Studiul piatei programelor informatice de contabilitate

STUDIUL PIATEI PROGRAMELOR INFORMATICE DE CONTABILITATE

Raport

Studiul pietei programelor informatice de contabilitate pe piata din judetul Timis

1. Evolutia pietei nationale de produse informatice de gestiune

La nivelul Romaniei, majoritatea furnizorilor de solutii ERP vorbesc despre o piata matura, care percepe importanta acestor sisteme in mediul de business. Pe de alta parte, insa, studiile de piata arata ca foarte multi manageri nici macar nu cunosc sensul propriu al termenului ERP.

In plus, referindu-ne la gradul de saturatie al pietei, potrivit companiei Sensimark Consult care a efectuat in primavara acestui an o cercetare privind profilul si potentialul pietei de ERP la nivel national, sub 60% din companiile romanesti cu o cifra de afaceri de peste 1 million USD au implementata sau in curs de implementare o solutie ERP.

Procentul pare, la prima vedere, satisfacator, insa aproximativ o treime din companiile care detin un sistem ERP se gandesc deja la o schimbare de solutie.

Tot potrivit Sensimark, in multe cazuri nu sunt implementate solutii complete, ci doar anumite module, asadar nu se poate vorbi despre o piata saturata sau matura. Suntem, deci, in fata unei contradictii intre ceea ce afirma furnizorii de ERP si care este, de fapt, realitatea pietei.

Chiar daca piata romaneasca de ERP nu este inca matura si nu poate fi comparata cu alte piete care au traditie in acest sens, cifrele arata o crestere constanta, deloc de neglijat.

Termenul ERP este invaluit, inca, intr-o aura de mister datorita confuziilor care se nasc in jurul lui. Cauzele sunt multiple: pe de o parte, de vina sunt anumiti furnizori de solutii informatice care isi vand produsele drept ERP cu toate ca acestea nu indeplinesc astfel de functii.

Pe de alta parte, lipsa de experienta a managerilor in alegerea solutiei optime pentru afacerea lor, este un alt motiv care are drept rezultat accentuarea ambiguitatii asupra ERP.

Nu in ultimul rand, presa de profil isi are partea ei de vina, dezbatand subiectul intr-un limbaj de lemn, pur tehnic, fara sa tina seama de cititorul prea putin familiarizat cu termenii de specialitate pe care ii implica ERP-ul.

Daca la toate acestea adaugam si costurile destul de ridicate pe care le presupune implementarea unei solutii ERP, vom intelege si de ce multi clienti spun, inca, 'pas' cand vine vorba de achizitionarea unui asemenea sistem.

Se impune, deci, explicarea 'Cuvantului', respectiv a notiunii de ERP.
Chiar daca o parte din furnizorii de software sunt rezervati in ce priveste etichetarea pietei nationale de ERP drept matura, acestia sustin, in unanimitate, o crestere constanta. De asemenea, in opinia lor, piata a cunoscut un ritm accelerat de dezvoltare abia in ultimii 2-3 ani, cu toate ca notiunea de ERP este prezenta in Romania din prima parte a anilor ’90.

Motivele sunt date de lansarea unor proiecte informatice de anvergura, cresterea pietei de software si a capacitatii companiilor mici si mijlocii de a adopta o solutie ERP. Legat de acest aspect, organizatiile mici si mijlocii sunt un segment in plin proces de maturizare si, fara indoiala, vor reprezenta ca numar, cele mai multe implementari de solutii ERP.

Piata romaneasca de EAS a cunoscut o crestere spectaculoasa in anul 2003, ca urmare a demararii unor proiecte complexe precum cel de la CNAS, dupa care, in 2004, ritmul de crestere a fost mai lent dar constant.

Economia romaneasca a fost deja validata ca functionala, iar faptul ca organizatiile apeleaza la acest tip de solutii este o dovada ca suntem pregatiti pentru piata internationala.

Cresterea numarului de functionalitati, solicitarea cat mai frecventa a sistemelor web-enabled si delimitarea accentuata a verticalelor de piata, sunt principalele tendinte care vor influenta piata de EAS.

Piata romaneasca de ERP creste constant de la un an la altul si sustine ca organizatiile locale au inceput sa constientizeze importanta unui sistem informatic integrat si beneficiile pe care acesta le aduce.

Chiar daca pretul ramane, in continuare, cel mai important criteriu, castiga teren si alte principii de apreciere, cum ar fi maturitatea, scalabilitatea si flexibilitatea solutiei, credibilitatea furnizorului si capacitatea lui de a asigura stabilitatea solutiei si intretinerea pe termen lung, referintele globale si locale in industrie, costul total al proprietatii etc.

Privita strict din perspectiva furnizorilor, 'piata locala de ERP este suficient de matura incat sa poata raspunde unor cerinte complexe impuse de diversele modele de afaceri, solutiile existente acoperind atat o arie extinsa de necesitati de business, cat si posibilitati de investitie variate.
Premisele cresterii pietei romanesti de ERP:

- maturizarea organizatiilor locale,

- investitiile straine si scaderea costurilor de implementare (licente, servicii, infrastructura HW, infrastructura de comunicatii).

Sunt factorii care au determinat o crestere anuala a pietei, desi nu spectaculoasa, dar constanta. Cred ca aceasta tendinta se va mentine pana in anul 2010.

Analizarea dezvoltarii pietei de ERP pe doua directii, pe de o parte din perspectiva companiilor private, iar pe de alta parte din prisma companiilor cu capital de stat: 'pornite cu cativa pasi inainte, companiile private au capatat o experienta consistenta in utilizarea instrumentelor IT pentru exploatarea datelor si informatiilor generate in activitatea curenta. De aceea, multe dintre ele fac inca un pas in directia dezvoltarii sistemelor proprii prin adaugarea de noi module ce extind capabilitatile si viziunea asupra performantelor companiei. De cealalta parte, organizatiile cu capital de stat au demarat mai greu procesul de adoptie al aplicatiilor IT in activitatea de analiza si raportare. Insa efectele constatate, le-au determinat sa priveasca cu mult mai multa bunavointa implementarea acestui tip de solutii.
   Din datele rezultate in urma studiului realizat de Sensimark Consult in parteneriat cu Agora Media, piata romaneasca de ERP este inca departe de a fi matura sau saturata. Exceptand cazul companiilor in care ruleaza deja sau se implementeaza un ERP, interesant este ce se intampla in cealalta categorie de organizatii – cea fara ERP – care, de fapt, reprezinta segmentul de potentiali clienti. Aici, nivelul de cunoastere al solutiilor ERP este suficient de mic incat sa ingreuneze procesul de adoptare al acestor sisteme.
O buna parte din companiile fara ERP nici macar nu au auzit despre aceste solutii, iar cele care au auzit, nu cunosc functionalitatea, utilitatea sau importanta lor. Pe de alta parte, totusi, piata romaneasca de ERP a crescut. In domeniile Productie si Distributie, verticalele s-au acoperit, pana acum, peste medie ceea ce constituie premise de succes pentru o piata in dezvoltare. Cert este ca informarea si educarea publicului sunt esentiale pentru atingerea gradului de maturitate scontat, insa, potrivit Sensimark, target-ul trebuie sa fie top managementul (ca factor de decizie) si nu directorii de IT.

Ramurile economice in care gradul de utilizare al sistemelor ERP este cel mai ridicat.

- Domeniile de activitate in care se vehiculeaza volume mari de date sau cu un grad de complexitate ridicat, sunt si cele in care solutiile ERP sunt cele mai raspandite. Retail si distributie, bunuri de larg consum, utilitati, petrol si chimie , productie, activitatile care presupun fluxuri mari de date.

- Companiile mari din zona manufacturing si utilitati si toate companiile care ajung la un anumit grad de dezvoltare si care resimt presiunea pietei concurentiale.

- Segmentul financiar-bancar si cel al utilitatilor publice si administratia publica centrala.

2. Piata EUROBIT pentru aplicatia gBusiness ( piata judetelor Timis si Caras Severin)

Firma EUROBIT SOFTWARE SRL si-a propus sa comercializeze aplicatia gBusiness pe piata din judetele Caras-Severin si Timis.

Avantaje:

Pe piata din Caras Severin detine o cota de peste 60% ;

Imaginea creata pe piata din Caras Severin in cei 4 ani de la infiintarea firmei si in cei 11 ani de existenta pe piata programelor informatice de contabilitate ;

Relatiile de buna colaborare cu firmele din Caras Severin cu ajutorul carora am dezvoltat versiunea gBusiness, ca urmas al programului sub DOS FinBit ;

Operativitate in interventii la client in cazul sesizarilor privind erorile de program, tinand cont de faptul ca este in faza de finalizare ;

Piata judetului Timis este aproape de sediul firmei si permite legatura usoara cu punctul de lucru din Timisoara si interventii rapide la client ;

Legaturile clientilor nostri din Caras Severin ne faciliteaza relatiile cu clienti din Timis ;

Dimensiunea pietii din Timis este mult mai mare decat a celei din Caras Severin ;

Un numar destul de mic de firme locale care sa ofere produse si servicii de inalta calitate ;

3. Segmentarea pietii

Aplicatia gBusiness are doua variante tehnice care se adreseaza unor categorii diferite de firme:

firme mici care au cel mult 5 posturi de lucru ( sunt firme care au tranzactii lunare de ordinul miilor, maxim 10-15 mii). Acestea au si o structura de personal restransa de 10-50 persoane.

firme mijlocii si mari cu peste 5 posturi de lucru ( firme cu tranzactii de ordinul zecilor sau sutelor de mii pe luna). Aceste firme au cifra de afaceri mari, o structura organizatorica dezvoltata pe mai multe departamente, sectii, compartimente specializate, iar numarul personalului depaseste 50.

Firmele din sectorul privat din urmatoarele domenii de activitate reprezinta tinta promovarii produsului gBusiness:

comert en detail en gross si distributie in diverse domenii, atat alimentar cat si nealimentar;

productie cherestea, mobilier, alte produse din lemn ;

productie echipamente electrice ;

productie produse alimentare ;

servicii ;

Un alt criteriu de selectie a prospectilor o reprezinta cifra de afaceri, numarul de personal si structura organizatorica . Astfel firme care au o cifra de afaceri de minim 50.000 RON pe an pentru firmele mici si 1.000.000 RON pentru firmele mari sunt selectate pentru prospectare. Acest criteriu este coroborat cu numarul de personal ( 15-20 pentru firmele mici si peste 80-100 pentru firmele mari) si cu structura organizatorica ( trebuie sa cuprinda personal operativ care are ca atributii evidenta contabila sau sa aibe compartiment propriu financiar – contabil, comercial ).

In judetele din Regiunea V Vest sunt aproximativ 37.000 de firme, din care 31.500 microintreprinderi, 4160 imtreprinderi mici si 1305 intreprinderi mijlocii.

In judetele Timis si Caras Severin activeaza aproximativ 60 % din totalul de mai sus, ponderea cea mai mare o detine Judetul Timis adica 22.000 de firme din care 18.900 microintreprinderi, 2496 intreprinderi mici si 783 intreprinderi mijlocii.

Din toate microintreprinderile doar o parte au nevoie de programe de contabilitate, adica 25 % din cercetarile efectuate, adica 4725.

Dimensiunea pietei este de aproximativ 8000 de potentiali clienti dintre care, 783 firme mijlocii unde cerinta este de programe de tip ERP.

4. Interpretarea rezultatelor studiului de piata in judetul Timis

Din studiul efectuat pe un esantion de   128 de subiecti din Judetul Timis au rezultat urmatoarele concluzii :

In ceea ce priveste utilizarea programelor de contabilitate a reiesit ca peste 90 % dintre firme utilizeaza intr-o forma sau alta un program informatic de contabilitate. Trebuie precizat ca in firmele mici ( care reprezinta un procent de 25 % din totalul firmelor care au fost incluse in studiul de piata) , programul de contabilitate este utilizat de catre contabilul autorizat (angajat part time) sau de catre firma de consultanta care presteaza aceste servicii. Firma beneficiara nu utilizeaza un program de contabilitate nici macar pentru evidenta operativa.

Programele cele mai utilizate sunt CIEL si Dsoft ( aproximativ 30 %), acestea fiind furnizate de firme locale din Timisoara, urmand aplicatiile Neomanager, Winmentor, Berg, programe executate de diverse persoane fizice sau firme necunoscute, iar in ultimul rand sunt programele profesionale de tip ERP a unor furnizori de prestigiu ( WIZROM, Transart).

Din studiu a rezultat, asa cum se vede in graficul 1 de mai jos, ca facilitatile aplicatiei si interfetele intuitive si ergonomice care au usurat procesul de invatare si utilizare, au fost principalii factori care au stat la baza deciziei de achizitie ( 58 %), pretul fiind pe al treilea loc cu 14%, iar credibilitatea furnizorului pe locul al patrulea cu 11 %. Din aceste date corelate cu cele de la paragraful anterior se pot trage urmatoarele concluzii : cele mai multe firme intervievate au o activitate de dimensiuni mici sau medii, iar managementul nu constientizeaza necesitatea unui instrument informatic pentru fundamentarea deciziilor. In acelasi timp, se constata importanta interfetelor, comunicarea om-masina, realizarea obiectivelor de natura contabila.Gestionara trebuie sa fie cat mai usoara si intuitiva pentru utilizatorul care nu este de specialitate informatician.

In graficul 2 se vad motivele care au facut necesara achizitia unui program de contabilitate. Se constata ca pe primul loc se situeaza necesitatea unor situatii operative la zi, necesare managerilor in luarea deciziilor ( 24%). Nevoia tot mai mari de informatie si cresterea complexitatii evidentelor financiar- contabile a facut sa creasca enorm volumul de munca al contabililor. Acest lucru a condus la necesitatea utilizarii unor programe informatice de contabilitate, iar din studiu reiese acest lucru ( 22% din respondenti au accentuat usurarea muncii contabililor). Alte motive sunt : evidenta operativa a stocurilor (16%), clientilor, furnizorilor (19%) si facturarea (14%), care sunt activitati repetitive, de volum mare, iar informatiile trebuie prelucrate repede pentru a avea situatii operative in timp util. Securitatea bazelor de date este pe ultimul loc, aceasta datorandu-se unui volum mic de date.

Din aceste informatii rezulta importanta segmentarii pietii in trei parti componenete:

programe pentru firme mari ( sisteme informatice de tip ERP)

programe pentru firme mici , module pentru evidenta operativa integrate sau nu cu evidenta financiara ;

programe pentru firmele de contabilitate care sa prelucreze valoric datele primare, preluate sau nu din module de evidenta operativa de la client ;

Graficul 1.

Graficul 2.

Sursele de informare ale decidentilor din cadrul firmelor ce doresc achizitionarea unui program de contabilitate sunt: contabilii, consultantii, firmele de contabilitate care le asigura serviciile de specialitate ( 30%), colaboratorii, partenerii ( 27%), Internet ( 20%), reviste de specialitate (13%).

Din aceste date rezulta ca prin credibilitatea contabililor sau firmei de contabilitate este intregita credibilitatea furnizorilor de programme(aceast motiv fiind pe locul patru).

Graficul 3.

In ceea ce priveste gradul de satisfactie al beneficiarilor, din sondaj rezulta ca majoritatea sunt multumiti .

Din acest studiu al clientilor de pe piata judetului Timis rezulta trei concluzii :

segmentarea pietii in trei componente si relizarea de produse pentru fiecare;

promovarea programelor de contabilitate ar trebui facuta prin contabili, firme de contabilitate sau prin partenerii prospectilor ;

facilitatile in stransa concordanta cu ergonomia programelor sunt criterii esentiale in achizitia programelor .

5. Concluzii privind concurenta pe piata programelor informatice   de contabilitate

Concurenta pe piata din Timis si Caras Severin este constituita din firme locale si firme nationale. Firmele locale au ca avantaj faptul ca asigurarea asistentei si efectuarea interventiilor se face operativ si cu costuri mici, firmele cu extindere nationala care nu au punct de lucru in zona fiind in dezavantaj.

Pe de alta parte, firmele mari cu extindere nationala au produse, de cele mai multe ori, superioare din punct de vedere calitativ, forta de implementare asigurata de un personal suficient, dotat cu echipamente si bine pregatit, resurse financiare, o imagine buna.

Din studiul efectuat rezulta ca principalii concurenti pe aceasta piata sunt :

Adcos Bucuresti

Alfa Software Zalau

Anzi Soft Bucuresti

Berg Computers Timisoara

Bit Software Brasov

CG&GC Cluj

Inco Ciel Timisoara

Dsoft Timisoara

EBS Bucuresti

Expert Oradea

Siveco Bucuresti

Junior Soft Bucuresti

Transart Brasov

Winmentor Iasi

Wizrom Bucuresti

Hansa Bucuresti

Microsoft

In studiul concurentei se pot vedea detalii despre fiecare dintre aceste firme concurente.

Din acest studiu al concurentei rezulta urmatoarele ca pe piata romaneasca sunt destul de multe firme care ofera produse de inalta calitate, dar sunt si firme care au produse de calitate proasta. Acestea au vanzari datorita lipsei de instruire si experienta a beneficiarilor in alegerea aplicatiilor potrivite pentru activitatea si cerintele lor.

Cele mai multe firme furnizoare de programe informatice sunt in Bucuresti si acest fapt se datoreaza pietii mari ce solicita astfel de programe. Nivelul profesional ridicat, patrunderea firmelor straine multinationale, concurenta mare, mentalitatea de profesionist sunt cele mai importante motive care au condus la aparitia furnizorilor de astfel de produse in Bucuresti. Peste 90 % dintre acestia s-au extins pe intreaga piata nationala unde economia s-a dezvoltat si au aparut firme noi, s-au dezvoltat cele existente sau si-au deschis filiale cele din Bucuresti. De cele mai multe ori patrunderea , programelor de contabilitate ale firmelor bucurestene, pe piatele locale s-a realizat prin firmele nationale care si-au deschis filiale in provincie.

Firme importante, furnizoare de programe de contabilitate au aparut in orasele cele mai dezvoltate ale tarii : Brasov, Cluj Timisoara, Iasi, Zalau. Aceste firme s-au extins repede la nivel national deorece piata locala este prea mica, insuficienta pentru recuperarea investitiilor intr-un program informatic de tip ERP si de a obtine si profit.

Avantajul firmelor locale sau a celor care au filiale in zona este operativitatea serviciilor si costurile de furnizare a acestora.

Dimensiunea pietei de programe informatice de administrare a afacerilor si serviciile aferente, este de aproximativ 8000 de potentiali clienti dintre care, 783 firme mijlocii unde cerinta este de programe de tip ERP, iar valoarea vanzarilor in urmatorii 3 ani se va situa la aproximativ 5 milioane de euro anual.

Cert este ca piata este in plina dezvoltare, odata cu intrarea in Uniunea Europeana concurenta va creste, iar calitatea si profesionalismul vor fi factorii care vor face diferenta. Un sistem informatic performant si potrivit constituie o conditie a calitatii si profesionalismului.