Marketing-ul. Concepte si evolutie.

Marketing-ul. Concepte si evolutie.

1.1.1 Conceptul de marketing. Definitii

Pentru a putea intelege semnificatia si rolul marketingului, este nevoie sa privim mai intai la termenul de "marketing" in sine. Acesta este de origine anglo-saxona, si deriva din verbul "to market", a carui semnificatie este de a desfasura tranzactii, respectiv de a cumpara si de a vinde pe piata. Privind numai acest termen, marketingul ar defini numai procesul de schimb din cadrul pietei. Aceasta definitie, insa, nu surprinde toate aspectele acestui concept, minimalizand rolul acestuia, in comparatie cu complexitatea pe care acest concept o are.

Pe masura ce acesta s-a dezvoltat, marketing-ul a fost definit in foarte multe feluri, fiecare definitie fiind considerata la acea vreme corecta, din perspectiva celui ce o formula.

Cu siguranta, definirea marketingului a nascut controverse asupra aspectelor pe care le acopera diferitele definitii aparute de-a lungul timpului. O data cu aparitia Asociatiei Americane de Marketing (AMA), s-a realizat un anumit consens intre diversele variante de definire a marketingului. Una dintre definitiile cu o larga circulatie in lumea marketingului este una data de aceasta organizatie, care sustine ca

Marketingul reprezinta procesul de planificare si executie a conceptiei, stabilirii pretului, promovarii si distributiei de idei, bunuri si servicii in vederea crearii de schimburi care satisfac obiectivele organizationale.

Se acopera, prin aceasta definitie, urmatoarele aspecte :

marketing-ul este un proces, format din mai multe activitatiare sub incidenta sa atat bunurile cat si serviciile

marketing-ul urmareste atat satisfacerea nevoilor clientilor, dar si ale organizatiei

In general, se apreciaza ca definitiile formulate in prima jumatate a secolului sunt

specifice vechiului concept de marketing, iar cele ce au urmat, o data cu revizuirea acestui concept, sunt specifice noului marketing.

Conform lui Philip Kotler, unul dintre cei mai importanti oameni care au studiat acest domeniu, marketingul este "activitatea umana indreptata in directia satisfacerii nevoilor si dorintelor prin intermediul procesului schimbului".

Filozofia  marketingului se bazeaza pe nevoile si dorintele oamenilor. Oamenii au nevoie de hrana, apa, locuinta, transport si dorinta de a se recreea, de a se distra sau de a se situa pe o treapta cat mai ridicata pe scara sociala. Aceste nevoi trebuie studiate, pentru a putea oferi acestora bunurile si serviciile de care au acestia nevoie, pentru a asigura profitabilitatea intreprinderii.

Pornind de la definitia data de AMA, reputatul specialist american, profesorul W.J. Stanton a incercat sa aduca noi completari definitiei date de prestigioasa organizatie americana, definind marketing-ul ca "un intreg sistem de activitati economice referitoare la programarea, stabilirea preturilor , promovarea si distribuirea produselor si serviciilor menite sa satisfaca cerintele consumatorilor actuali si potentiali"

Opinia pornita in anii '60, conform careia marketingul semnifica o lupta, aduce aceasta stiinta mai aproape de domeniul militar. Kotler, si alti cercetatori, au investigat asemanarile dintre cele doua domenii, destul de diferite la prima vedere, dar cu atat de multe asemanari in viata economica. Acestia au explorat modul in care ideile unor mari strategi militari celebri, cum ar fi Carl von Clausevitz, Sun-Tzu, etc., observand ca unele din aceste strategii din viata militara pot fi aplicate cu foarte mult succes in viata economica, cum ar fi, de exemplu, lupta cu concurentii pe piata.

Printr-o analogie intre cele doua domenii, intreprinderea are drept camp de lupta piata, obiectivul este atragerea consumatorilor si ca inamici, competitorii.

1.1.2 Evolutia marketingului

De la aparitia sa, adica inceputul secolului 20, si pana in prezent, marketingul a inregistrat diverse modificari, cum este si normal in viata oricarui concept nou.

Robert King propune existenta a 3 etape majore in evolutia marketingului, astfel :

Orientarea spre productie ; aceasta este specifica inceputului de secol, mai exact anii 1900-1930 si presupune preluarea de catre consumatori a produselor ce se caracterizeaza prin disponibilitate si pret scazut, intreprinderile urmand a-si concentra eforturile spre a realiza o productie cat mai mare, care sa fie distribuita cat mai eficient, si pe o scara cat mai larga.

Orientarea spre vanzari; aceasta apare intre 1930 si 1950, si sutine ca potentialii clienti manifesta o anumita inertie la cumparare, si, ca atare, ei trebuie convinsi sa cumpere. Acestia vor cumpara produsele unei organizatii numai daca se fac importante eforturi pentru a-i influenta prin persuasiune si promovare larga cu un intreg arsenal de tehnici specifice.

Orientarea de marketing; aceasta este specifica noului marketing, ale carei principii au fost elaborate la jumatatea anilor '50. Aceasta noua gandire afirma ca solutia atingerii de catre o intreprindere a obiectivelor pe care si le propune consta in determinarea prealabila a nevoilor si dorintelor consumatorilor vizati si in furnizarea satisfactiei asteptate intr-o mai mare masura si intr-un mod mai eficient si mai operativ decat concurenta.  

1.1.3 Consumatorul, punct central al marketingului

Una din cele mai importante variabile ale mediului de marketing asupra carora firma nu are control dar pe care incearca sa o influenteze in sensul dorit este consumatorul. Comportamentul cumparatorului cuprinde toate actiunile implicate in alegerea, cumpararea, utilizarea si debarasarea de produse si servicii.

In analiza comportamentului consumatorilor marketerii trebuie sa aiba in vedere urmatoarele trasaturi :

- comportametul consumatorului este dinamic, exista foarte putine reguli absolute ale comportametului uman;

- comportametul consumatorului determina interactiuni, fiind necesar sa se cunoasca ce cred consumatorii (perceptie), ce simt (impresie) si ce fac (conduita), precum si care sunt factorii care ii influenteaza (mediul inconjurator);

- comportametul consumatorului determina schimburi intre participantii la procesul de vanzare.cumparare;
- consumatorii sunt foarte diferiti unul de celalalt;

- consumatorii actioneaza mai degraba emotional decat rational si pot actiona diferit in momente de timp distincte;

- comportamentul consumatorului poate fi influentat, acesta poate invata si isi poate schimba atitudinile si comportamentul.

Factorii care detemina comportamentul consumatorilor referitor la cumpararea unui bun sau servuciu nu se refera doar la necesitatile fizice (hrana, adapost, imbracaminte) si nu depind in exclusivitate de puterea sa de cumparare (pret, venit).

Cele mai multe teorii considera comportamentul consumatorului ca fiind o functie determinata de factori socio-culturali si de trasaturi personale. Dintre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marketing, se disting cultura, clasa si pozitia sociala, comportamentul familial si grupul (grupul de referinta).

Cultura reprezinta ,,ansamblul de norme, valori materiale si morale, convingeri, atitudini si obiceiuri create in timp de omenire, pe care le poseda in comun membrii societatii si care determina in mare parte comportamentul acestora, inclusiv comportamentul de cumparare si de consum''.

Subcultura sau cultura secundara reprezinta ,,un set de convingeri adoptat de un subgrup din cadrul culturii principale'' .

In cadrul fiecarei societati exista grupuri cu comportamente diferite si in cea mai acceptata teorie sunt cunoscute sub numele de clase sociale. Clasele sociale cu alte cuvinte sunt ,,grupuri de indivizi ale caror interese sociale, economice, educationale si politice coincid'' .

Comportamentul familial are o influenta puternica asupra comportamentului consumatorului. Familia, ca grup de referinta, se distinge prin

-urmatoarele caracteristici:

- contactul direct;

- utilizarea in comun;

- subordonarea nevoilor individului.

In mod frecvent, si in special in cazul bunurilor de folosinta indelungata si de valoare mare, membrii unei familii, in procesul de luare a deciziei de cumparare, pot indeplini urmatoarele roluri:

- initiator (persoana care declanseaza ideea cumpararii);

- influentator (persoana ce poate influenta, prin experiente si autoritatea de care se bucura, evaluarea alternativelor);

- decident (persoana care ia decizia finala de cumparare);

- cumparator (persoana ce desfasoara direct tranzactia respectiva);

- utilizator (persoana care detine sau utilizeaza produsul respectiv).

Grupul de referinta este grupul din care o persoana poate sa nu faca parte, dar aspira la el, bazandu-se pe comportamentul pe care il are. El este definit ca fiind ,,acea entitate sociala in care individul nu este membru, dar cu care se identifica prin prisma similitudinilor de aspiratii, prin comportamentul social in general si prin comportamentul consumatorului in special''.

Grupurile de referinta influenteaza decizia de cumparare prin:

- informatiile furnizate;

- puterea de asociere sau comparatie;

- presiuni legate de normele sale.

Comportamentul consumatorului este influentat in aceeasi masura si de trasaturile personale, importante fiind varsta si etapa din ciclul de viata, situatia economica a persoanei, ocupatia si educatia, motivatia, perceptia, invatarea, credintele, si atitudinile, personalitatea si imaginea despre sine.

Varsta si etapa din ciclul de viata sunt importante pentru marketer deoarece, de-a lungul vietii, consumatorul isi schimba preferintele pentru produse, apar alte necesitati.

Situatia economica influenteaza comportamentul persoanei in calitate de consumator mai ales din punct de vedere calitativ, calitatea si pretul fiind caracteristici direct proportionale.

Ocupatia si educatia sunt legate in general de venit si de clasa sociala, avand o serie de implicatii pentru activitatea de marketing (pe masura ce creste gradul de educatie al populatiei, acesteia ii sunt necesare produse sau servicii de o mai buna calitate).

Motivatia reprezinta ,,forta interioara care impulsioneaza persoanele in scopul lor de atingere a telurilor propuse''.

Motivatiile se impart in:

- motivatii primare (determina cumpararea unui produs, dintr-o anumita categorie);

- motivatii secundare (determina cumpararea unei anumite marci);

- motivatii rationale (sunt induse de rationamente si evaluari logice ale situatiei in care se afla consumatorul);

- motivatii emotionale (sunt legate de impresia pe care consumatorul si-o formeaza asupra marcii);     

- motivatii constiente (cumparatorul stie ca are nevoie de un anumit produs);

- motivatii lente (cele care opereaza la nivelul inconstientului cumparatorului).

Odata motivatia declansata, modul in care consumatorul va actiona, depinde de modul in care percepe informatiile cu privire la respectivul produs.

Perceptia este procesul prin care o persoana selecteaza , organizeaza si interpreteaza informatii in scopul crearii unei imagini asupra mediului inconjurator. Marketerii au sarcina de a depista modul de percepere de catre consumatori a produselor sau serviciilor oferite de catre intreprindere.

Invatarea sta la baza mecanismului perceptual si al motivatiei consumatorului de a cumpara sau nu un anumit produs sau serviciu si reprezinta ,,o schimbare observabila sau neobservabila in comportamentul unui consumator, datorata efectelor experientei, care conduce la cresterea probabilitatii ca un act comportamental sa fie repetat''.

Credintele si atitudinile ajuta marketerul sa inteleaga mai bine reactiile si comportamentul consumatorului. Credinta este gandirea descriptiva pe care o persoana o are despre ceva, iar atitudinea este determinata de componenta cognitiva, afectiva si intentionala.

Personalitatea si imaginea despre sine influenteaza mecanismul perceptual si motivational al consumatorului deci, comportamentul acestuia.

Comportamentul consumatorului determinat de toti acesti factori poate si este necesar sa fie influentat de catre marketeri in vederea finalizarii procesului decizional de cumparare.

Procesul decizional de cumparare presupune parcurgerea a cinci etape conventionale:

1. Identificarea nevoii reprezinta primul pas in procesul decizional de cumparare, in care cumparatorul percepe diferenta intre pozitia dorita si cea actuala. Aceasta perceptie este influentata de stimuli interni, stimuli externi si poate avea, in acelasi timp, si motivatia unei experiente anterioare.

2. Cautarea informatiilor. Dupa ce a devenit constient de existenta unei nevoi ce trebuie satisfacuta, consumatorul trece la adunarea informatiilor necesare rezolvarii acestei probleme. Informatiile provin din surse interne ( memoria, experiente trecute) sau din surse externe (familie, prieteni, informatii publice, mesaje promotionale etc.). Amploarea acestei etape depinde de importanta cumparaturii si de riscul perceput in legatura cu aceasta (riscul este mai mare in cazul produselor scumpe si complexe). Aceste riscuri pot fi:

- financiare (daca investitia facuta va fi profitabila);

- fizic/functionale (daca produsul se va deteriora sau nu va functiona la parametrii asteptati);

- psihologice (impactul asupra starii psihice a consumatorului);

- sociale (evaluarea facuta de prieteni sau rude asupra personalitatii cumparatorului dupa achizitionarea produsului sau serviciului respectiv).

Daca riscurile sunt mari, exista posibilitatea reducerii lor prin actiuni intreprinse de consumator prin amanarea cumparaturii si reluarea cautarii de informatii pentru o alegere mai buna.
3. Evaluarea alternativelor. Procesul de informare este considerat incheiat daca sunt identificate alternative care pot satisface nevoia perceputa. Dar din intreaga gama de produse existente consumatorul nu cunoaste decat o parte, iar din acestea poate accepta doar un numar redus de marci . In alegerea unui produs sau altul, a unei marci sau alta un rol important au criteriile pe baza carora se face evaluarea alternativelor. Aceste criterii pot fi:

- obiective (pret, facilitati, caracteristici fizice ale produsului etc.);

- subiective (determinate de factori intangibili).

4. Achizitionarea este etapa ce urmeaza selectiei celei mai bune alternative si presupune plata unei sume de bani sau doar promisiunea de a plati, in schimbul unui aprodus sau serviciu anume. Aceasta etapa presupune stabilirea locului unde are loc tranzactia, conditiile in care aceasta se va desfasura si disponibilitatea produsului in cauza.

5. Evaluarea post-cumparare reprezinta ultimul pas al procesului decizional de cumparare. In urma achizitionarii produsului dorit consumatorul va evalua modul in care acesta raspunde asteptarilor sale iar rezultatele acestei evaluari sunt surse de informare interna pentru un viitor proces de cumparare. In cazul in care produsul nu se ridica la nivelul asteptarilor apare disonanta post-achizitie sau disonanta cognitiva. Asteptarile pre-achizitie pot fi grupate in: performante ideale (performantele pe care consumatorul spera sa le aiba produsul), performante echitabile (performante rezonabile in raport cu pretul si efortul obtinerii produsului), performante asteptate (performantele probabile ale produsului). Disonanta apare atunci cand discrepanta intre beneficiile anticipate si cele reale este mult prea mare si este cu atat mai pronuntata cu cat produsul este mai important si de valoare mai mare.Insatisfactia consumatorului se poate manifesta in urmatoarele moduri:

- reactie (actiuni publice si/sau actiuni personale);

- lipsa reactiei.

In functie de eforturile consumatorilor, deciziile de cumparare se clasifica in decizii:

- de rutina (necesita putin efort si consumatorii le iau in mod frecvent);

- limitate (necesita un timp si un efort mai mare);

- extensive (iau cel mai mult timp si efort si necesita o multime de informatii

referitoare la produsul respectiv).     

1.1.4 Institutii si organisme de marketing

Exista in intreaga lume o serie de institutii si organizatii care au ca obiect de activitate marketingul, si care si-au adus o contributie importanta la dezvoltarea acestui domeniu. in cadrul acestora mentionam asociatiile nationale de marketing.

Prima institutie de acest fel este Asociatia Americana de Marketing (American Marketing Association - prescurtat A.M.A.), infiintata in 1937. Prin activitatea sa, si prin diversele publicatii pe care le editeaza, cum ar fi Journal of Marketing, aceasta a capatat un rol foarte important pentru dezvoltarea acestui domeniu.

Ulterior au aparut si alte asociatii de acest gen, in tarile dezvoltate din Europa sau din alte zone ale lumii. Astfel, Franta exista ADETEM (Association francaise pour le developpement  du tehniques de marketing), Bundeswerhand Deutscher Marktforscher (Germania), Industrial Marketing Research (Anglia), Associazione Italiana per gli Studi di Mercato (Italia).

In Romania a luat fiinta AROMAR - Asociatia Romana de Marketing - in anul 1971, care editeaza, in prezent, publicatia Management-Marketing.

O data cu cresterea interesului pentru acest domeniu, au aparut asociatii internationale, organizatoare de congrese, colocvii, seminarii, etc. Printre acestea se numara Asociatia Europeana pentru Studii de Opinie si de Marketing ESOMAR (European Society for Opinion and Marketing Research), Societatea Internationala pentru Marketing si Dezvoltare ISMD (International Society for Marketing and Development), Federatia Internationala de Marketing IMF (International Marketing Federation), Asociatia Mondiala pentru Cercetarea Opiniei Publice WAPOR (World Association for Public Opinion Research).

1.1.5 Functiile marketingului

Indiferent de domeniul la care se refera, conform profesorului dr. C. Florescu, rolul marketingului ia forma urmatoarelor functii generale :

investigarea nevoilor de consum. Marketingul situeaza investigarea cerintelor pietei la baza oricaror activitati economice, aceasta investigare fiind necesara pentru a se fundamenta toate deciziile de marketing pe care le ia o intreprindere. Functia aceasta permite acesteia sa obtina informatii foarte importante cu privire la piata efectiva si cea potentiala, la nevoile de consum, la motivatia ce sta la baza acestor nevoi, la comportamentul cumparatorilor, si multe alte informatii ce stau la baza activitatii de marketing. Datorita interactivitatii pe care o ofera internetul, cercetarile de marketing se pot face mai usor in cadrul paginilor web, prin formulare ce pot fi completate de catre vizitatorul unui site, iar rezultatul acestuia poate fi introdus automat, de catre computer, intr-o baza de date, in timp real, permitand vizualizarea rezultatelor intr-un timp foarte scurt. Astfel, se elimina etape cum ar fi imprimarea chestionarelor de completat, introducerea de catre un operator a informatiilor in baza de date, timpul in care se realizeaza o cercetare de marketing rezumandu-se la realizarea acesteia de catre departamentul de marketing al intreprinderii, si la procesarea informatiilor de catre computer.

conectarea dinamica a intreprinderii la mediul economico- social aceasta functie reflecta noul concept asupra relatiei dintre intreprindere si mediul in care aceasta actioneaza. M.J. Thomas, in lucrarea sa Manual de Marketing, afirma ca "firmele, ca si oamenii, sunt creatiile mediului in care traiesc, participand, chiar daca, uneori, fara voia lor, la procesele acestuia. si ele isi petrec mult timp din viata incercand sa invete cum sa se adapteze la realitatile generate de mediu : complexitate, ostilitate, traume neprevazute, diverse oportunitati". Astfel, conform acestei functii, toata activitatea organizatiei trebuie sa fie raportata permanent la mediul in care aceasta actioneaza, mediul fiind in permanenta schimbare. Despre componentele mediului de marketing se va discuta intr-un subcapitol ulterior. Informatiile nenumarate oferite de internet, gratuite sau contra cost, nu pot decat sa asigure o cunoastere cat mai temeinica a mediului in care interprinderea actioneaza, intr-un timp relativ scurt.

satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum aceasta functie prezinta obiectivul oricarei intreprinderii care doreste sa satisfaca nevoile clientilor sai in conditii de profitabilitate. Cu cat aceste nevoi sunt satisfacute la un nivel cat mai ridicat, consumatorii vor fi satisfacuti si vor achizitiona produsele pe care le ofera intreprinderea. Exista si un grup de specialisti care sustin ca pietele au rolul de a fi exploatate, si nu satisfacute, dar aceast concept pune pe primul loc intreprinderea, nefiind in concordanta cu conceptul de baza al marketingului, care spune ca punctul central de la care porneste intreaga activitate de marketing este consumatorul.

maximizarea eficientei economice cu siguranta, scopul oricarei intreprinderi este de a obtine profit. Altfel, existenta sa se incadreaza in categoria societatilor non-profit, si, deci, nu mai este o societate comerciala. Marketing-ul, insa, vine cu un nou mod de a defini acest obiectiv, si anume, ca intreprinderea trebuie sa obtina profit ca urmare a satisfacerii nevoilor consumatorilor, acestia cumparand produsele oferite de intreprinderii ca urmare a valorii pe care acestea o aduc. Astfel, putem vedea ca ultimele doua functii se conditioneaza reciproc. Un avantaj al internetului este costul foarte scazut. Astfel, de exemplu, un magazin online va elimina cheltuieli cum ar fi de intretinere a spatiului in care isi desfasoara activitatea, in comparatie cu un magazin traditional.

1.1.6 Universalitatea marketingului si domeniile sale de aplicare

De la aparitia sa, marketingul a inregistrat o evolutie spectaculoasa, pe multiple planuri, generate de provocarile la care au fost supusi intreprinzatorii in cadrul dinamismului economico-social.

Argumentele care sustin universalitatea marketingului contemporan sunt urmatoarele :

a patruns, treptat, in toate sectoarele vietii economice; in ultima vreme, marketingul, chiar a depasit domeniul economic, intinzandu-si aria de aplicabilitate dincolo de acesta. Principiul care a dus la raspandirea marketingului si in alte domenii este ca se refera la un schimb. Astfel, internetul nu putea sa fie ocolit de catre activitatea de marketing, mai ales avand in vedere avantajele pe care acesta le ofera.

a patruns in economii aflate pe trepte diferite de dezvoltare; initial a aparut in tari puternic dezvoltate economic, marketingul s-a dovedit foarte important si in alte tari, cum ar fi cele in curs de dezvoltare, cum ar fi si tara noastra, unde marketingul, desi nu se aplica in toate cazurile in mod corect, este prezent, din ce in ce mai mult.

s-a afirmat in orice tip de economie; desi se poate aplica si in alte tipuri de economie, cele mai multe si mai importante rezultate au fost obtinute prin aplicarea marketing-ului in economia de piata. Un exemplu este chiar Romania, unde, s-a trecut de la un marketing ca schimb traditional, de dinainte de decembrie 1989, la un marketing ca schimb relational, conform lui Philip Kotler.

Toate aceste argumente subliniaza universalitatea marketingului, puterea sa da a se

impune in medii diferite, pentru a asigura intreprinderilor si organizatiilor care il aplica atingerea obiectivelor pe care le urmaresc, in frunte cu obtinerea de profit.

Largirea continua a campului de aplicare a marketingului in domenii diferite de cel economic, a dus la insotirea acestei tendinte de catre un proces de specializare, respectiv de delimitare si adaptare a sa pe diferite zone de aplicatie concreta.

Specializarea marketingului s-a afirmat ca urmare a experientei acumulate, din nevoia de a gasi solutii cat mai eficiente de aplicare a sa la problemele particulare ale diferitelor zone majore in care a patruns.

Specializarile marketingului pot fi impartite in cateva categorii, in functie de anumiti factori, cum ar fi :

- profilul activitatii economice; acesta este criteriul cel mai important, unic in prima etapa, care a generat diferentieri in privinta modului de aplicare practica a marketingului. Astfel, avem : marketingul bunurilor de consum, marketingul bunurilor de capital (marketing industrial) si marketingul serviciilor. in cazul bunurilor de consum, nu sunt necesare noi precizari. in cazul marketingului bunurilor de capital, trebuie mentionat ca se refera la domeniul bunurilor destinate consumului industrial. Exista si aici , o serie de sub-specializari, dintre care putem mentiona marketingul "business to business", marketingul bunurilor de utilizare productiva, marketingul bunurilor de investitii, etc. in esenta, aceste specializari se refera la bunurile destinate consumului intermediar, industrial, si nu consumului final, avand o serie de trasaturi specifice, intalnindu-se cu produse, piete, clienti specifici. Din ce in ce mai multi specialisti folosesc termenul de "business to busines marketing" pentru a se referi la marketingul bunurilor de consum intermediar, care semnifica relatia dintre intreprinzatori, ca obiect al acestui tip de marketing. Marketingul serviciilor este un domeniu relativ nou, care se refera la domeniul tertiar. Anii '70 au insemnat adoptarea marketingului si de catre acest sector al serviciilor, in prezent acesta fiind cel mai dinamic sector al marketingului. Delimitarea s-a datorat trasaturilor specifice pe care le au serviciile, in comparatie cu produsele, cum ar fi : intangibilitatea, inseparabilitatea de prestator, consumul sau la locul producerii, eterogenitatea si perisabilitatea.

In cadrul marketingului serviciilor se incadreaza si activitatea de marketing desfasurata pe internet, avand in vedere ca internetul intra in categoria serviciilor.

- cadrul teritorial, aria teritoriala de desfasurare; O data cu globalizarea economiei mondiale, au aparut noi provocari pentru intreprinderile care actionau in diverse tari, fiecare dintre aceste tari avand particularitati care determinau aceasta intreprindere sa actioneze diferit, in functie de aceste particularitati. Astfel, marketingul s-a despartit in doua mari specializari, si anume marketingul intern si marketingul international. Daca in primul caz marketingul urmareste caracteristicile pietei si consumatorului interne, in cel de-al doilea caz intreprinderea care actioneaza pe diferite piete straine va trebui sa desfasoare o activitate care sa porneasca de la cunoasterea specificului acestor piete noi. Privind activitatea de marketing pe Internet, aceasta este o activitate globala, neputand fi posibil sa se limiteze accesul pe un o anumita pagina de internet numai pentru utilizatorii dintr-o anumita tara. Cele mai multe pagini pun la dispozitie o serie de pagini anexate, in diferite limbi. Exista pagini care se adreseaza numai unei anumite categorii de vizitatori, dar oricine poate vizualiza acea pagina. Internetul mizeaza pe globalizare, care ar putea duce la o omogenizare a nevoilor diferitelor natiuni din lume.

- nivelul de organizare a activitatii economice; in raport cu treapta la care se aplica marketingul, observam specializarea marketingului in micro-marketing si macro-marketing. Macromarketingul se refera la activitatea de marketing intreprinsa la nivel de economie nationala, sau de ramura a acesteia, iar micromarketingul la acea activitate la intreprinderile si orgaznizatiile care actioneaza ca o parte a acestei economii. Daca privim marketingul in raport cu internetul, putem observa infiltrarea acestuia atat la nivel de micromarketing, dar si la nivel de macromarketing. Institutii cum ar fi Ministerele, chiar si in Romania, sunt preocupate de acest aspect, deruland astfel de activitati. Un exemplu sunt site-urile construite de catre acestea pentru a informa publicul, si de a promova imaginea respectivei institutii. Un astfel de site este www.edu.ro, care apartine Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, care ofera o multitudine de informatii referitoare la activitatea acestui minister.