PREVENIREA CRIMINALITATII - ABORDARE GLOBALA

OBIECTIVE DE INVATAT

• Prevenirea si combaterea criminalitatii - delimitari conceptuale si interferente;
• Tipologia prevenirii criminalitatii dupa criteriile
• legalist:
• prevenirea generala;
• prevenirea speciala, si relationarea lor.
• corelarea modificarilor definitiei legaliste cu fazele masurilor preventive:
• prevenirea predelictuala;
• prevenirea pst-delictuala.
• criteriul directilor principale:
• preventia sociala;
• preventia situationala - tipologia masurilor specifice;
• criteriul nivelurilor de realizare:
• prevenirea primara;
• prevenirea secundara;
• prevenirea tertiara.

Tipuri de servicii preventive:

serviciul de ordine

serviciul de mentinere a ordinii;

serviciul de restabilire a ordinii.

Tipuri de politii:

preventiva;

sociopreventiva, cu elementele sale structurale:

patrula pedestra;

patrula in echipe;

posturi de cartier;

ofiter de prevenire.

o      criteriul finalitatii strategiilor:

prevenirea fondata pe strategii indirecte;

prevenirea fondata pe strategii directe;

prevenirea fondata pe strategii specifice.

unele standarde si mecanisme de prevenire:

o      cadrul general de prevenire, in viziunea Recomandarii Nr. R(87)19 a Consiliului Europei;

o      organizarea prevenirii din perspectiva participarii publicului la politica in domeniul criminalitatii - Recomandarea R(87)21 a Consiliului Europei;

o      medierea, aplanarea si solutionarea conflictelor, ca mecanism preventiv important;

o      privarea delicventilor de produsele infractiunilor - metoda moderna si eficace de lupta contra criminalitatii grave, introdusa de Conventia europeana relativa la spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor, infractiunilor;

o      supravegherea comunicatiilor - Conventia europeana de intrajutorare penala reciproca si Recomandarea R(85)10 a Consiliului Europei;

o      supravegherea persoanelor condamnate sau liberate conditionat.

APLICATII PRELIMINARE

1. In ce termeni vedeti deosebirea intre prevenirea si, respectiv, combaterea criminalitatii, daca ea exista ? Pronuntati-va in scris !
2. In baza cunostintelor dobandite la disciplina Drept penal, redati diferenta specifica intre prevenirea generala si prevenirea speciala !
3. Care din notiunile de mai jos ar trebui, in opinia dumneavoastra, utilizate frecvent ?
1. Combaterea criminalitatii .. 1
2. Reprimarea criminalitatii  2
4. Argumentati, in scris, optiunea aleasa la intrebarea anterioara !

1. PREVENIREA SI COMBATEREA CRIMINALITATII - DELIMITARI CONCEPTUALE SI INTERFERENTE

1.1. Prevenirea criminalitatii - acceptii terminologice

• Lato sensu, inglobeaza, concomitent, atat prevenirea propriu-zisa cat si combaterea criminalitatii, in sensuri diferite de abordare:

ansamblul demersurilor ce decurg din dreptul suveran statului de aparare a existentei sale legale si materiale si de solvgardare a ordinii publice, prin mijlocul masurilor si actiunilor preventive si represive;

ansamblul demersurilor si masurilor formulate si adoptate in baza concluziilor desprinse din studiul cauzalitatii fenomenului infractional, a caror implementare are menirea de a asigura stapanirea criminalitatii, reducerea, treptata, a numarului infractiunilor, infractorilor, victimelor si al urmarilor unor asemenea fapte antisociale;

acceptie sintetica: totalitatea masurilor destinate preintampinarii comiterii de (noi) infractiuni.

• Stricto sensu - prevenirea criminalitatii se refera, exclusiv, la masurile si actiunilor intreprinse inainte de comiterea de infractiuni pentru preintampinarea aparitiei si manifestarii lor.

1.2. Combaterea criminalitatii - ansamblul masurilor si actiunilor intreprinse, post - factum, pentru descoperirea infractiunilor, identificarea, prinderea, corelarea subiectilor activi, in scopul preveniri activitatilor lor ilicite si tragerii la raspundere penala, pentru preintampinarea de a comite noi fapte penale, sau de a-si continua actiunile ori inactiunile ilicite deja intreprinse.

Combatere sau reprimare a criminalitatii ?

2. TIPOLOGIA PREVENIRII CRIMINALITATII

Criteriul clasic, legalist:

o      prevenirea generala - insasi existenta legii penale, prin continutul sau si, indeosebi, prin sanctiunile preconizate, in caz de comitere a infractiunii, reprezinta un factor inhibator asupra intentiei criminale si trecerii la act.

o      prevenirea speciala, trecerea efectiva la aplicarea legii penale, in cazul incalcarii sale fata de autorii activi, pentru preintampinarea continuarii activitatii lor ilicite ori a comiterii de alte fapte penale - depistare - cercetare si tragere la raspundere penala, cu aplicarea de sanctiuni.

relationarea prevenire generala - prevenire speciala, din perspectiva interactiunii si interconditionarii reciproce.

PROFILAXIA CRIMINALITATII, in optica lui BENIGNO DI TULIO

profilaxia generala:

o      profilaxia generala, directa, care se apleaca asupra legilor penale si amenintarii cu pedeapsa;

o      profilaxia criminala, indirecta, bazata pe politica sociala;

profilaxia speciala, vizand prevenirea unor tipuri distincte de criminalitate, prin demersuri specifice si mecanisme asociate:

o      Politia pentru protectia si supravegherea subiectilor si claselor periculoase etc.

Criteriul corelarii modificarii definitiei legaliste cu fazele implementarii masurilor preventive:

Premisa: extinderea definitiei infractiunii stipulata in cadrul penal, pentru a include "orice incalcare a normei de conduita".

prevenirea predelictuala, totalitatea masurilor intreprinse pentru preintampinarea comiterii delictelor, aplicate de catre factorii direct implicati ori interesati de aceasta, in ideea actionarii asupra tuturor elementelor de cauzalitate care conduc la delicventa, pentru limitarea sau eliminarea incidentei lor, masurile de ordin economico-social si educativ fiind prioritare;

prevenirea post-delictuala, ca ansamblu de masuri aplicabile in raport cu persoanele care deja au comis delicte, dar si vizand introducerea corectiilor de rigoare asupra tuturor aspectelor care au concurat la complexitatea cauzala a acestor delicte, potentand comiterea lor (Sublinierea tezei a doua a asertiunii deosebeste prevenirea post-delictuala, de prevenirea speciala, definita strict legalist).

Criteriul directiilor principale

preventia sociala, actiunea asupra factorilor sociali implicati in criminogeneza, pentru orientarea si influentarea lor in sensul dorit - limitarea impactului lor cauzativ sau conditionativ;

preventia situationala, ca ansamblul masurilor care au ca scop reducerea ocaziilor care favorizeaza comiterea de infractiuni si sporirea riscului delicventilor de a fi descoperiti si trasi la raspundere penala, de genul:

masurilor de securitate ( camere video, sisteme de alarmare);

masurilor de influentare a costurilor si beneficiilor infractorilor.

Criteriul nivelurilor de realizare

o      prevenirea primara, ca orice forma de activitate legala, suceptibila sa reduca riscurile criminalitatii, de timpul:

educatie;

prevenire sociala;

protectia mediului inconjurator;

supravegherea fostilor detinuti si grija pentru reabilitarea lor;

masuri si actiuni pentru destinderea tensiunilor intre grupuri umane (majoritare - minoritare, etc.)

rolul important al dispozitiilor privind drepturile omului;

o      prevenirea secundara, prin prezenta fizica in termen a dispozitivelor politienesti (si nu numai), ca factor inhibator prin:

servicii de ordine, destinate activitatii de securitate, fara sarcina restabilirii ordinii publice (la cursa ciclista);

servicii de mentinere a ordinii, cu activitati de asigurare a securitatii, cu perspectiva, eventuala, a restabilirii ordinii, daca va fi tulburata (la reuniuni publice; meciuri de fotbal s.a.);

servicii de restabilire a ordinii publice grav tulburate (Detasamentele de Interventie Rapida)

o      prevenirea tertiara, reperarea si arestarea delicventilor, transferarea lor in fata autoritatilor judiciare competente si pedepsirea acestora, supravegherea si, in final, reabilitarea lor (Sublinierea diferentiaza acest tip, de prevenirea speciala, legalista)

Criteriul finalitatilor avute in vedere

o      prevenirea fondata pe strategii indirecte. Finalitate: identificarea, structurarea si implementarea posibilitatilor societatii pentru implementarea calitatii generale a vietii si, astfel, restrangerea campului de actiune a criminalitatii, prin masuri in domeniile:

domeniul invatamantului si protectiei sociale;

activitati constructive de ocupare a timpului liber;

limitarea somajului;

ridicarea standardului de viata al comunitatilor;

interventii in timp de criza

o      prevenirea fondata pe strategii directe. Finalitate, prin masuri cu un pronuntat caracter practic-aplicativ, vizand restrangerea posibilitatilor de comitere a actelor infractionale, pe urmatoarele coordonate:

reducerea potentialului de comitere a infractiunilor, prin:

strategii cu masuri tehnice:

iluminatul stradal;

promovarea conceptului de "spatiu de protectie", integrat in structura constructiilor, noi norme de securitate a constructiilor si centrelor comerciale (A se vedea decizia de completare a masurilor tehnice de inregistrare de la benzinaria din Bucuresti, jefuita de tanarul cu "pistolul" (bricheta, in fapt));

protectia fizica impotriva infractiunilor:

incuietori cu siguranta la locuinte, sisteme electronice de alarma antifurt la autovehicule;

campanii ale departamentelor politienesti de promovare a existentei si eficacitatii acestor sisteme;

marcarea individuala a obiectelor de valoare;

imbunatatirea relatiilor politiei cu publicul

Patrularea preventiva stradala si zonala:

patrulari politienesti pe strazi;

supravegherea transportului public, prin echipe politienesti specializate;

servicii speciale de voluntari neinarmati.

Echipamente tehnice audiovizuale in statii de cale ferata, intersectii sau piete, aeroporturi, avioane, etc.

Asociatii cetatenesti pentru prevenire:

pentru sprijin reciproc;

"amicii politiei";

comitetele de prevenire si de protectie a copiilor;

paza particulara;

structuri mixte cu politisti.

ONG-uri de profil.

Servicii de consultanta antinfractionala, asigurate de politie:

expozitii, simpozioane, conferinte publice;

cursuri de autoaparare;

instructaje tehnice asupra sistemelor de securitate si prevenire;

exercitii demonstrative la sarbatori, celebrari, cu participarea publicului;

structuri specializate politienesti de relatii publice, cu publicul si cu comunitatea, de prevenire a criminalitatii;

Campanii publicitare, cu implicarea mass-media:

publicitate de cazuri;

brosuri si publicatii periodice cu tematica de prevenire si reprimare a criminalitatii;

prezentare de persoane cu rezultate preventive notabile;

competitii intre zonele rezidentiale privind asigurarea securitatii si sigurantei publice;

Internetul politiei.

o      prevenirea fondata pe strategii specifice. Finalitate: abordari strategice, cu caracter de inovatie, pentru potentarea eficacitatii actionale, pe tipuri delicvente, de criminalitate si / sau pe ansamblu criminalitatii, de genul:

organizarea si implementarea masurilor de protectie juvenila (A se vedea Legea protectiei copilului si programele politienesti, de profil);

crearea si implementarea structurilor comune, antiinfractionale, pe plan national si local, cu rol de coordonare si planificare;

tematici preventive in invatamant, etc.

APLICATII PRACTICE

1. Redati cate un exemplu, din realitate sau imaginar, prin care sa asigurati diferenta specifica intre prevenirea speciala si prevenirea postdelictuala !
2. Dupa criteriul directiilor principale, activitatea de prevenire are in vedere:
1. prevenirea primara .. 1
2. prevenirea secundara 2
3. prevenirea sociala 3
4. prevenirea situationala  4
3. Conceperea si aplicarea de masuri cu un pronuntat caracter practic-aplicativ vizand restrangerea posibilitatilor de comitere a actelor infractionale, apartin de:
1. prevenirea fondata pe strategii indirecte . 1
2. prevenirea fondata pe strategii specifice . 2
3. prevenirea fondata pe strategii directe . 3
4. Redactati un scurt referat privind masurile luate sau preconizate de catre dumneavoastra pentru autoprotectie impotriva criminalitatii !
5. Ce organism special infiintat pentru planificarea si coordonarea prevenirii criminalitatii exista la nivelul judetului d-voastra si unde este el localizat ?

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

-Dr. Stanca, Iustin, Criminologie, Editura "Concordia", Arad - 2003, p. 320

Strategii de prevenire a criminalitatii, in BULETIN de informare si documentare, 2/1994, Ministerul de Interne, Centrul de informare si documentare, p. 5-9.

Florenz, Paul, Mainten de l'orde, articol aparut in Editura franceza E.S.I.N., apud Buletin de informare si documentare nr. 1/1991, Ministerul de Interne, Statul Major, Oficiul de informare si documenare, p. 38 si urmatoarele.

Gl. Div. (p.m.) Sandu, Ion Eugen, conf. univ. dr. Sandu, Florin, asist. univ. av. Ionita, Gheorghe - Iulian, Criminologie, Editura "SYLVI", Bucuresti, 2001, p. 240 si urmatoarele.

Sczepanski, Jean, Notiuni elementare de sociologie, Editura Stiintifica, 1972, p. 178-181

DI TULLILO, Benigno, Principes de Criminologie Clinique, Bibliotheque de Psychiatrie, Presses Universitaires de France, 107, Boulevard Saint-Germain, Paris, traduit de l'italien par Giuseppe Crescensiv, p. 382-416

3. UNELE STANDARDE SI MECANISME DE PREVENIRE A CRIMINALITATII

• APLICATII PRELIMINARE

1.     Punctualizati, in scris, principalele forme si modalitati prin care, in opinia dumneavoastra, publicul poate fi atras la elaborarea si aplicarea politicilor privind prevenirea criminalitatii !

2. In ce masura considerati ca victimele sunt implicate in cauzalitatea criminalitatii ?
1. FOARTE MARE  1
2. MARE .. 2
3. POTRIVITA 3
4. MICA 4
5. FOARTE MICA .. 5
3. Ce ar trebui intreprins, in opinia dumneavoastra, pentru protejarea victimelor infractiunilor ?
4. Incercati sa redati diferenta specifica intre medierea, aplanarea si solutionarea conflictelor !
5. Ce intelegeti prin "produsele infractiunilor" ?
6. In ce masura acceptati, din considerente de prevenire si combatere a infractiunilor, interceptarea comunicatiilor telefonice si / sau postale ?
1. Foarte mare . 1
2. Mare  2
3. Potrivita  3
4. Mica  4
5. Foarte mica  5

3.1 Cadrul general de prevenire, potrivit Recomandarii Nr. R (187) 19 referitoare la organizarea prevenirii criminalitatii, adoptata de Consiliul Europei.

⇨    Dezvoltarea de politici privind prevenirea sociala si acordarea unei atentii speciale preventiei situationale;

⇨    Actiunea la toate nivelurile posibile, precum si stabilirea si aplicarea masurilor tinandu-se cont de particularitatile locale si de necesitatea concentrarii lor pe anumite tipuri de criminalitate (A se vedea coruptia din Romania anului 2003);

⇨    Implicarea concursului larg al colectivitatii si coordonarea eforturilor politiei si ale altor agentii publice si private, care pot fi facilitate prin crearea unor organisme specializate de prevenire a criminalitatii;

⇨    Masuri adecvate pentru a garanta ca organismele de supraveghere si securitate( societatile de paza si securitate - n.ns) nu impiedica functiile politiei si nu compromit libertatile individuale si ordinea publica (A se vedea cazul Tepro - Iasi, in care membri ai unei societatii de paza au fost implicati in asasinarea liderului de sindicat incomod - 2001);

⇨    Efectuarea de cercetarii stiintifice criminologice, in baza carora masurile de prevenire sa decurga din cunoasterea aprofundata a problemei.

RECOMANDARI, PUNCTUALE, IN REALIZAREA DEZIDERATELOR ANTERIOARE:

Includerea prevenirii, ca misiune permanenta, in toate programele guvernamentale de lupta impotriva criminalitatii stipularea de obligatii concrete de actiune si prevederea creditelor (financiare), necesare acestui scop; stabilirea de responsabilitati precise in cadrul instantelor guvernamentale, in acest sens.

Crearea, incurajarea si sustinerea pe plan national si/sau pe plan regional si local de organisme de prevenire a criminalitatii, cu atributii si sarcini specifice (A se vedea detaliile cuvenite din Recomandarea de referinta, corelate cu prevederile institutiilor similare din Romania ).

Masuri necesare, specifice, pentru sporirea riscului delicventilor de a fi descoperiti:

Axarea studiului asupra unei criminalitatii specifice, mai degraba decat asupra unor domenii vaste, care nu sunt bine definite, de activitate infractionala;

Identificarea caracteristicilor criminalitatii si victimelor intr-un sector geografic determinat (Corelat cu cartografierea si ecologia infractiunilor);

Identificarea infractiunilor care sunt posibil de infuentat prin masuri preventive;

Identificarea obstacolelor in calea unei actiunii preventive eficiente si cautarea mijloacelor de a le depasi (de exemplu, lipsa creditelor, apatia populatiei, rivalitatile intre diferite organisme);

Obtinerea sprijinului organismelor implicate in initiativele de prevenire, informarea populatiei asupra lor si determinarea ei sa coopereze.

Promovarea si incurajarea cercetarilor in domeniul prevenirii, cu atentie deosebita asupra evaluarii programelor de prevenire, care ar necesita:

O definire clara si precisa a criteriilor de eficacitate (N.ns: Pentru a nu mai acuza politia ca nu a actionat, bine, daca are mai multe constatarii, in domeniul prevenirii si respectiv, al combaterii(reprimarii infractiunilor), daca a actionat bine in plan preventiv. Criterii posibile:

o      reducerea ratei generale a criminalitatii;

o      cresterea constatarilor la infractiunile economice(fraude) care, de regula, se cauta si scaderea infractiunilor de natura judiciara care, de regula, se reclama si includ un pronuntat sentiment de nesiguranta civica, provocand ingrijorare;

o      realizarea unui optim al raportului numar de infractiunii constante / numar de autori identificatii, pentru reducerea starilor de pericol derivate din infractiunile continui sau continuate;

o      ponderea solutionarii lucrarilor si cauzelor penale, cu autori initial necunoscuti;

o      reducerea ponderii restituirilor pentru completarea cercetarilor si schimbarilor de solutii propuse (la nivelul politiei si parchetului);

o      cresterea celeritatii infaptuirii actului de justitie pe traseul politie - parchet - instante de judecata;

o      ponderea constatarilor de infractiunii economico - financiare raportata la particularitatile zonale (judet de granita - contrabanda etc., numarul si puterea economica a agentilor economici s.a.)

Introducerea si valorificarea elementelor de compararea intre un sector experimental si un sector martor, sau intre situatia anterioara si cea posterioara introducerii masurilor preventive, concrete.

Studierea deplasarii criminalitatii, a evolutiei sale, globale si pe tipuri distincte, dupa interventie.

Promovarea si implementarea celorlalte masuri punctuale statuate in Rezolutia (73) 25 asupra metodelor de studiu perevizional al criminalitatii, adoptata de Consiliul Europei (1973)

Reexaminarea si, daca este cazul, completarea reglementarilor juridice relative la abilitatile initiale, la autorizarile periodice si la inspectiile autoritatilor publice abilitate asupra societatilor de securitate si supraveghere, avandu-se in vedere:

daca asemenea societati dispun de serviciile unui personal propriu, atunci sa fie stabilite norme minime, mai ales pentru portul uniformei diferite de cea a politiei, pentru documente de identificare specifice, pentru formarea adecvata, care sa cuprinda notiuni de drept penal, cunostinte tehnice de supraveghere si securitate, drepturile, obligatiile si responsabilitatile acestui personal, ca si norme de comportament adecvat, in special in raporturile cu populatia;

incurajarea relatiilor pozitive intre politie si societatile de supraveghere si securitate, astfel incat, in limitele activitatilor, cele din urma sa ajute politia in actiunea de prevenire a criminalitatii

Conceperea, adoptarea si implementarea masurilor necesare pentru o cooperare eficienta internationala in materie de prevenire.

3.2 Organizarea prevenirii criminalitatii din perspectiva Recomandarii (83)7 privind participarea publicului la politica in domeniul criminalitatii, adoptata de Consiliul Europei in anul 1983, pe urmatoarele coordonate majore:

1. Informarea si cercetarea:
1. extinderea si ameliorarea calitatii statisticilor criminalitatii, precum si dezvoltarea cercetarilor asupra criminalitatii si justitiei penale, incluzand si anchete asupra victimizarii;
2. transmiterea informatiilor astfel obtinute spre cetateni, de maniera a le inlatura prejudecatile privind criminalitatea si justitia penala;
3. includerea notiunilor de drept penal si de criminologie in programele de invatamant si incurajarea prin cele mai potrivite mijloace, in special in colaborare cu mass - media, a constientizarii problemelor reale privitoare la criminalitate si justitia penala.
2. Participarea cetatenilor la elaborarea politicii in domeniul criminalitatii, indeosebi prin:
1. implicarea publicului in elaborarea acestor politici, pe plan national si local, prin intermediul comisiilor consultative ad-hoc, al unor organisme cu caracter permanent si prin vaste proceduri de consultare, in special dezbateri publice;
2. explicitarea, de catre autoritati, a orientarilor politicii referitoare la criminalitate si depunerea eforturilor necesare strangerii observatiilor cetatenilor asupra acestei politici.
3. Potentarea rolului cetatenilor in aplicarea politicii referitoare la criminalitate, prin:

o sensibilizarea acestora, prin informatii si structuri corespunzatoare, privind rolul esential pe care trebuie sa-l joace in aplicarea politicii de prevenire a criminalitatii si de reintegrare sociala a delicventilor, in special in asociatie cu masurile de inlocuire a pedepsei privative de libertate si de sprijinire a victimelor;

o asigurarea prevenirii sociale cu accent pe:

promovarea, in cadrul cursurilor si serviciilor de consultatie pentru parinti, a unei informatii adecvate asupra delicventei juvenile, in special privind cauzele, manifestarile, modalitatiile si mijloacele de prevenire a sa;

formarea profesorilor, cu scopul de a le permite ca, in cadrul functiilor lor, sa poata face fata problemelor de comportament ale elevilor;

acordarea de prioritati incadrarii in munca a tinerilor, promovarea formarii profesionale a celor cu comportamente deviante, cu scopul de a le facilita obtinerea de posturi, precum si incurajarea celorlalti muncitori de a-i integra in colectivitatile de munca;

incurajarea arhitectilor si urbanistilor in promovarea, pe plan national si local, a unei morfologii urbane mai umane si de natura a preveni criminalitatea;

luarea in consideratie a sugestiilor asociatiilor de cetateni privind intarirea coeziunii sociale in orase si cartiere si oferirea prilejului lor de a contribui la planificarea urbana, in vederea ameliorarii vietii si reducerii impactului criminogen al urbanismului;

incurajarea autoritatilor locale in promovarea unui dialog cu cetatenii, pe problemele anterioare prezentate;

inventarierea ansamblului de elemente si de mijloace tehnice de prevenire a ocaziilor de criminalitatea, in special dupa consultarea companiilor de asigurari si specialistilor din domeniu.

3.3 Organizarea prevenirii criminalitatii din perspectiva aplicarii Recomandarii Nr. R (87) 21 privind asistenta victimelor si prevenirea victimizarii, a Consiliului Europei (1987), pe coordonatele urmatoare:

o      facilitarea solidaritatii in comunitate si, indeosebi, in familie si in mediul social al victimei;

o      acordarea unui ajutor urgent victimelor si familiilor, in special celor vulnerabile, pentru a face fata necesitatilor imediate, incluzand si o protectie contra razbunarii delicventului;

o      efort maxim pentru prevenirea delicventei si victimizarii atat prin politici de dezvoltare sociala, cat si prin mijloace de prevenire din punct de vedere constitutional;

o      difuzarea in public si fata de victime a tuturor informatiilor si sfaturilor de natura sa evite victimizarea sau o noua victimizare, urmarind sa nu se alimenteze, inutil, sentimentele de frica si insecuritate (N.ns. A se vedea controversa, "sfatului", dat de catre politia locala dintr-un mare oras american, dupa sirul lung de victime facut de catre un lunetist, de a evita, pe cat posibil, locurile de actiune a acestuia si de a se deplasa in "zig - zag", pentru a evita victimizarea);

o      promovarea de programe de concentrare intre vecini, pentru prevenirea victimizarii si incurajarea grupurilor cu risc pentru a lua masuri de prevenire, in colaborarea cu autoritatile locale si politia;

o      incurajarea experientelor (pe baza nationala sau locala) medierii dintre delicvent si victima si evaluarea rezultatelor vizand, indeosebi, masurile prin care pot fi aparate interesele victimei;

o      evaluarea eficacitatii programelor puse in aplicare pentru prevenirea victimizarii populatiei, in ansamblu sau pentru anumite grupuri sociale etc.

3.4 Medierea, aplanarea si solutionarea conflictelor - mecanism important de prevenire a criminalitatii (Ms. Joyce New)

• Aplanarea  si solutionarea conflictelor - delimitari conceptuale, valente, limite si interferente

Aplanarea - gasirea unei solutii de moment, care nu este favorabila, momentan, ambelor parti implicate si care presupune amanarea solutionarii

Efecte pozitive:

deschide calea solutionarii conflictului;

determina partile sa participe la negociere, pentru a gasi solutii;

creaza timpul necesar gasirii de solutii;

face sau nu apt pentru negociere pe cel reticent.

Efecte negative:

amanarea solutionarii, implicate, poate duce la amplificarea conflictului si a efectelor sale;

rezultatul poate diferi de cel al solutionarii

Solutionarea - rezolvarea efectiva a conflictului prin stingerea sa ca urmare a satisfacerii ambelor parti.

o      Caile principale de solutionare a conflictelor

negocierea;

medierea;

arbitrajul;

actiunea in justitie.

Negocierea, implica, spre deosebire de celelalte trei cai, prezenta numai a celor doua parti implicate in conflict

Medierea - presupune prezenta si implicarea unei terte persoane, straine de conflict, din punctul de vedere al intereselor puse in joc, care nu are putere de decizie, spre deosebire de arbitraj si actiunea in justitie, la care ce-a de-a treia parte are putere de decizie, careia cele doua parti conflictuale ar trebui sa i se supuna.

o      Nivelurile de solutionare a conflictelor:

Nivelul intrapersonal: conflictul are loc intre persoane;

Nivelul interpersonal: conflict intre o persoana si comunitatea din care face parte;

Nivelul intergrupuri: conflictul intre doua sau mai multe grupuri de persoane din acceasi comunitate sau comunitatii diferite;

Nivelul international: conflictul care implica cel putin doua state sau grupari de state, pe de o parte si grupari teroriste.

o      Componente presupuse de caile de solutionare a conflictelor:

Puterea

o      simetrica, cel putin similara;

o      asimetrica, cand o parte are o putere mai mare decat cealalta din conflict;

Pozitiile partilor

flexibile;

inflexibile.

Nu intotdeauna pozitiile corespund intereselor si nevoilor reale ale partilor care le adopta.

In aplanarea si solutionarea unui conflict trebuie avut in vedere, in primul rand, interesele si nevoile partilor si nu atat pozitia lor.

Interesele / nevoile

o      vizibile

o      invizibile

o      Tipologia naturii conflictului

Conflict bazat pe guvernare, derivat din sentimentul ca guvernul nu rezolva cum trebuie ccea ce oamenii are realmente nevoie;

Conflicte de natura etnica, lingvistica, religioasa, politica;

Conflictul bazat pe resurse

o      Relatiomente care pot face posibila solutionarea conflictului:

partile sa fie incredintate ca lucrurile nu mai pot continua asa cum sunt in prezent;

toate partile din conflict care detin puterea de decizie sa fie de acord sa intre intr-un proces de aplanare si solutionare a conflictului;

partile sa fie incredintate ca problemele nu vor dispare de la sine;

toate partile sa manifeste o oarecare flexibilitate in pozitiile lor;

toate partile sa-si expuna cu claritate interesele si nevoile;

toate partile sa accepte ca procesul de solutionare sa aduca un castig fiecareia.

o      Elemente ale reusitei medierii si mediatorului:

mediatorul sa fie perceput si sa actioneze ca un neutru; perceptia ca neutru poate fi mai importanta decat insasi realitatea;

mediatorul sa fie pentru concesii reciproce si nu un arbitru ale carui interventii sa se bazeze strict numai pe norme si pe lege;

sa cunoasca interesele / nevoile reale ale partilor, "greutatea" lor specifica;

sa aiba incredere personala in justetea actiunii sale, capacitatea de a mentine echilibrul si de a nu crea sentimentul de complexare nici uneia dintre parti;

cand una din parti are o putere mai mare decat cealalta, mediatorul trebuie sa fie mai puternic decat partea cea mai puternica, prin corectitudinea sa si situarea de partea adevarului;

sa se asigure ca toti cei care au o miza in disputa se afla la masa tratativelor pentru care va porni de la cunoasterea categoriilor de interese vizate si a celor mai reprezentative persoane care sa le sustina.

o      Principii care trebuie respectate in cursul medierii:

in loc sa se caute si sa se vada diferentele, este mai bine de cautat si invocat asemanarile;

partile sa aiba credibilitate reciproca;

sa se manifeste toleranta la ambiguitati si la punctele de vedere diferite, receptivitate, incredere si empatie fata de ceilalti.

toti ne apreciem propria valoare. Asa sa facem si cu ceilalti!

o      Caracteristici si cerinte ale interactiunii din cadrul medierii:

ascultarea, capacitatea de a fi atent si a retine ceea ce expun ceilalti;

capacitatea si deprinderea mediatorului de a reformula ce s-a spus, pentru ca toate partile sa fie incredintate ca s-a retinut ceea ce au vrut cu adevarat sa spuna;

asumarea responsabilitatilor pentru interactiune, din partea fiecarui participant;

este mai bine de a avansa propunerii constructive, a critica sete foarte usor;

incurajarea regandirii solutiilor;

sa nu se manifeste pripeala in tragerea concluziilor.

APLICATII PRACTICE

1.     In ce masura considerati ca profesia de jurist, indiferent de domeniul de exercitare, este compatibila cu exercitarea medierii unor conflicte ?

2.     Argumentati, in scris, optiunea pentru raspunsul de la intrebarea anterioara!

3.     Indicati, in scris, etapele si problemele de urmarit pentru pregatirea si desfasurarea unei medieri, in calitate de mediator, intr-un conflict dintre doi vecini privind proprietatea si folosinta efectiva a gradinilor invecinate - real ori imaginar - !

3.5. Privarea delicventilor de produsele interactiunilor infractiunilor - metoda moderna si eficace de lupta contra criminalitatii grave, conform Conventiei relativa la spalarea, descoperirea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunilor (Consiliul Europei si alte state semnatare, Strasbourg, 8 noiembrie 1990).

APLICATII PRELIMINARE

1. Redati, in scris, ceea ce d-voastra intelegeti, acum, prin " produsele infractiunilor"!
2. Studiind legislatia penala si procesual penala din Romania, nominalizati, in scris, diferenta specifica intre institutiile juridice "sechestrare" si, respectiv, "confiscare"!

3.5.1. Precizari terminologice, in viziunea Conventiei relative la descoperirea, spalarea, sechestrarea si confiscarea produselor infractiunilor.

Produsul infractiunilor - orice avantaj economic obtinut dintr-o infractiune penala, care poate consta in:

orice bun, de orice natura:

corporal

incorporal

mobil

imobil;

actele juridice sau documentele atestand un titlu sau un drept cu privire la un bun.

Instrumentul infractiunilor - orice obiect folosit sau care se intentioneaza a fi folosit, in orice modalitate, in totalitate sau in parte, pentru a comite una sau mai multe infractiuni penale.

Confiscarea - o pedeapsa sau o masura ordonata de catre un tribunal ca urmare a unei proceduri referitoare la una sau mai multe infractiuni penale, care conduc la privarea permanenta de bunul provenit din aceste infractiuni.

Infractiunea principala - orice infractiune penala in urma careia produsele sunt rezultate sau susceptibile de a deveni obiectul uneia din infractiunile de spalare.

Infractiunile de spalare

1. Convertirea sau transferarea bunurilor fiecarei Parti (la conventia de referinta), daca se stie ca aceste bunuri constituie produse ale infractiunilor, in scopul disimularii sau ascunderii ilicite a acestor bunuri, sau ajutorarea oricarei persoane care este implicata in comiterea infractiunii principale sa scape de consecintele juridice ale faptelor sale;
2. Disimularea sau ascunderea naturii, originii, amplasarii, dispunerii, miscarii sau proprietatii reale a bunurilor sau drepturilor respective, despre care autorul stie ca aceste bunuri sunt produsul infractiunilor, sub rezerva principiilor constitutionale si a sistemului juridic intern;
3. Achizitionarea, detinerea sau folosirea bunurilor despre care cel care le achizitioneaza, detine sau foloseste stie, in momentul cand le primeste, ca acestea constituie produsul unei infractiuni;
4. Participarea la una din infractiunile de la literele a-c sau orice asociere, intelegere, tentativa sau complicitatea pentru oferirea de asistenta, ajutor sau sfaturi in vederea comiterii faptei, toate acestea patru numai daca:

au fost comise cu intentie;

daca, conform dreptului intern, prin masuri legislative si de alta natura li s-a conferit caracterul de infractiune penala.

3.5.2. Masuri la nivel national:

a.     incriminarea, in dreptul intern, a infractiunilor de spalare;

b.     masuri relative la confiscare, de natura legislativa si de alta natura, adoptate si necesare pentru a se permite confiscarea instrumentelor si produselor, sau bunurilor a caror valoare corespund acestor produse;

c.      masuri de investigare si masuri provizorii, care sa permita identificarea si cautarea bunurilor supuse confiscarii si prevenirii oricarei operatiuni, oricarui transfer sau oricarei instrainari cu privire la aceste bunuri;

d.     masuri legislative si de alta natura necesare imputernicirii tribunalelor sau altor autoritati competente de a dispune de accesul si consultarea dosarelor bancare, financiare si comerciale, in scopul punerii in aplicare a procedurilor de confiscare, investigare si provizorii, o Parte neputand invoca secretul bancar pentru a refuza sa dea curs acestor stipulatii;

e.     masuri care sa permita folosirea tehnicilor speciale de investigare, care sa usureze identificarea si urmarirea produsului, ca si strangerea probelor necesare, de genul:

D      ordonantelor de supraveghere a conturilor bancare;

D      observari;

D      interceptarii telecomunicatiilor;

D      accesul la sistemele computerizate;

D      ordonantelor de obtinere a documentelor specifice;

f.      Masuri legislative si de alta natura, relative la recursurile judiciare, pentru ca persoanele afectate de masurile de confiscare, investigare si provizorii sa-si poata apara drepturile.

1. A se vedea Legea nr. 21 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, din 18.01.1999, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei din 21.01.1999.

3.5.3. Cooperarea internationala in materie se refera la:

Sistemul cooperarii:

principiile cooperarii;

sprijinul la finele investigatiilor;

masurile provizorii;

confiscarea;

conditiile si imprejurarile in care se poate refuza sau amana cooperarea;

notificarea si protectia drepturilor partilor;

autoritatea centrala implicata;

corespondenta directa;

formele cererilor si limbile folosite;

legalizarea documentelor;

continutul unei cereri de cooperare;

utilizarea restransa a informatiilor sau probelor obtinute;

confidentialitatea cererilor si faptelor la care se refera;

taxe si daune.

APLICATIE PRACTICA:

1. Redactati un referat privind tratarea, comparativa, a infractiunilor de spalare a produselor infractiunilor, din Conventia europeana in materie si legislatia penala nationala, cu eventuale propuneri de lege ferenda !
2. In baza aprofundarii Conventiei europene in domeniu, incercati sa redactati un proiect de cerere de cooperare internationala, specifica problematicii acestui subiect, pe fondul unui caz real sau imaginar !

3.6. Supravegherea telecomunicatiilor, conform Recomandarii R(85) 10 a Comitetului Ministrilor statelor membre ale Consiliului Europei relativa la aplicarea practica a Conventiei europene de intrajutorare reciproca penala, in privinta comisiilor regatori pentru supravegherea telecomunicatiilor (28 iunie 1985)

APLICATIE PRELIMINARA

1. Intocmiti un referat, in baza cunostintelor acumulate deja in facultate ,cu tema "Dreptul la viata intima si privata, supravegherea comunicatiilor. Interferente si dileme"

REGULI SI MECANISM DE REZOLVARE.

Sfera de cuprindere-supravegherea mijloacelor transmiteri prin telefon, telex, fax (Internet - n.ns.) sau prin alte mijloace de comunicare, precum si de transmitere a inregistrarilor si transcriptiilor.

Exceptii de la punerea in aplicare a comisiilor rogatorii in domeniu:

o      cand legea statului in cauza nu permite recurgerea la aceasta metoda, avand in vedere natura sau gradul gravitati infractiunii ori statutul persoanei ale carei mijloace de telecomunicatii trebuie supravegheat;

o      cand, tinand cont de circumstantele afaceri luate in considerare, supravegherea nu s-ar justifica, potrivit dreptului intern al statului solicitat;

o      Cererile de ajutor reciproc trebuie sa contina, suplimentar stipulatilor art.14 din conventia europeana de intrajutorare penala:

o descriere cat mai precisa a mijlocului de telecomunicatii ce trebuie supravegheat;

elemente din care sa rezulte ca obiectul cereri nu poate fi atins adecvat prin alte mijloace de ancheta;

autorizarea supravegheri de catre autoritatea competenta a Partii solicitante;

perioada de efectuare a supravegheri.

Daca supravegherea este ceruta pe o perioada mai lunga decat cea permisa de dreptul intern al statului solicitat, atunci acesta din urma ar trebui sa informeze statul solicitant despre acest lucru si sa semnaleze, daca este cazul, posibilitatile de prelungire a perioadei de aplicare a masuri de supravegheri.

Autoritatile sale judiciare sa poata, inainte de a comunica inregistrarile sau transcrierile solicitate, sa distruga acele parti care, datorita obiectivului si motivului cererii nu prezinta interes pentru procedura penala, in scopul careia a fost facuta cererea.

Autoritatile judiciare ale statului statului solicitant sa distruga, de indata ce este posibil, partile inregistrarii sau transcrierile care nu prezinta interes pentru procedura penala in scopul careia a fost formatata cererea, iar copia procesului - verbal de distrugere sa fie transmisa statului solicitant.

Dupa ce a fost efectuata supravegherea ceruta, autoritatile statului solicitant sa informeze, conform legii si politicii sale, abonatul din serviciile sale de telecomunicatii, care a fost supravegheat sau orice alta persoana interesata.

Autoritatile statului solicitant sa nu foloseasca probele continute in inregistrarile si transcriptiile care i-au fost remise decat in scopurile care au motivat cererea.

Daca din inregistrarile sau transcriptiile rezultate din supraveghere va apare ca infractiunea pentru care s-a cerut ajutorul a fost comisa in intregime sau, in principal, pe teritoriul statului solicitat, acesta va trebui sa examineze problema competentei sale si sa o comunice statului solicitant

APLICATIE PRACTICA

1.     Mentionati principalele aporturi cu care supravegherea (telecomunicatiilor) poate contribui la prevenire si reprimarea criminalitatii!

2.     Statul francez a solicitat supravegherea de catre autoritatilor romane, pe timp de un an, a telecomunicatiilor unui cetatean al sau, cu resedinta in Romania, unde a realizat o investitie majora, mai precis a telefonului mobil si faxului firmei acestuia. In cererea adresata s-au facut precizarile ca autoritatile franceze nu dispun de posibilitatile si mijloacele adecvate pentru a obtine informatiile necesare strangerilor de probe, pentru a documenta intreaga activitate infractionala a respectivului cetatean, in special in referire la legaturile sale cu unii cetateni romani cu care a organizat o filiera de emigrare clandestina si de trafic de carne vie dinspre Romania spre Franta, motiv pentru care Parchetul francez a autorizat supravegherea respectivelor telecomunicatii.

Dandu-se curs favorabil respectivei solicitari, au rezultat date si informati certe, precum si probele adecvate ca acel cetatean impreuna cu M. C. si D.P., cetateni romani au racolat mai multe tinere din Gorj, Arad, Cluj, Iasi, carora le-a promis ca le va angaja ca si dansatoare in cluburile franceze. Ajunse in Franta, le-au sustras pasapoartele si, sub amenintare, le-au obligat sa se prostitueze. Totodata, au rezultat o serie de informatii privind evaziunile fiscale pe care le-a facut, in Romania, francezul in cauza in legatura cu firma constituita.

Analizati cazul de mai sus prin prisma regulilor si conditiilor de aplicare a comisiei rogatorii solicitata!

3.7. Supravegherea persoanelor condamnate s-au eliberate conditionat (Conventia europeana pentru supravegherea persoanelor condamnate s-au eliberate conditionat, Strasbourg 30.11.1964).

Scop - in lupta impotriva criminalitati, statele semnatare au datoria ca, in baza oricarei decizii ce emana de la unul dintre ele, sa asigure pe teritoriul celorlalte redarea sociala a delicventilor condamnati s-au eliberati conditionat, pe de o parte iar, pe de alta parte, punerea in executare a sanctiuni, in cazurile in care conditiile initiale prevazute nu sunt satisfacute de catre cei vizati.

Obligatia partilor contractante si exceptiilor corelative.

Acordarea ajutorului mutual in vederea redarii sociale a delicventilor, prin efectuarea supravegherilor, care poate consta in:

masuri menite sa faciliteze indreptarea lor si readaptarea lor la viata sociala;

controlul conduitei lor, care sa permita, daca este cazul, fie pronuntarea sentintei, fie punere ei in executare

- Punerea in executare a pedepsei sau masurii de siguranta a privari de libertate pronuntate in statul de origine, contra delicventului si a caror aplicare a fost suspendata.

Obligatiile anterioare au in vedere orice persoana care, pe teritoriul uneia dintre partile contractante, a facut obiectul:

unei decizi judiciare de vinovatie insotita de o suspendare conditionata a pronuntarii pedepsei;

unei condamnari ce comporta o privare de libertate, pronuntata sub conditie sau a carei executare a fost suspendata conditionat, in total sau in parte, fie in momentul condamnari, fie ulterior.

La cererea statului solicitant, statul solicitat pe teritoriul caruia delincventul si-a stabilit resedinta obisnuita, asigura, daca infractiunea care motiveaza cerere este precizata de legea ambelor state:

numai supravegherea;

supravegherea si eventual executarea;

realizarea integrala a condamnarii executari.

Supravegherea, executare sau aplicare integrala

- In materie de infractiuni fiscale, supravegherea sau executarea au loc numai daca s-a stabilit astfel intre partile contractante pentru fiecare infractiune sau categorie de infractiuni.

-In masura in care este necesar, statul solicitant si cel solicitat se informeaza reciproc cu toate circumstantele susceptibile sa afecteze indeplinirea masurilor de supraveghere sau punerea in executare a condamnari pe teritoriul statului solicitat.

-Statul solicitat informeaza statul solicitant in legatura cu modul in care a dat curs cereri sale. In caz de refuz total sau partial, trebuie facute cunoscute motivele acestei decizi.

Alte stipulatii, punctuale, vizeaza:

Supravegherea.

Executarea condamnarilor.

Desesizarea in favoarea statului solicitat.

Dispozitiile comune.

Cererea adresata in campul conventiei include:

1. autoritatea de la care emana;
2. obiectul sau;
3. identitatea delicventului si locul sau de resedinta in statul solicitat.

Aceasta cerere de supraveghere este insotita de originalul sau de o copie autentica a deciziei ce contine motivele ce au justificat supravegherea si a deciziei care prevede masurile carora le este supus delicventul, cu:

certificarea caracterului executoriu;

masurile de supraveghere care au fost ordonate;

indicarea:

circumstantelor infractiuni in speta;

timpului si locului comiteri ei si incadrarea juridica a acesteia;

durata sanctiunii de executat;

natura si durata masurilor de supraveghere solicitate;

dispozitiile legale aplicabile;

informatii privind personalitatea delicventului si conduita sa.

BIBLIOGRAFIEOBLIGATORIE

Horia Oprean, Criminologie, Editura Servo-Sat, Arad, 1996.

Ioan Eugen Sandu, Florin Sandu, Gheorghe-Iulian Ionita, Criminologie, Editura Sylvi, Bucuresti, 2001.

Iustin Stanca , Criminologie, Editura Concordia, Arad, 2003.

Rodica - Mihaela Stanoiu, Introducere in criminologie, Editura Academiei R.S.R Bucuresti 1989.

TEST TIP GRILA SI APLICATII PRACTICE GENERALE

1.     Criminologia este stinta care studiaza:

infractiunile, din punct de vedere strict legalist..1

determinismul, cauzele si conditiile criminalitatii.2

mecanismele de prevenire si combatere a criminalitatii3

2.     Coordonarea, cooperarea, confruntarea si prezentarea sistematica a rezultatelor diferitelor stiinte criminologice apartin:

criminologiei generale.1

criminologiei clinice..2

3.     Studiul multidisciplinar al cazului individual si formularea unui diagnostic, pronostic si, eventual, tratamentul asupra unui de;icvent defineste:

criminologia generala.....1

criminologia clinica.....2

4.     Incercuiti cifrele din dreptul urmatoarelor elemente ce intra in obiectul analitic al Criminologiei, in functie de criteriul la care se incadreaza fiecare in parte:

Nivele

Interpretativ Descriptiv Explicativ

- mediul123

- criminalitatea 123

- factorul criminogen 123

- actul criminal 123

- reactia sociala123

- victima 123

- terenul123

- cauza criminogena 123

5.     In care din urmatoarele situatii s-a regasit M.C., care a comis o infractiune de delapidare din banii si bunurile aflate in gestiunea sa de serviciu:

specifica sau particulara..1

amorfa..2

mixta sau intemediara...3

cu caracter subiectiv..4

6.     Situatia in care, exista ocazia, de a comite infractiunea, este:

amorfa..1

specifica sau periculoasa.2

cu caracter subiectiv3

7.     Faptul ca T.C. cauta ocazia favorabila de a realiza un furt din locuinte apartine de:

situatia amorfa..1

situatia periculoasa.....2

8.     Un tanar, provenit dintr-o familie destramata s-a raliat la o banda de cartier cu care, intr-o noapte, pe la orele 24:00, violat o tanara care a trecut, singura, prin parcul in care se gaseau respectivii tineri.

Analizand cele de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul fiecarei variante de raspuns, la care acestea se incadreaza obiectului Criminologiei, dupa criteriul descriptiv si cel al situatiei prezente:

micromediu...1

mediu ecologic.2

mediul acceptat..3

mediul de referinta.......4

situatia amorfa.....5

situatia specifica sau periculoasa....6

situatia cu caracter subiectiv......7

9.     Intemeietorii Criminologiei, ca stiinta distincta, sunt de facto:

Emile Durkhaim1

Enrico Ferri.2

Cesare Lombroso...3

Raffaele Garofalo.4

Segmund Freud.5

10.  Faptul ca victima unei infractiunii se putea razbuna, la inceputurile istoriei Criminologiei, cu orice pedeapsa ce o dorea, inclusiv cu una mult mai aspra decat ea a suportat din partea infractorului, se incadra la:

justitia privata nelimitata....1

abandonul noxal..2

legea talionului.3

invoiala pecuniara..4

11.  Printre primele forme de estompare a justitiei private nelimitate s-au inscris:

posibilitatea victimei de a aplica infractorului orice pedeapsa pe care acesta o dorea..1

abandonul noxal..2

invoiala pecuniara.......3

legea talionului.........4

12.  Din cate cunoasteti, la realitatile Romaniei de astazi avem prezente unele prelungiri justitiare ale abandonului noxal si invoirii pecuniare, transmise din generatie in generatie?

nu.1

da...2

nu cunosc..3

13.  Avem situatii in care, potrivit legii, posibilitatea invoirii pecuniare dintre victima - infractor, pentru unele infractiunii, nu este interzisa?

da..1

nu..2

14.  Scoala clasica criminologica punea accentul pe:

studiul infractorului........1

fredonism...2

studiul faptei.3

15.  Scoala pozitivista italiana accentua pe studiul:

faptei.1

faptuitorului...2

victimei..3

16.  In viziunea scolii sociologice de criminologie, criminalitatea reprezinta expresia, prin excelenta, a:

determinismului economic.1

proceselor sociale care determina si alte fenomene sociale..2

ambele variante de mai sus...3

17.  Conform scolii sociologice de criminologie principala cauzalitate a criminalitatii se circumscrie:

determinismului localizat la nivelul constiintei..1

determinismului economic..2

18.  In cursul anului 2006, in judetul ... , pe fondul cotinuarii unor elemente de criza economica, sociala, educational, de la nivel national, dar si al particularitatilor sale de judet de cronica, au fost constatate 2110 infractiunii, cu 5% mai mult decat in anul precedent si s-a estiamt o crestere in acelasii ritm si pentru anul 2007. In scopul stapanirii si reducerii treptate a acelui fenomen s-au propus noi masuri de ordin legislativ privind combaterea coruptiei, simplificarea cadrului juridic, introducerea politiei comunitare etc. Analizand descrierea invocata, incercuiti cifrele din dreptul acelor functii ale Criminologiei care isi gasesc acoperirea cel putin printrun element:

explicativa.....1

cognitiv - descriptiva....2

comprehensiva.3

prognotica4

aplicativ militanta ( de inginerie sociala).. 5

19.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei cognitiv - descriptive a Criminologiei:

20.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei explicative a Criminologiei:

21.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei prognotice a Criminologiei:

22.  Scrieti o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte exclusiv existenta functiei aplicativ -militante a Criminologiei:

23.  Clasificarea infractiunilor in doua tipuri majore - cu violenta si fara violenta reflecta existenta urmatoarelor concepte, utilizate in Criminologie:

indici1

indicatori..2

dimensiuni3

24.  Subdivizarea " Infractiunii contra vietii, integritatii corporale si sanatatii", din structura infractiunilor cu violenta, reprezinta:

indice..1

indicator...2

25.  In Criminologie, rata criminalitatii inalta este asociata existentei unei saracii ridicate si somajului crescut. Totusi, in aceleasi conditii de saracie si de somaj s-a constatat ca existenta unui numar sporit de politisti sau, dimpotriva, a unui numar prea mic de politisti, care desfasoara activitati de prevenire a criminalitatii isi pune amprenta, in mod diferit, asupra rate criminalitatii, in primul caz fiind mai mica, pe cand in al doilea caz mai mare. Analizand aceasta descriere, incercuiti cifrele din dreptul variantelor de raspuns la care acestea se incadreaza la categoriile de variabile luate in considerare!

Tip de variabila

Independenta Dependenta Variabila test

- rata criminalitatii 1 23

- saracia12 3

- numarul de politisti 12 3

- somajul 12 3

26.  Mentionati, in scris, cel putin o variabila independenta, utilizata in explicarea cauzalitatii criminalitatii!

27.  Mentionati, in scris, cel putin o variabila dependenta, utilizata in explicarea cauzalitatii criminalitatii!

28.  Introduceti, in scris, cel putin o variabila test, din care sa rezulte de ce in municipiul X s-au constata 1220 de infractiunii, pe cand in orasul Y 760 infractiunii!

29.  Formulati o scurta fraza sau o propozitie din care sa rezulte, explicit, o ipoteza si nu un postul, privind relationarea dintre nivelul instructiei scolare si rata criminalitatii!

30.  Separarea delicventilor care, din totalul delicventilor, sunt bolnavi mintali, de cei normal psihiatric este specifica regulii din criminologie:

a separarii diferentiale..1

a eliminarii tipurilor definite2

31.  Constatarea ca delicventii cu un nivel de instructie mai saczut sunt mai prezenti in comiterea infractiunilor cu violenta, decat la savarsirea infractiunilor intelectuale rezulta, prevalent, din utilizarea reguli, in Criminologie, privind:

eliminarea tipurilor definite.1

repararea diferentiara...2

32.  M.C., care a comis o unfractiune de omor deosebit de grav, i s-au stabilit ca are, la momentul dat, o hipocalcemie si o boala a tiroidei, un nivel de istructie scazut, o labilitate emotionala si o imaturitate caracteriologica. Metoda utilizata in acesta descriere, din punct de vedere clinic, apartine, in viziunea lui Jean Pinatel:

apropierii transversale..1

apropierii loncitudinale2

ambele variante de mai sus..3

33.  Studiul clinic asupra numitului M.C., care a comis un omor deosebit de grav, si care a aratat ca in cazul vietii acestuia el a fost, in tinerete, epileptic, ca apoi s-a afectat creierul in urma unei lovituri primite, la liceu, din partea unui coleg, ca a fugit mereu de la scoala si din familie si ca, in ultimul timp consuma drofuri si a intrat intr-o banda de cartier, se incadreaza la metoda clinica a:

apropierii longitudinale1

apropierii transversale....2

34.  Modul concret, practic, in care se foloseste, efectiv, o anumita metoda in Criminologie apartine:

metodologiei..1

metodei..2

tehnicii...3

35.  Aplicarea, telefonica, a unui chestionar de opinie privind coruptia si coruptibilitatea in Romania, defineste, prin excelenta:

metodologia..1

metoda..2

thnica.3

36.  Printre metodele si tehnicele de tratament al infractorilor se inscriu:

chestionarul criminologic..1

interviul...2

tehnica documentara3

in mediul liber....4

in libertate5

in penitenciar6

in semilibertate..7

37.  Accentul pus pe existenta unor relatii de cauzalitate si/sau conditionarea intre particularitatile struucturii organismului uman si raporturile diferitelor sale organe constitutive, pe de o parte, si alunecarea pe "intercriminus", pe de alta parte, este specific orientarilor de natura:

fizionomica si morfologica1

fiziologica..2

ambele variante de mai sus3

38.  Accentul pus pe relatiile deterministe intre criminalitate si diferitele moduri de functionare a organelor fiintei umane revine orientarilor explicative de natura:

fizionomica si morfologica..1

fiziologica..2

39.  Potrivit lui Cesare Lombroso, sunt adevarate urmatoarele teze principale:

Da Nu

- criminalul are un supra eu slab dezvoltat 1 2

- criminalul se naste criminal 1 2

- criminalul este un nebun moral1 2

- criminalul are un nivel de inteligenta scolara redus 1 2

- organismul criminalului este diferit de cel al omului normal1 2

40.  Printre stigmatele constitutionale ale criminalilor, Cesare Lombroso enumara:

configuratia si marimea a unor organe, fata de omul normal1

defectuini in functionarea unor organe..2

efemizarea si/sau masculinizarea..3

absenta iubirei, milei, remuscarii..4

41.  Enuntul, conform caruia epilepsia sta la baza sorgintei crimei este o teza distincta a lui Cesare Lombroso:

da...1

nu...2

42.  La stigmatele psihologice ale criminalilor, Cesare Lombroso enumera:

defenctiunile in functionarea unor organe umane......1

efemizarea sau masculinizarea.2

absenta iubirii, milei, remuscarii...3

43.  Metodele utilizate in studiul incidentei factorului ereditar in criminogeneza, exceptind impactul cromozomial, se inscriu:

compararea infractorilor cu salbaticii....1

existenta unui x sau unui y in plus in cariotipul persoanei..2

arborii genealogici.3

compararea gemenilor univiteli cu cei bivitelini....4

asociatia statistica cu antecedenta penala a parintilor....5

44.  Factorul cromozomial propriu zis este prezent in criminogeneza sub forma:

prezenta unui y sau x in plus, fata de normal.1

absenta unui y sau x in cariotipul persoanei...2

ambele variante de mai sus3

45.  Prezenta unor aberatii cromozomiale in cariotipul persoanei infractoare determina o crminalitate sporita in criminogeneza, potrivit lui Mittwoch, din cauza ca:

absenta unui cromozom y sau x determina o dezvoltare somatica precoce.....1

prezenta unui cromozom y sau x, suplimentar, determina o dezvoltare somatica precoce..2

ambele variante de mai sus...3

46.  Prezenta tulburarilor organice si functionale de la nivelul creierului, cu rol criminogen, afecteaza dupa caz:

Mezencefalul  Telencefalul Lobul frontal

- centrul vietii afective 1 2 3

- centrul concentrarii functiilor care

culeg si filtreaza reflectele lumii externe 1 2 3

- organul constiintei 1 2 3

47.  Printre glandele cu secretie interna care alimenteaza alunecarea spre inter criminis se inscriu:

mezencefalul.1

telencefalul..2

lobul frontal...3

tiroida.....4

hipofiza....5

glandele sexuale6

48.  Ca factori biochimici implicati in criminogeneza sunt enumerati:

glandele sexuale.1

tulburarile organice de la nivelul creierului.2

cantitatea si calitatea in organism a:

zaharului....3

calciului.....4

iodului.....5

magneziului si fosforului...6

49.  Care din urmatorii factori criminogeni, luati in sine , sunt considerati cu certa influenta in drumul spre criminalitate:

rasa...1

varsta.....2

sexul...3

50.  La care din categoriile de mai jos s-a constatat frecvente mai mari in criminogeneza:

gemenii univitelini1

gemenii bivitelini..2

51.  Metoda arborilor geneologici, folosita in relevarea rolului criminogen al ereditatii, presupune:

urmarirea infractiunilor la toti ascendentii cunoscutii ai unui delicvent...1

asociatia statistica intre infractiunile parintilor si cele ale delicventilor descendenti...2

ambele variante de mai sus...3

52.  Esenta teoriilor explicative asupra criminalitatii, de orientare psihologica releva ca factorul etiologic principal este cel:

psihic.1

biologic..2

social.3

interactiunea factorilor bio-psiho-sociali..4

53.  Printre trasaturile principale ale personalitatii, cu impact criminogen, se circumscriu:

procesul cognitiv...1

procesul emotional - afectiv.2

procesul volutional.....3

aptitudinile..4

caracterul..5

temperamentul..6

54.  Potrivit lui Jean Pinatel, o pondere semnificativa a "criminalilor din pornire pasionala" au un temperament:

viscerotonic..1

somatotonic..2

sagvinic..3

coleric...4

55.  Caracteristicile principale ale tipului paranoic care determina "criminalitatea paranoida" se refaera la :

persoanele active, dinamice si agresive.1

simtul exgearat al propriei personalitati..2

orgoliu disproportionat fata de capacitatile reale..3

inclinatia spre revolta, litigiu, incapatanare..4

56.  Potrivit luiW. Sheldon, cele mai multe delicte sunt comise de persoanele cu un temperament:

viscerotonic1

somatotonic..2

sangvinic.3

57.  Printre aptitudinile cu o prezenta mare in criminogeneza se inscriu:

temperamentul.1

inteligenta..2

caracterul.3

toate variantele de mai sus.4

58.  Potrivit teoriei "inferioritatii spiritului" cauza criminalitatii deriva din:

inteligenta scazuta.1

capacitatea redusa a persoanei de a se adapta social2

persoana cu acest tare nu este capabila sa aprecieze consecintele faptei sale si sensul legii..3

59.  Aspecte ale tarelor caracteriale implicate in criminogeneza se refara la:

sistemul mai mult sau mai putin inchegat de atitudini si convingerii ale persoanei fata de societate, fata de altii, fata de munca si fata de sine insusi .. 1

insusirile fizice si psihice ale persoanei care ii permit performante mai mult sau mai putin ridicate....2

60.  Printre procesele psihice implicate in etiologia criminala se inscriu:

temperamentul1

caracterul .2

aptitudinile...3

procesele cognitive.4

procesele emotional-afective....5

motivatia.6

vointa...7

61.  Cele mai semnificative afecte implicate in etiologia criminala sunt:

supararea..1

mania2

groaza..3

furia oarba4

panica..5

62.  Emotiile complexe, prezente in criminogeneza, sunt:

panica1

groaza2

supararea..3

mania...4

rusinea.5

63.  Insuficienta maturizare afectiva (nu imaturitatea caracteriologica), care pot amprenta drumul criminal, se poate regasii sub forma:

insuficientului autocontrol....1

autocontrolul afectiv redus..2

lipsa autonomiei afective....3

cresterea sugestibilitatii....4

64.  Nucleu central al persoanlitatii criminale, definit de Jean Pinotel, include:

imaturitatea caracteriologica1

pasiunile.2

emotiile complexe3

egocentrismul.4

labilitatea emotionala5

agresivitatea.6

indiferenta afectiva...7

65.  Teoria "incompetentei sociale" are in vedere:

inteligenta redusa, care face ca persoana sa nu poata aprecia urmarile faptei sale si sensul legii1

capacitatea redusa de adaptare la societate, care detemna conflictul persoanlitate vicioasa - situatie delictuasa, generand delictul..2

66.  Instinctele subconstiente, tendintele refulate, palierul pulsional al personalitatii reprezinta, in optica lui Sigmund Freud:

id-ul (sinele).. .1

egoul (eul)... 2

superegoul (supra-eul). ..3

67.  Constiinta de sine, atitudinile mai mult sau mai putin constiente fta de cele mai importante interese si valori sociale, reprezinta, in viziunea lui Sigmund Freud:

- id-ul (sinele) .1

egoul (eul) .2

superegoul (supra-eul) ...3

68.  Organul de control, "cenzura", forta constienta si critica determinata de interdictiile juridice, morale, religioase, reprezinta, potrivit lui Sigmund Freud:

superegoul (supra-eul). ..1

- id-ul(sinele) ...2

egoul (eul) ...3

69.  Urmarind elementele definitorii ale principalele concepte utilizate in psihoanaliza lui Sigmund Freud, incercuitii cifrele din dreptul componentei la care, fiecare in parte, se localizeaza:

Id-ul(sinele)egoul(eul) supraegoul(supra-eul)

instinctele, palierul pulsional,

tendintele refulate1 2 3

forta constienta si critica, rezultata

din interdictiile juridice, morale si religioase 1 2 3

atitudinile mai mult sau mai putin constiente

fata de cele mai importante interese si

valori sociale 1 2 3

70.  Sublimarea ca forma tipica de solutionare a conflictelor rezultate, din complexele OEDIP sau ELECTRA, reprezinta, potrivit lui Sigmund Freud:

redirectionarea energiilor sexuale spre activitatii utile social.1

trecerea in inconstient, a energiilor sexuale ramase nesatisfacute generand nevroza si , pe acest fond, criminalitatea..2

71.  Trecerea energiilor sexuale in inconstient, generand un nou conflict, inconstient, ca sursa de nevroza presupune:

sublimarea....1

refularea....2

72.  Potrivit lui Sigmund Freud, criminalitatea si crima sunt o expresie a:

sumlimarii.1

refularii2

73.  Teoria post-freudiana privind "fiinta umana lipsita de Supra-eu" (August Aichhorn), are in vedere:

carente si disfunctionalitati ale palierului pulsional..1

carente si disfunctionalitati al palierului constintei de sine....2

carente si disfunctionalitatii in forta constient, determinata de interdictiile juridice, morale si religioase.....3

74. Scrieti, esential definirea elementelor formulei:

T + S

D= -------------

C

D= ..

T= ...

S= .

C= ..

74.  Teoria "delictul-nevroza de conduita asimptomatica" se traduce, esentialmente, in faptul ca delictul reprezinta:

redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute1

delictul este o forma de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin violarea normelor sociale..2

delictul este lipsit de orice element volitiv....3

75.  Teoria "forma a sublimarii", are in vedere, in principal:

delictul este o forma de nevroza asimptomatica, ce nu se manifesta in dureri de cap, ci in violarea normelor sociale....1

redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute ( cea de securitate, cea de a simti valoarea si cea de afectiune)......2

76.  Teoria "slabei conditionari"are in vedere, in principal:

trecerea la delict a persoanei care nu poate depasi complexul de inferioritate suportat din considerente de rasa, origine sociala, sex, varsta, etc....1

suportarea, de catre viitorii infractori ,a unui dresaj mai lent, din expunerea lor la sistemul recompensa-pedeapsa.2

77.  Potrivit teoriei "slabei conditionari", cei mai multi infractori provin din randul:

extrovertitilor1

introvertitilor.2

78.  Conform teoriei "complexului de inferioritate", cele mai multe persoane trec la delicte din cauza:

suportarii unui dresaj mai lent din expunerea lor la sistemul de recompensa- pedeapsa (da pe mine cat pe sac tot mai are drac ma fac!). ..1

sentimentului indus de inferioritate, din considerente de clasa sociala ,origine, sex, rasa etc..2

79.  Teoria psihomorala a procesului criminogen, pedaleaza pe urmatoarele instincte principale:

sexual...1

apasare....2

simpatie.......3

autoconservare....4

80.  Faza asentimentului formulat, a procesului criminogen, regasita in "Teoria psihomorala a procesului criminogen", presupune:

ca mediul social este perceput ca injust, iar incalcarea normelor sociale este necesara.1

cautarea de noi argumente pentru crima, inclusiv trecerea intr-un mediu favorabil savarsirii ei2

81.  Esentialmente, prin teoria "delictul-nevroza de conduita asimptomatica", sustine ca:

delictele sunt forme de nevroza, care nu se manifesta prin dureri de cap, ci prin sfidarea normelor sociale.1

delictul este expresia redirectionarii spre aceasta a dorintelor si nevoielor ramase nesatisfacute2

ambele variante de mai sus.3

82.  Teoria "delictul forma a sublimarii", sustine, in esenta sa ca principala cauza a criminalitatii se regaseste in :

infractorii, spre deosebire de neiinfractori supurta un dresaj mai lent din expunerea lor la recompense sau la pedepse......1

redirectionarea spre delict a dorintelor si nevoilor ramase nesatisfacute.2

83.  Potrivit teoriei "slabei conditionari", cauza principala a criminalitatii decurge din:

sentimentul de inferioritate pe care il resimte viitorul infractor, din considerente de clasa sociala, varsta, sex, etc...1

suportarea unui dresaj mai lent din expunerea viitorilor infractori la recmpense sau pedepse, comparativ cu oamenii normali.2

84.  Numitul M.C., provenit dintr-o familie destramata si foarte sarace, s-a simtit mereu, inferior majoritatii colegilor sai, motiv pentru care a trecut la comiteera de infractiuni, tocmai din dorinta de a atrage atentia asupra sa. Aceasta prezentare se inscrie prin situatiile date, la teoria:

"slabei conditionari". ..1

"complexului de inferioritate". 2

ambele variante de mai sus..3

85.  Formulati un scurt enunt din care sa rezulte, o posibila cartografiere a infractiunilor constatate in judetul dumneavoastra in anul.

86.  Afirmatia ca in provinciile bogate se fura mai mult, pentru ca se gasesc mai multe de furat, apartine:

"tezei oportunitatii infractionale", formulata de reprezentantii Scolii cartografice franceze..1

teoriei "oportunitatilor diferentiale"...2

87.  Prin "Legea termica a delicventei" se sustine , in esenta, ca:

in regiunile calde predomina infractiunile sangeroase.1

in regiunile reci predomina infractiunile contra proprietatii2

clima, in sine, nu genereaza automat criminalitatea, ci faptul ca aceasta afecteaza oragnizarea sociala diferita(in zonele calde se prelungeste viata exterioara, si de aici, posibilitati sporite de infractiuni contra persoanei, pe cand lungimea noptilor din zonele mai reci favorizeaza furturile) 3

88.  Asertiunea potrivit careia intr-un mediu social dat si in conditii individuale si fizice date se comite, de regula, un numar determinat de infractiunii, apartine de legea:

saturatiei criminale...1

suprasaturatiei criminale..2

ambelor variante de mai sus..3

89.  Postulatul conform caruia in situatii de razboi, de revolutii si de crize majore in societate se ajunge la un maxim al starii fenomenului criminalitatii dupa care, in conditii relativ normale acest fenomen se reduce la limitele normale, apartine de legea:

suprasaturatiei criminale...1

saturatiei crimanale...2

90.  Potrivit lui Emile Durkheim, criminalitatea, ca fenomen social este unul:

anormal1

normal....2

functional..3

util4

disfunctional5

neutil.6

91.  Potrivit Dr. A. Laceasagne, rolul criminogen principal revine:

factorului individual.1

factorului social..2

ambelor variante de mai sus..3

92.  Prin legile imitatiei, formulate de Gabriel Torde se sutine, printre altele ca imitatia:

se propaga dinspre rulal spre urban.1

se propaga dinspre urban spre rural.2

inferiorii imita superiorii..3

clasa superioara imita clasa superioara....4

93.  Printre substitutivele penale de natura economica , Enrrico Ferri enumera:

democratizarea societatii.....1

simplificarea legislatiei2

reducerea preturilor...3

salarii bune functionarilor publici4

iluminatul public..5

banci de credit...6

94.  In categoria substitutivelor penale, de natura legislativa, civila si administrativa, Enrico Ferri a enumerat:

salarii bune functionarilor publici1

banci de credit...2

simplificarea legislatiei3

interzicerea avortului4

reglementarea prostitutiei.5

celeritatea infaptuirii actului de justitie.6

accesul preotilor la casatorie.......7

educatia copiilor abandonatii....8

95.  Conceptul de "stare de temibilitate" introdus de catre Raffaele Graofalo desemneaza:

predispozitiile criminale ale persoanei.1

conditiile mediului fizic si social favorabile comiterii de infractiunii.2

96.  In opinia lui Jean Pinotel, forma cea mai grava a starii periculoase este data de persoanele caracterizate prin:

capacitate criminala ridicata si adoptabilitate sociala crescuta..1

capacitate criminala ridicata si adoptabilitate sociala scazuta2

97.  Studiul asupra starii si dinamicii criminalitatii din judetul X a relevat ca in interiorul oraselor sunt raioane cu o mare concentrare a delicventei, cum ar fi partea ce separa zona afacerilor si comerciala de zona cartierelor de locuit, ca aceeasi concentrare se regaseste in apropiere de centrul orasului si treptat, se reduce la indepartarea de el, ca exista o criminalitate mai mare de-a lungul principalelor artere de comunicatie, precum si in zonele marcate de absenta caselor de cultura, cluburilor, locurilor de joaca pentru copii.

Analizati elementele descrierii de mai sus, incercuiti cifrele din dreptul tezelor si teoriilor de orientare

ecologica, in care acestea se regasesc:

teoria concentrica..1

teza raioanelor delictuoase.2

teoria sectoriala sau radiala ..3

teoria axata pe circumscriptie (areal).4

98.  Asertiunea ca delicventa se concentreaza in apropiere de centrul orasului si se reduce treptat, la indepartarea de el, apartine de:

teoria sectoriala sau radiala...1

teoria concentrica..2

teoria centrata pe circumscriptie...3

99.  Constatarea ca, in opinia publica aradeana, cea mai mare coruptibilitate si coruptie in randul politistilor din judet a fost indicata pe traseul punctului de frontiera Nadlac si, ulterior, al drumului national 7 trecand prin orasul Chisineu-Cris, municipiul Arad si orasul Lipova, apoi spre limita cu judetul Hunedoara, apartine urmatoarelor teze si teorii explicative, de orientare ecologica:

teza raioanelor delictuoase.1

teoria sectoriala sau radiala.....2

teoria concentrata pe arial..3

100. Fenomenul schimbului ilegal de valuta, corelativ fenomenului perceptiei, pe acest fond, a taxei de

protectie, au fost constatate, ca realitati a Romaniei imediat post-revolutie, cu o concentrare mare in

apropierea centrelor municipale si orasenesti. Aceasta realitate confirma cel putin, o partedin

urmatoarele teze sau teorii explicative de orientare ecologica:

teoria sectoriala sau radiala...1

teoria centrata pe circumscriptie...2

teza raioanelor delictuoase.3

teoria concentrica..4

101.Asertiunea ca prin cultivarea de catre o societate data a luptei permanente a individului pentru realizarea sa materiala si, in context, a individualismului excesiv, accentului prevalent pe pozitia ocupata in societate, anonimatulu vietii contemporane, se incadreaza la teoria explicativa a etiologicii criminale:

- teoria culturala a delicventei1

- teoria conflictului de culturi.2

- teoria subculturilor delicvente...3

102. Faptul ca N.P., de 21 ani, a comis un omor siprovine dintr-o familie dezorganizata, in care normele

sociale sunt diferite, totalmente, normele si valorile altor grupuri si ale societatii, in ansamblul sau, iar

membrii respectivei familii sunt cu antecedente penale se incadreaza la:

- teoria culturala a delicventei.1

- teoria conflictului de cultura.2

- teoria subculturilor delicvente.3

102. M.C., de 31 de ani - al carui tata a intretinut relatii cu persoane corupte din politie, parchet si justitie si, pe acest fond a reusit sa se sutraga de la raspunderea penala ce i se cuvenae - a incercat si el sa practice acelasi sistem ilegal ca si cel al parintelui sau, oferind mita unui politist. In cazul dat avem de-a face cu urmatoarele variante de subculturi in chiar interiorul lumii delicvente:

subcultura de conflict...1

subcultura infractionala.....2

subcultura de refugiu.3

103. Lumea drogatilor, alcoolicilor si sexualilor deosebiti apartine, prin excelenta, de:

subcultura infractionala..1

subcultura de refugiu...2

subcultura de conflict..3

104. Faptul ca S.T., autorul unui viol in grup a fost maltratat fizic si sistematic de catre tatal sau, si pe acest fond, si-a dezvoltat o scazuta autoestimare, avand mai putina grija de ce se va intimpla cu el, poate fi incadrat la teoria explicativa a:

asociatiei diferentiale1

invatarii sociale.2

autoconceptualizarii..3

105. Numitul G.P., autorul unei infractiuni de tilharie, comisa in grup, a facut parte dintr-o familie cu violente intrafamiliale curente, dintr-o banda de cartier si dintr-un anturaj format din persoane cu antecedente penale, in timp ce, in mod sistematic fugea de la scoala, iar, ulterior nu s-a incadrat in colectivul de munca unde dorea sa lucreze, abandonandu-si serviciul. Aceasta descriere se poate incadra la teoriile explicative privind etiologia criminala:

invatarii sociale a comportamentului delicvent.1

asociatiei diferentiale.2

autoconceptualizarii...3

dezorganizarii sociale.4

106.Asertiune ca adevaratele cauza ale criminalitatii constau in efectele negative ce insotesc proecsele de dezvoltare macrosociale - crize de tot felul - si care determina aparitia de comunitati cu o coeziune foarte slaba si care nu mai pot sa-si indeplineasca in mod corespunzator functiile de civilizare si de control social, defineste, esenta teoriei explicative a:

controlului social1

dezorganizarii sociale.2

107. Potrivit lui Robert K. Merton, viciile si crima se cantoneaza, mai ales, in randul persoanelor cu urmatorul mod de adaprtare, prin raportarea lor atat la scopurile si titlurile de atins propuse cetatenilor prin cultura societatii date cat si la mijloacele legimite de utilizat:

ritualism.....1

inovatie..2

evaziune.3

rebeliune...4

108. In conceptia promotorilor, teoriei "asociatiei diferentiale", cinematografele si alte mijloace de comunicare in masa au un rol criminogen:

foarte important..1

important2

putin important..3

109. Conform teoriei "asociatiei diferentiale", criminalitatea:

este mostenita si nu se invata.1

se invata si nu este mostenita.2

110. Potrivit teoriei "rezistentei la frustrare":

frustrarea conduce, intotdeauna la delicventa.1

frustrarea duce la agresivitate numai la anumite conditii2

111. Conform teoriei "rezistentei la frustrare", frustrarea duce la agresivitate mai ales atunci cand:

frustrarea a fost reala si nu imaginara1

actul frustrant poate fi atribuit unui frustator concret2

frustrarea este deosebit de profunda....3

in cultura data se cere un raspuns agresiv la frustrarea respectiva......4

situatia concreta are o forta de incitatie deosebita....5

112.In contextul teoriei "legaturii sociale" potrivit careia pe masura ce stabileste legatura dintre individ si societate creste probabilitatea delicventei, se folosesc urmatoarele dimensiuni, respectiv concepte principale:

atasamentul.1

reactia la frustrare..2

angajamentul ......3

implicarea..4

credinta in valorile si normele conventionale.....5

113.Potrivit teoriei "interactionismului social, a etichetarii si stigmatizarii", mecanismul explicativ criminogen are in vedere, in principal urmatoarele:

grupurile diferite din societate au conceptii diferite asupra valorii actelor comportamentale1

grupurile dominante din societate considera ca deviante comportamentele ce intra in cntradictie cu interesele si asteptarile lor.2

devianta, prin ea insasi nu are acest caracter, ci numai pentru ca asa este catalogata de grupurile dominante din societate3

principalul mecanism prin care se creaza devianta si delicventa este etichetarea autorilor unor fapte considerate astfel e catre grupurile sociale...4

stigmatizarea si etichetarea reduce din sansele si oportunitatile pe care o persoana le-ar fi avut, daca nu ar fi fost etichetata si stigmatizata ca infractor.5

etichetarea si stigmatizarea ca infractor impinge, din nou, spre criminalitate6

organele de control social conditioneaza prin insasi actiunea lor argumente noi pentru criminalitatea de viitor......7

114.Stricto sensu (in sens restrins), prevenirea criminalitatii vizaeaza:

numai masurile preventive antefactum...1

atat masurile preventive, propriu zise, cat si cele de combatere sau reprimare, dupa caz, a criminalitatii.2

115.Prevenirea generala, din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune:

trecerea la aplicarea legii impotriva persoanelor care au comis infractini.1

insasi existenta legii penale si, in particular, a sanctiunilor prevazute de aceasta reprezinta un facto inhibator asupra institutiilor criminale2

116. Prevenirea speciala, din punct de vedere strict legalist al legii penale, presupune:

trecerea la aplicarea legii impotriva persoanelor care au comis infractini1

insasi existenta legii penale si, in particular, a sanctiunilor prevazute de

aceasta reprezinta unfacto inhibator asupra institutiilor criminale 2

116.Dupa criteriul directiilor principale ale activitatii de prevenire acesata se subdivide in:

prevenirea primara.1

prevenirea sociala...2

preventia situationala.3

prevenirea secundara.4

prevenirea tertiara...5

117.Dupa criteriul nivelurilor de realizare a prevenirii criminalitatii intalnim:

- prevenirea primara.1

- prevenirea sociala..2

- preventia situationala3

- prevenirea secundara.4

- prevenirea tertiara...5

118.Prezenta fizica in teren a dispozitivelor politienesti apartine:

preventiei sociale...1

prevenirii primare..2

prevenirii secundare..3

prevenirii tertiare.4

119.Reperarea, arestarea, judecarea si condamnarea efectiva a infractorilor apartine de:

preventia sociala1

preventia secundara2

preventia tertiara..3

120.Folosirea masurilor de natura tehnica in prevenirea criminalitaii, iluminatul public sisteme video si de alarmare etc., prevenirii fondata pe :

strategii directe....1

strategii indirecte.2

ambele variante de mai sus..3

121.In viziunea Consiliului Europei este de preferat:

concentrarea masurilor de prevenire pe ansablul faptelor infractionale.1

concentrarea masurilor preventive pe anumite tipuri de criminalitate.2

122.In viziune europeana este de preferat:

axarea studiului asupra unei criminalitatii specifice...1

axarea studiului asupra domeniilor vaste ale criminalitatii.2

123.Organizarea prevenirii criminalitatii din persectiva participarii publicului la politica in domeniul criminalitatii presupune, printre altele:

includerea notiunilor de drept penal si de criminologie in programele de invatamant....1

extinderea si ameliorarea calitatii statisticilor criminalitati.2

trasmiterea spre cetateni a informatiilor privind criminalitate in maniera de ale inlatura prejudecatile privind criminalitatea si justitia penala3

incurajarea arhitectilor si ubanistilor de a procura o morfologie urbana mai umana si de natura a preveni criminalitatea...4

124.Potrivit viziunii europene, este permisa medierea dintre delicvent si victima?

da....1

nu, ci trebuie aplicata legea....2

125.Supravegherea telecomunicatiilor este permisa, ca regula generala, in spatiul european, in conditii definite legal:

da1

nu, din considerente de protectie a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului..2