|
|
|
Recenzie : Europe before History, Kristian Kristiansen
Europe before History, Kristian Kristiansen, 1998, Cambridge University Press, England, xxix + 505 pp, 226 figures, notes, bibliography, index.
Kristian Kristiansen, profesor al Departamentului de Arheologie din cadrul Universitatii din Götenborg este autorul si, de asemenea, co-autorul unor lucrari importante precum: Social Transformation in Archaeology (2000), Center and Periphery in the Ancient World (in colaborare cu M.J. Rowlands, Mogens Larsen), The Rise of Bronze Age Society (in colaborare cu Th.B. Larson). Este co-fondatorul si de asemenea primul presedinte al European Association of Archaeologists.
Evident este o carte destinata cunoscatorilor din domeniu. Autorul s-a concentrat asupra descoperirilor arheologice din perioada Epocii Bronzului, care sunt cu predilectie arme. Exista, de asemenea, o tentativa de expune viata zilnica a oamenilor acelor vremuri. Cartea reprezinta o privire cuprinzatoare asupra Epocii Bronzului dintr-o perspectiva pan-europeana.
Societatile Epocii Bronzului european produceau artefacte si erau implicate intr-o vasta retea comerciala, extinsa in intreaga Europa, chiar daca nu erau foarte diferite din punct de vedere economic si politic.
Kristian Kristiansen in lucrarea de fata a incercat sa explice acest fenomen folosind un sistem complex de analiza. Rezultatul a fost cea mai concludenta viziune de la Gordon Childe si Christopher Hawkes.
Cartea surprinde complexitatea lumii preistorice la diferitele nivele ale integrarii si interactiunii din plan local in plan global. A fost intr-adevar o perioada critica in dezvoltarea culturala si politica a Europei. Procesul tranzitiei de la societatile de tip tribal la statele arhaice s-a desfasurat treptat.
Kristian Kristiansen vorbind despre Bronzul Tarziu si Epoca Fierului divide aceasta perioada in patru mari capitole tematice (anume cap. 4-7): Regional Systems: "The Social and Cultural Landscape in Europe in the Late Bronze Age, 1100 to 750 B.C."; "Regional Divergence: The Mediterranean and Europe in the 9th-8th Centuries B.C."; "The New Economic Axis: Central Europe and the Mediterranean 750-450 B.C.; and "Transformation and Expansion: The Celtic Movement, 450-150 B.C.".
M-au interesat in mod special capitolele IV "Regional systems: The Social and Cultural Landscape in Europe in the Late Bronze Age, 1100 -750 B.C.", de aceea am insistat asupra lui.
Specifice Epocii Bronzului erau traditiile regionale, dorinta de bunastare si schimburile elitiste.
A avut loc formarea unei identitati regionale in cultura materiala si s-a incercat mentinerea ei. Aceasta identitate este evidenta mai ales in domeniul 'metalurgic', iar schimbul si depunerea, in morminte, de obiecte din metal sunt foarte intense si foarte bine atestate.
A existat o stransa legatura intre normele culturale si sociale pana la un asemenea nivel, incat importurile straine erau in curand retopite sau recontextualizate. O exceptie de al aceasta regula o reprezinta bunurile personale, sub forma unor mici daruri, si bunurile de prestigiu (un bun exemplu fiind aici cupele din bronz).
Bunurile importate sunt acceptate atunci cand:
1. elita sau bunurile de prestigiu au o semnificatie ritualica speciala conexa cu tipul si originea lor;
2. atunci cand aceste bunuri apartin unor indivizi care le-au capatat prin mijloace proprii, si anume prin schimb de daruri sau expeditie comerciala (pt. barbati- sabii si mici obiecte- cutite sau pumnale) sau prin mariaj sau alianta.
Adevaratul impact al miscarilor teritoriale poate observat doar in ceramica. Schimburile erau ascunse sub aparenta unor aliante pentru a putea fi mentinut sau chiar pentru a creste cantitatea de metal necesara producerii de bunuri.
Relatiile de dominatie si ierarhie depindeau in mod direct de manipularea relatiilor de circulatie si schimb, dar ele nu controlau productia in sine. Este stiut insa faptul ca circulatia si schimbul nu ar fi putut exista fara exitenta unui surplus.
Deoarece aliantele erau stabilite prin schimburi, succesul depindea de mentinerea fluxului acestor resurse. Aliantele, ele insele, nu aduceau prestigiul, faima. Dar, in schimb, ele au format o baza pentru liderii locali pentru a concura unul cu altul, in cadrul unor ceremonii cu ospat si lupta, pentru a putea pretinde prin ritual, apoi, legaturile cu predecesorii lumii supranaturale.
Mentinerea unor rute de schimb, la distanta mare, de-a lungul mai multor generatii sugereaza un comert direct si constant. Bineinteles ca un rol important l-au jucat organizarea politica si economica. Insa acest schimb la distanta poate presupune, de asemenea, o competitie si schimburi care au loc in concordanta cu schimbarile conditiilor economice si politice de-a lungul acestor rute comerciale.Tiparele de schimb atesta existenta mai multor sfere de influenta, rutele de schimb se extind dincolo de granitele politice.
Din expeditiile la distanta se obtine faima si metal, dar, o data cu acestea si cunostintele ritualice sacre ale unor religii si regiuni aflate la mare distanta. Vedem cat de importanta este distanta in indeplinirea anumitor ritualuri, cu bunuri somptuase. Sefii, capeteniile calatoresc in aceste locuri mitice indepartate si aduc cu ei bunuri de prestigiu. Se intampla un lucru interesant si ei devin sacri, la randul lor. Apare, astfel, mitul eroului calator. Se formeaza si se actioneaza in baza unei noi ideologii: importanta ritualica a eroului calator si transmiterea miturilor si ritualului de origine indepartata.
Din punct de vedere economic a fost o cale de a controla circulatia si valoarea bunurilor de prestigiu, iar din punct de vedere social a fost o metoda de a constrange, prin semnificatii ritualice, fie la nivel personal (in morminte) sau prin ofrandele aduse zeilor.
Pentru tranzitia la Epoca Fierului observam organizarea si ierarhizarea acestei societati in doua categorii: fermieri si militari. Satele sunt dependente de productia de metal si poate de protectia militara oferita de asezarile fortificate. In schimb plateau tribut si prestau diverse servicii acestor centre fortificate. Comunitatile de fermieri nu formeaza inca o clasa, dar sunt categoric un grup social distinct de elita. Era un grup suficient de puternic pentru a se organiza singur.
Are loc intensificarea agriculturii si expansiunea asezarilor organizate, lucru ce duce la cresterea demografica, rezulta de aici aparitia unei ierarhii politice si militare.
Productia industriala si comertul cu metal necesitau mentinerea elitelor si aliantelor, prevenind astfel, inchistarea teritoriala. Ierarhia si fortificatiile au culminat in vest in Ha-B2-3, o data cu cresterea productiei, distributia si depunerea de metal in morminte, au aparut noi elite pe regiuni intinse. Concomitent, in est, are loc un declin in utilizarea si depunerea obiectelor din bronz.
Vedem cum se formeaza o legatura intre Wessex si Mycene.
De ce Bronzul Europei de nord prezinta atat de multe similitudini cu Mediterana de est si civilizatia myceniana, este intrebarea careia Kristiansen a incercat sa-i gaseasca un raspuns concludent.
Consider totusi ca anumite particularitati zonale sunt impuse de catre Kristiansen ca fiind valabile la nivel continental. Kristiansen ofera prin intermediul acestei lucrari numeroase idei noi, dar nu ofera o perspectiva pe termen lung.
