|
|
|
LUCRARI PUBLICE SI CONSTRUCTII SPECIALE
1.GENERALITATI
Constructiile care intervin in mod activ in realizarea unei anumite functii din schema hidrotehnica de gospodarire a apelor se numesc constructii hidrotehnice.
Constructiile hidrotehnice, spre deosebire de celelalte constructii, pe langa actiunile si solicitarile obisnuite sunt supuse la actiunea apei, actiune manifestata sub forma mecanica, fizico-chimica si biologica.
Actiunea mecanica se manifesta prin presiune hidrostatica (corpurile cu care se gaseste in contact, apoi in repaus) si presiune hidrodinamica (actiunea apei in miscare asupra corpurilor cu care vine in contact).
Actiunea fizica a apei, in special cea in miscare, se manifesta prin erodarea suprafetelor cu care vine in contact (spalarea si degradarea betonului, antrenarea materialelor necorozive, degradarea terenului de fundatie).
Actiunea chimica este exercitata de apele agresive din lacurile de acumulare (apa cu duritate redusa, apa cu bioxid de carbon, saruri de amoniac, saruri de magneziu, solutii de sulfati solubili, solutii de sulfati organici, grasimi, uleiuri).
Constructiile hidrotehnice, in afara asigurarii folosintelor pentru care au fost executate, exercita si o influenta asupra regiunilor invecinate (constructia barajelor pentru lacurile de acumulare duce la pierderea terenurilor agricole, modificarea regimului apelor subterane din regiune cu repercusiuni asupra aglomerarilor urbane si industriale.
2. CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE
2.1. Dupa scopul urmarit:
constructii de retentie care bareaza un curs de apa retinand volume mari de apa, in scopul regularizarii debitelor (baraje, diguri);
constructii de regularizare cu scop de dirijare a cursului de apa, de protectie a malurilor, diguri de dirijare, constructii de consolidare a malurilor si fundul albiei ( canale, conducte, galerii hidrotehnice);
constructii de aductiune, cu scopul de asigura transportul unei cantitati de apa de la un punct la altul (canale, conducte, galerii hidrotehnice);
constructii de derivatii care bareaza un curs de apa ridicand nivelul in scopul de abatere sau derivare a unor debite pe aductiuni (stavilare);
constructii de evacuare (descarcare) cu scopul de a evacua apele din lacuri de acumulare, din derivatii, din canale;
constructii pentru captarea apei cu scopul de a capta apa dintr-un curs de
apa sau lac si dirijarea acesteia in aductiune (prize de apa statii de pompare).
2.2 Dupa rolul indeplinit:
constructii hidrotehnice complexe folosite in mai multe scopuri (hidroenergie, navigatie, irigatii, piscicultura);
constructii hidrotehnice pentru o singura folosinta, specifice unei singure ramuri de gospodarire a apei:
constructii hidroenergetice care cuprind barajele de retentie (prizele de apa, cladirile hidrocentraleor, castele de echilibru, canale de fuga);
constructii hidrotehnice din lucrari de imbunatatiri funciare care cuprind: constructii specifice pentru apararea impotriva inundatiilor (diguri, baraje, constructii de traversare a digurilor), constructii specifice lucrarilor de desecare (canale colectoare, drenuri, poduri, stavilare, statii de pompare), constructii specifice pentru irigatii (prize de apa, statii de pompare, canale de aductiune, apeducte, jgheaburi, conducte pentru transportul apei, poduri, apometre), constructii specifice pentru combaterea eroziunii solului ( baraje de compensare a pantei, canale de colectare si evacuare a apei), constructii pentru regularizarea viiturilor ( baraje de retentie, evacuatori de suprafata, evacuatori de fund), constructii pentru amenajari piscicole (prize de apa, canale de alimentare si evacuare ), baraje de pamant, deversoare, scari de pesti;
constructii hidrotehnice pentru deservirea industriilor si a centrelor populate, care cuprind prizele de apa, statiile de alimentare cu apa, canalizarile, rezervoarele, castelele de apa, statiile de filtrare;
constructii hidrotehnice pentru amenajari stuficole, care cuprind prize de apa, diguri, canale de alimentare si evacuare platforme de recoltare a stufului.
2.3. Dupa insemnatatea functionala:
constructii principale, atunci cand distrugerea partiala sau totala a lor ar provoca scoaterea din functiune sau reducerea capacitatii de productie a unitatii respective;
constructii secundare, atunci cand distrugerea partiala sau totala a lor nu provoaca efectele de mai sus.
2.4. Dupa durata de functionare:
constructii permanente, atunci cand constructiile se proiecteaza pentru o durata de exploatare egala cu durata lor de existenta;
constructii provizorii, atunci cand constructiile se proiecteaza pentru o durata mai mica decat durata lor de existenta.
Pentru a stabili datele necesare la proiectarea constructiilor hidrotehninice, respectiv debitele de calcul, coeficientii de siguranta, acestea se impart pe categorii si clase in functie de importanta lor economica si sociala, de durata de functionare si de insemnatatea functionala
Constructiile hidrotehnice se impart in cinci clase:
Clasa intai – constructii de importanta deosebita
Clasa a doua – constructii de importanta mare
Clasa a treia – constructii de importanta mijlocie
Clasa a patra – constructii de importanta redusa
Clasa a cinci-a – constructii de importanta foarte redusa
Dupa capacitatea de productie, constructiile hidrotehnice se impart in patru categorii.
3. FORTE CARE ACTIONEAZA ASUPRA CONSTRUCTIILOR HIDROTEHNICE
Constructiile hidrotehnice sunt supuse actiunii diferitelor sarcini-incarcari. Acestea pot fi:
3.1.Incarcari fundamentale care cuprind:
incarcari permanente care actioneaza cu intensitati aproape constante pe toata durata exploatarii constructiilor, respectiv greutatea proprie a elementelor de constructie (bare, pereti, placi, blocuri), greutatea diferitelor elemente inglobate (conducte, piese de instalatii, utilaje), acoperiri constructive sau imbracaminti (umpluturi de pamant, imbracaminti);
incarcari accesorii care actioneaza cu intensitati ce variaza brusc si pe durata scurta, respectiv forte centrifuge, forte de tractiune, forte de franare.
3.2.Incarcari accidentale care cuprind incarcarile ce provin din actiuni intermitente, independente de vointa omului (presiunea vantului, variatia temperaturii exterioare).
3.3. Incarcari extraordinare care cuprind acele incarcari ce actioneaza intamplator si pot avea un caracter catastrofal, respectiv cutremure, inundatii, explozii, loviri de vehicule, cedarea unor elemente de sustinere.
In timpul exploatarii constructiilor hidrotehnice, acestea pot fi solicitate de incarcari ce fac parte din diferite categorii. Incarcarile ce pot actiona simultan asupra unei constructii constituie gruparea de incarcari ce se ia in considerare in calculul de dimensionare si anume:
gruparea formata din combinatii ale incarcarilor fundamentale a caror actiune simultana este practic posibila;
gruparea formata din combinatii ale incarcarilor fundamentale si accidentale a caror actiune simultana este practic posibila;
gruparea formata din combinatii ale incarcarilor fundamentale accidentale si extraordinare a caror actiune simultana este practic posibila.
