatiile realizate in cadrul lucrarilor de laborator si indicatiile primite la activitatea de proiect de an.

Prezentarea in memoriul proiectului a modului de rezolvare a acestor etape se va face conform indicatiilor date mai jos.

g1. Calculul abaterilor de pozitionare si orientare admisibile, epo_adm

Calculul abaterilor de pozitionare si orientare admisibile, epo_adm se face pentru fiecare conditie determinanta, C_Di, conform recomandarilor din literatura [20,21,23,25,31], cu relatia:

, (5.2)

in care valoarea de se considera pentru cazul conditiilor cu precizie mare, iar cea de pentru conditiile cu precizie mai mica, iar este toleranta la conditia determinanta .

De exemplu, pentru conditiile determinante prezentate in tabelul 5.5, adoptand valoarea 1/2 in relatia (5.2), se obtine:

in care toleranta la perpendicularitate s-a ales la valoarea de 0,025 mm, conform Stas 7391/3-74, pentru lungimea maxima de 332 mm si clasa de precizie VI (vezi Standarde Set III-pag. 2);

;

.

La acest paragraf, in memoriu se realizeaza calculul abaterrilor de pozitionare si orientare admisibile, epo_adm care se recomanda sa se prezinte conform tabelului 5.8.

g2. Calculul abaterilor de pozitionare si orientare caracteristice, epo_car

Pentru fiecare conditie determinanta, C_Di , se determina abaterea de pozitionare si orientare caracteristica, epo_carCDi, data de fiecare reazem care a fost ales pentru a prelua gradul(ele) de libertate impus(e) de conditie.

La acest paragraf, in memoriu se prezinta calculul acestor abateri care se realizeaza, pentru fiecare conditie determinanta si in cadrul acesteia pentru fiecare reazem asociat ei, pe baza unei schite de calcul , conform definitiei abaterii caracteristice si anume ca: variatia maxima, datorata pozitionarii si orientarii, a dimensiunii, liniare sau/si unghiulare, care "leaga" baza asociata suprafetei de cotare a conditiei, cu baza asociata reazemului considerat, pentru a prelua gradul(ele) de libertate impus(e) de conditia respectiva.

g3. Stabilirea schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA

Stabilirea schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA, se face, aplicand pentru fiecare schema de pozitionare si orientare tehnic posibila, SPO-TP, criteriul tehnic de selectare.

Pe baza acestui criteriu, o schema de pozitionare si orientare tehnic posibila, SPO-TP, este schema de pozitionare si orientare tehnic acceptabila, SPO-TA, daca fiecare abatere caracteristica a fiecarei conditii determinante satisface conditia, pusa de relatia (5.1), ca epo_car epo_adm

La acest paragraf, in memoriu se realizeaza stabilirea schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA, prin selectarea acestora pe baza criteriului tehnic, care se recomanda sa se prezinte conform tabelului 5.9.

Stabilirea schemele de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA,  Tabelul 5.9

h. Stabilirea schemei de pozitionare si orientare optima

Stabilirea schemei de pozitionare si orientare optima se face prin selectarea acesteia din multimea schemelor de pozitionare si orientare tehnic acceptabile, SPO-TA, prin realizarea urmatoarelor activitati:

h₁. Stabilirea criteriilor economice de selectare si a coeficientilor de importanta;

h₂. Stabilirea matricei unitatilor valorice;

h₃. Selectarea schemei de pozitionare si orientare optima.

Rezolvarea si prezentarea in memoriu a acestor activitati se va face conform recomandarilor din literatura [20,21,23,25] si a indicatiilor primite la aceasta disciplina in semestrul 2 din anul 4 de studii, a aplicatiilor realizate in cadrul lucrarilor de laborator si a indicatiile primite la activitatea de proiect de an.

E2. Stabilirea cotelor tehnologice

Cotele tehnologice sant cote liniare sau/si unghiulare care determina pozitia si orientarea suprafetelor, care se prelucreaza in operatia considerata, fata de bazele asociate reazemelor corespunzatoare schemei de pozitionare si de orientare stabilita.

Pe baza schitei operatiei, pentru suprafetele, care se prelucreaza in operatia considerata, ale caror baze de cotare nu sant identice cu bazele reazemelor, la acest paragraf in memoriu se determina cotele tehnologice prin calcul, pe baza rezolvarii lanturilor de dimensiuni asociate acestora. Cotele tehnologice se inscriu, corespunzator, in schita operatiei sub forma: CT1=., CT2=.,.etc., si stau la baza realizarii schitei tehnologice in faza de elaborare a documentatiei tehnologice sub forma planului de operatii.

f. Stabilirea adaosurilor intermediare de prelucrare si a dimensiunilo intermediare ale suprafetelor

a. Stabilirea adaosurilor intermediare de prelucrare

Adaosurile intermediare de prelucrare sunt adaosurile care se indeparteaza de pe o suprafata la o anumita prelucrare de degrosare, de semifinisare, de finisare sau de superfinisare. Aceste prelucrari posibile, se pot realiza in cadrul aceleasi operatii, dar in faze distincte, sau in operatii distincte, in functie de criteriul care sta la baza proiectarii procesului tehnologic, al concentrarii sau al diferentierii activitatilor tehnologice.

Stabilirea adaosurilor intermediare de prelucrare se face prin calcul sau prin alegere din normative.

Determinarea prin calcul a adaosurilor intermediare functie de metoda de reglare la dimensiune stabilita si de abaterea de pozitionare si orientare caracteristica schemei [31,2,4,10,15,17,24], se face numai pentru doua-trei prelucrari (faze) care se realizeaza prin procedee tehnologice diferite, in cadrul primei sau urmatoarelor operatii.

Pentru toate celelalte prelucrari intermediare, care se realizeaza in cadrul urmatoarelor operatii si, respectiv, faze, determinarea adaosurilor intermediare se face numai prin alegere din normative, conform recomandarilor din literatura [1,2,3,4,5,7,8,9,10,11,12,13,14,15,22,24,29,34].

b. Calculul dimensiunilor intermediare

Dimensiunile intermediare ale unei suprafete sunt dimensiunile care deternina marimea sau/si pozitia acesteia la o anumita prelucrare intermediara, astfel incat, pornind de la dimensiunile obtinute la prelucrarea de semifabricare, treptat, prin cresterea acestora (in cazul dimensiunilor de tip alezaj), sau prin reducerea lor (in cazul dimensiunilor tip arbore) in urma realizarii prelucrarilor de degrosare, de semifinisare, de finisare etc. sa se obtina dimensiunile finale inscrise in desenul de executie.

Dimensiunilor intermediare ale tuturor suprafetelor care se prelucreaza in operatia considerata se determina prin calcul, dupa stabilirea adaosurilor intermediare, in functie de caracteristicile suprafetei prelucrate, metoda de reglare la dimensiune, tipul prelucrarilor etc., conform recomandarilor din literatura [1,2,3,4,5,7,8,9, 10,11,12,13,14,15,22,24, 29,34].

G. Stabilirea regimurilor, fortelor si momentelor de lucru

a. Stabilirea regimurilor de lucru

Stabilirea regimurilor de lucru se face prin calcul sau prin alegere din normative.

Determinarea prin calcul a regimurilor de lucru se face, numai o singura data, in cadrul procesului tehnologic analizat, pentru fazele in care se realizeaza prelucrari prin procedee diferite-rabotare, frezare, rectificare, gaurire, electroeroziune etc. Pentru celelalte faze ale tuturor operatiilor, care se realizeaza prin procedee identice celor analizate, stabilirea regimurilor se face direct prin alegere din normative, conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9, 10,11,12,13,14,15,19,24,25,26,27,28,34].

b. Fortele si momentele de lucru

Fortele si momentele de lucru se determina, prin calcul, conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13,14,15,19,24,25,26,27,28,34], numai pentru fazele care se realizeaza in cadrul operatiei pentru care se proiecteaza dispozitivul de pozitionare, orientare si fixare a piesei.

H. Stabilirea caracteristicilor mijloacelor tehnologice

Caracteristicile mijloacelor tehnologice se precizeaza pe baza elementelor stabilite in cadrul structurii preliminare, indicate in subcapitolul 4.4.C, si a regimurilor, fortelor si momentelor de lucru necesare, determinate in etapa proiectarii integrale, [31,1,2,3,4,5,6,10,11,12,13,14,18,20,21,23,25, 26,27,28,29,34,35].

Dupa caz, pentru mijloacele tehnologice de acelasi tip se precizeaza, o singura data, o serie de caracteristici, dupa cum urmeaza.

a. Caracteristicile utilajelor

Tipul si marca

Gradul de specializare

Gradul de automatizare

Caracteristicile constructiv-functionale gamele de turatii si avansuri/gamele parametrilor electrici, puterea motorului principal, forma si dimensiunile elementelor de legatura cu dispozitivele si sculele (dimensiunile axului/alezajului pricipal, dimensiunile si caracteristicilor meselor, capetelor de lucru etc.)

Caracteristicile tehnologice: precizia, productivitatea etc.

Accesoriile

b. Caracteristicile sculelor

Tipul si marca

Gradul de specializare

Caracteristicile constructiv-functionale: materialul, forma, di-mensiunile, geometria partii active etc.

Caracteristicile tehnologice: precizia, productivitatea etc.

c. Caracteristicile dispozitivelor de prindere

Tipul si marca

Gradul de specializare

Modul constructiv

Modul de actionare

Caracteristicile tehnologice: uzura, precizia, productivitatea etc.

d. Caracteristicile mijloacelor de control

Tipul si marca

Gradul de specializare

Modul constructiv

Principiul constructiv-functional

Caracteristicile constructiv-functionale: precizia de citire, eroarea limita de masurare, uzura, productivitatea etc.

e. Caracteristicile mediilor de lucru

Tipul si marca

Caracteristicile tehnologice

I.Stabilirea procedeelor de reglare la dimensiune

Procedeele de reglare la dimensiunesunt se stabilesc in functie de tipul operatiei, de metoda de reglare la dimensiune adoptata si de caracteristicile mijloacelor tehnologice [31,2,3,4,10,11,12,19,20,21,23,25,26, 7,28,29].

Principalele procedee de reglare la dimensiune sunt:

I.   Procedee de reglare la dimensiune pentru cazul prelucrarii cu scula reglata la cota, cu reglare automata la cota:

1.  Procedee de reglare la dimensiune cu mijloace universale (cale, echere etc.)

2.  Procedee de reglare la dimensiune cu mijloace speciale si specializate (piese etalon, limitatori, piese de proba, calibre, bucse de ghidare, cale gabarit etc.)

II.  Procedee de reglare la dimensiune pentru cazul prelucrarii fara scula reglata la cota, cu reglare individuala la cota:

1.  procedee de reglare la dimensiune dupa trasaj

2.  procedee de reglare la dimensiune prin treceri de proba

In cadrul operatiei analizate, la acest paragraf, in memoriu se prezinta corespunzator procedeului stabilit, continutul si modul de aplicare al acestuia.

J.  Stabilirea normei de timp

Norma de timp se stabileste prin calcul sau prin alegere din normative.

Stabilirea prin calcul a normei de timp se face numai pentru doua-trei operatii, respectiv faze din structura acestora, care se realizeaza prin procedee diferite. Pentru restul tuturor fazelor si operatiilor, stabilirea normei de timp se face prin alegere din normative, in sensul ca timpii de baza se determina prin calcul analitic, iar celelalte categorii de timpi se aleg din normative, conform indicatiilor din literatura [31,2,3,4,7,8,9,10,11,12,13, 14,16,17,19,24,25,26,27,28,29,34].

K. Stabilirea tipului de productie

Tipul productiei se stabileste la nivel de operatie in functie de timpul unitar pe operatie, t_ui conform indicatiilor prezentate in subcapitolul 4.1.B.

Pe baza ritmului real de fabricare, r_real determinat in sucapitolul 4.1.A, conform recomandarilor din literatura [31,2,3,4,7,10,17,19,25, 29], la acest paragraf la fiecare operatie in memoriu se calculeaza si se prezinta coeficientul tipului de productie k (denumit si coeficient de sericitate, k_s),

k= r_real /t_ui .(5.3)

In functie de valorile coeficientului tipului de productie k, se determina tipul productiei, stabilit pe baza relatiilor:

pentruk 1, productie de masa;

pentru1 < k 6, productie de serie mare;

pentru6 < k 10,  productie de serie mijlocie; .(5.4)

pentru 10 < k 20,  productie de serie mica;

pentruk > 20, productie individuala, sau de unicate.

l. organizarea si analiza economica a operatiei

La acest paragraf, se prezinta elementele necesare organizarii si analizei economice, la nivel de opratie-gradul de incarcare al utilajului, numarul de utilaje, costul operatiei etc., dupa cum urmeaza.

a. Elemente de organizare a operatiei

b. Analiza economica a operatiei

CAP.6. ANALIZA ECONOMICA SI STABILIREA PROCESULUI SI SISTEMULUI TEHNOLOGIC DE FABRICARE OPTIM

Varianta optima de proces si sistem de fabricare se determina prin analiza economica a unor variante tehnologice de faze si/sau de operatii, din structura unor procese si sisteme tehnologice tehnic posibile care se propun, conform recomandarilor din literatura [31, 2,4,10,13,14,19,25,29].

CAP.7. Stabilirea DOCUMENTAtiei TEHNOLOGICe A PROCESULUI SI SISTEMULUI DE FABRICARE OPTIM

In functie de caracteristicile procesului si sistemului tehnologic optim, sau adoptat, se elaboreaza documentatia tehnologica a acestuia [31,2,4,10,11,12,14,19, 29], dupa caz, fisa tehnologica sau planul de operatii (numai pentru patru-cinci operatii principale).

VI.1.2. INDICATII PRIVIND REALIZAREA ''partiI a doua''

In elaborarea acestei ''PARTI'', se vor respecta toate elementele prezentate in acest ghid si evidentiate prin subliniere, respectiv: denumiri capitole/subcapitole/paragrafe/etc., continut, indicatii de rezolvare etc., dupa cum urmeaza.

Partea a doua

proiectarea unui dispozitiv de pozitionare, orientare si fixare a piesei la operatia .

cap.8. Date initiale pentru proiectarea dispozitivului

8.1. DATE INITIALE PRIVIND FABRICATIA

Conform datelor impuse prin tema, se prezinta [31,2,10,19]:

1. Volumul de productie.

2. Tipul productiei.

3. Durata de realizare a productiei.

4. Termenele de livrare.

5. Datele unitatii de productie

a. Denumirea.

b. Dotarea tehnica.

c. Gradul de calificare al operatorilor.

d. Regimul de utilizare a resursei umane.

6. Cerintele tehnico-economice.

7. Obiectivele principale.

8.2. Date initiale privind operatia de prelucrare

Corespunzator datelor initiale si structurii integrale a procesului si sistemului tehnologic de fabricare a piesei adoptat, se prezinta:

1. Desenul de executie al piesei., reper nr.

2. Schita tehnologica a operatiei

3. Fazele operatiei

4. Schema de pozitionare-orientare optima

5. Masina unealta

6. Scula aschietoare

7. Fortele si momentele de aschiere

CAP.9. PROIECTAREA PRELIMINARA A CONSTRUCTIEI DISPOZITIVULUI

9.1. proiectarea unor variante constructive tehnic posibile

In functie de caracteristicile operatiei si de schema de pozitionare si de orientare optima, [31,4,11,12,13 ,14,18,20,21,23], se stabilesc particularitatile constructive ale dispozitivului si se elaboreaza doua-trei schite de principiu ale variantelor costructive, prezentate dupa cum urmeaza.

A. Stabilirea particularitatilor constructive

B. Proiectarea schemelor de principiu

9.2. stabilirea variantei constructive a dispozitivului

Pe baza celor doua-trei schite de principiu ale variantelor costructive, se realizeaza analiza tehnico-economica a acestora, [31,4,11,12,13,14,18,20,21,23], si se stabileste varianta constructiva de principiu optima.

9.3. stabilirea fortelor de pozitionare-orientare si de fixare

Pe baza schitei tehnologice a operatiei, din care nu trebuie sa lipseasca evidentierea schemei de pozitionare si de orientare aleasa a fi optima, se elaboreaza o schita de calcul, pe baza recomandarilor din literatura [31,4,11, 12,13,14,18,20,21,23] si se determina fortele de pozitionare, orientare si de fixare, care se prezinta dupa cum urmeaza.

A. Stabilirea fortelor de pozitionare si/sau de orientare a piesei

B. Calculul fortei de fixare a piesei

CAP.10. PROIECTAREA integrala a constructiei DISPOZITIVULUI

In functie de varianta constructiva de principiu adoptata ca optima, se proiecteaza, conform datelor din literatura [20,21,23,31], elementele componente, ansamblul dispozitivului si desenele de executie pentru doua-trei repere, (indicate de conducator), care realizeaza conditii determinante si se prezinta dupa cum urmeaza.

10.1. Proiectarea elementelor componente

A. Proiectarea elementelor pentru pozitionare si/sau orientare

B. Proiectarea elementelor pentru realizarea fortelor de pozitionare si/sau de orientare

C. Proiectarea elementelor pentru realizarea fortelor de fixare

D. Proiectarea elementelor pentru reglare la cota

E. Proiectarea elementelor de legatura in cadrul dispozitivului

F. Proiectarea elementelor de legatura la masina-unealta

10.2. Proiectarea desenului de ansamblu al dispozitivului

10.3. Proiecatrea desenelor de executie

CAP.11. Descrierea FUNCTIONARarii SI EXPLOATarii DISPOZITIVULUI

Pe baza unei schite a dispozitivului proiectat, se prezinta ciclul de functionare si stadiile ulterioare proiectarii, conform recomandarilor din literatura [20,21,23,31], dupa cum urmeaza.

11.1. Descrierea unui ciclu de functionare a dispozitivului

11.2. Descrierea stadiilor ulterioare proiectarii dispozitivului

VI.1.3. INDICATII PRIVIND REALIZAREA ''partiI a treia''

In elaborarea acestei ''PARTI'', se vor respecta elementele prezentate in acest ghid, dupa cum urmeaza.

Partea a treia

Cap. 12. concluzii finale

Se prezinta, sintetic, modul de realizare a obiectivelor principale impuse prin datele initiale de proiectare si se justifica solutiile adoptate in diferite etape de realizare a proiectului.

VI.2. INDICATII PRIVIND REDACTAREA MEMORIULUI SI REALIZAREA DOCUMENTATIEI GRAFICE

VI.2.1. INDICATII PRIVIND REDACTAREA MEMORIULUI

Conform structurii proiectului, MEMORIUL se constituie, in ordine, din: tema proiectului si datele initiale de proiectare, cuprinsul proiectului-continand cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice, capitolele justificative ale primelor doua parti (text, relatii, figuri, tabele etc.), concluzii finale si bibliografie.

MEMORIUL se realizeaza cu acuratete pe coli albe format A4, intr-un numar de 60-70 pagini.

Tema proiectului si datele initiale de proiectare se prezinta pe o singura coala, respectand denumirea si structura datelor prezentate in ghid.

Cuprinsul proiectului continand cuprinsul memoriului si cuprinsul documentatiei grafice, se scrie conform structurii din ghid: nr. crt., denumire capitol/subcapitol/paragraf, nr. pagina de inceput.

Capitolele justificative ale celor trei "parti", cuprind text, relatii, figuri, tabele, diagrame, surse bibliografice etc.

Textul si relatiile se scriu de mana, cu cerneala, sau pasta.

Figurile, tabelele si diagramele se reprezinta cu creion sau pasta pe coli de hartie. Se pot prezenta copii, tip xerox sau heliograf, fotografii sau decupaje din prospecte.

Sursele bibliografice se indica prin numarul de ordine inscris intre paranteze drepte, conform exemplului: [4].

Bibliografia consultata se prezinta, distinct la sfarsitul memoriului, conform bibliografiei din ghid, stas 6158-1990. Pentru fiecare lucrare se indica, in ordine, urmatoarele: autorul(ii), denumirea lucrarii, orasul/tara in care s-a publicat, editura, anul aparitiei, conform exemplului:

4. Ciocardia C., Gheorghe M.,Tehnologia constructiei utilajului agricol, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979.

5. nichici a., s.a., Prelucrarea prin eroziune in constructia de masini, Timisoara, Editura Facla, 1983.

VI.2.1. INDICATII PRIVIND REALIZAREA DOCUMENTATIEI GRAFICE

Conform cuprinsului documentatiei grafice din ghid DOCUMENTATIA GRAFICA se compune, in ordine, din: desenul piesei, desenul subansamblului sau/si ansamblului-dupa caz, desenul semifabricatului, planul de operatii, pentru patru-cinci operatii principale, desenul de ansamblu al dispozitivului de pozitionare, orientare si fixare si desenele de executie pentru doua repere din constructia dispozitivului proiectat.

DESENELE, se reprezinta pe hartie de desen, formate STAS, cu creion. Desenul subansamblului sau/si ansamblului se prezinta sub forma de copii, tip xerox sau heliograf.

PLANUL DE OPERATII se realizeaza pe formate tip, cu cerneala sau pasta. Schitele tehnologice ale operatiilor se reprezinta cu creion.

VII. PROGRAMUL DE ELABORARE A PROIECTULUI

Rezolvarea problemelor cuprinse in continul proiectului se va face conform planului prezentat in tabelul urmator.

Planul de elaborare a proiectului

NOTA. La fiecare sedinta de lucru se aduc toate partile proiectului, elaborate pana la data respectiva, in forma finala de redactare, respectiv, de realizare grafica.

VIII. PREZENTAREA SI SUSTINEREA PROIECTULUI