Sustragerea de la serviciul militar

Sustragerea de la serviciul militar

1. Continutul legal

In art. 348 C. pen. este incriminata fapta persoanei care isi provoaca va­tamari inte­gritatii corporale sau sanatatii, simuleaza o boala sau o infirmitate, foloseste in­scri­suri false sau orice alte mijloace, in scopul de a se sustrage de la serviciul militar.

Indeplinirea serviciului militar in randurile fortelor armate ale tarii constituie o in­datorire de onoare a cetatenilor Romaniei.

In acord cu prevederile Constitutiei Romaniei sunt si dispozitiile care re­gle­men teaza modul de indeplinire a serviciului militar in termen si cu termen redus (Le gea nr. 46/1996), iar sustragerea de la indeplinirea servi­ciului militar constituie o fapta cu un evident pericol social, ceea ce justifica incriminarea ei in dispozitiile art. 348
C. pen.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il formeaza relatiile sociale referi­toare la instituirea serviciului militar obligatoriu ca premisa de baza pentru capacita­tea de aparare a tarii, relatii care n-ar putea fi aparate altfel decat prin combaterea faptei de sustragere de la serviciul militar.

b) Infractiunea de sustragere de la serviciul militar, avand ca scop apararea unor valori imateriale, nu are un obiect material; cauzarea de vatamari cor­porale ori folosirea de inscrisuri falsificate sunt doar mijloace de savarsire a faptei.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii poate fi orice persoana, dis­pozitia de incriminare necontinand vreo conditie cu privire la calitatea autorului.

Autorul infractiunii poate fi atat un militar, cat si un civil. Asupra modului de doban­dire a calitatii de militar se vor avea in vedere prevederile Legii nr. 46/1996, in care se precizeaza ca se considera militar persoana chemata pentru satisfacerea serviciu­lui militar de la data prezentarii la centrul militar, unitate sau formatiuni militare si pana la lasarea sa la vatra. Durata serviciului militar este de 12 luni pentru militarii de toate armele (art. 12).

In ceea ce priveste persoanele civile, autor al infractiunii poate fi numai acea per­soana civila care poate fi chemata la indeplinirea serviciului militar potrivit preve­derilor Legii nr. 46/1996.

Conform art. 11 din aceasta lege, toti cetatenii Romaniei, barbati, inclusiv absol ven­­tii de liceu, pot fi chemati pentru indeplinirea serviciului militar in anul cand impli­nesc varsta de 20 ani. Limita maxima de varsta pana la care cetatenii romani pot fi chemati la indeplinirea serviciului militar in termen este de 35 ani.

In actul normativ citat se prevede ca absolventii institutiilor civile de invatamant su­pe­rior, recunoscute de stat, care nu au indeplinit obligatiile militare pana la ince­pe­rea studiilor, efectueaza serviciul militar cu termen redus cu durata de 6 luni, in primul an dupa absolvire, daca nu au implinit varsta de 35 de ani [art. 26 alin. (l) teza I-a].

Calitatea de subiect activ al infractiunii, fiind limitata la sfera persoanelor aratate, rezulta ca desi infractiunea nu are un subiect activ calificat, ea are totusi un cerc restrans de subiecti activi[1].

La aceasta infractiune nu este posibil coautoratul, deci este o fapta cu subiect nemij­locit unic. Participatia este insa posibila sub forma de instigare sau complicitate.

b) Subiectul pasiv al infractiunii este statul, ca titular al valorii sociale cu privire la capacitatea de aparare. In ce priveste conditiile de loc si timp, legea prevede cerinta, in cadrul variantei agravate, ca fapta sa se comita in timp de razboi.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Infractiunea de sustragere de la serviciul militar, sub aspec­tul elementului material, se caracterizeaza prin savarsirea uneia dintre actiunile pre­va­zute in art. 348 C. pen., si anume:

- autoprovocarea de vatamari integritatii corporale sau sanatatii;

- simularea unei boli sau infirmitati;

- folosirea de inscrisuri false sau

- folosirea de orice alte mijloace.

Ca o conditie esentiala, toate aceste actiuni trebuie sa fie comise in scopul sus­tragerii de la serviciul militar.

Vatamarea integritatii corporale sau sanatatii se realizeaza de catre persoana care sufera vatamarea. In cazul in care actiunea este efectuata de alta per­soana (bineinteles la solicitarea si, deci, cu consimtamantul persoanei care este vatamata), aceasta va fi complice la infractiunea de sustragere de la serviciul militar. Complicele trebuie sa cunoasca scopul in care se face vatamarea. In cazul acestei modalitati, per­soana care isi provoaca vatamarea aratata in lege, devine iremediabil inapta pen­tru satisfacerea serviciului militar, ceea ce confera un pericol social sporit faptei in raport cu celelalte modalitati care, odata descoperite, subiectul poate fi luat in arma­ta.

Pentru simularea unei boli sau infirmitati, autorul se poate folosi de anumite substante prin care deregleaza temporar activitatea normala a unor organe (de exemplu foloseste unele medicamente pentru cresterea pulsului, pentru functionarea neregulata a inimii etc.).

Folosirea unor inscrisuri false se realizeaza, de regula, prin aratarea in fata comi­siilor de recrutare sau incorporare ori in fata superiorilor, a unor acte false care, daca ar consemna situatii reale, ar duce la inlaturarea obligatiei pentru faptuitor de a indeplini serviciul militar. Pentru existenta infractiunii nu prezinta relevanta cine a fal­si­ficat actul sau daca acesta a fost falsificat partial sau in intregime. Daca falsul a fost savarsit de persoana care se sustrage de la indeplinirea serviciului militar se vor aplica regulile de la concursul de infractiuni.

Prin folosirea de alte mijloace, se au in vedere acele actiuni ale subiectului care il fac indisponibil pentru prestarea serviciului militar (de exemplu, plecarea din tara, savarsirea unei infractiuni etc.).

Infractiunea de sustragere de la efectuarea serviciului militar este o infractiune cu continuturi alternative, pentru existenta infractiunii fiind suficienta constatarea savarsi­rii unei singure modalitati din cele prevazute de textul de lege; in cazul realizarii a doua sau mai multe modalitati exista tot o unitate infractionala, cu conditia ca actiuni­le respective sa se efectueze in baza ace­leiasi rezolutii infractionale.

b) Urmarea imediata consta in crearea unei stari de pericol pentru capacitatea de aparare a tarii. Aceasta se realizeaza prin savarsirea oricareia din modalitatile descri­se in norma de incriminare, in scopul sustragerii de la serviciul militar.

c) Legatura de cauzalitate rezulta din savarsirea faptei.

B. Latura subiectiva. Infractiunea se caracterizeaza numai prin forma de vinovatie a intentiei, calificata prin scopul urmarit de autor si anume aceea de sustragere de la serviciul militar.

Nu intereseaza daca scopul urmarit a fost atins sau nu.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa, desi posibile, sunt lasate in afara incri­minarii de catre legiuitor.

Consumarea infractiunii are loc o data cu savarsirea uneia din faptele descrise in norma de incriminare, in scopul sustragerii de la serviciul militar.

B. Modalitati. Infractiunea se poate savarsi in doua modalitati normative prevazute de art. 348 C. pen., adica intr-o modalitate simpla si una agravata (caracterizata de timpul de realizare, adica in timp de razboi).

C. Sanctiuni. Infractiunea, in forma sa simpla, este pedepsita cu inchi­soarea de la 6 luni la 5 ani, iar cand fapta se savarseste in timp de razboi, pe­deapsa este inchi­soarea de la 3 la 10 ani.

Actiunea penala se pune in miscare numai la sesizarea comandantului unitatii la care civilul trebuia sa se prezinte pentru efectuarea serviciului militar sau in care militarul isi executa serviciul militar. Competenta de judecata apartine tribunalului militar.