|
|
|
Parasirea navei in caz de naufragiu
1. Continutul legal
Parasirea navei militare in
caz de naufragiu de catre comandant, mai inainte de
a-si fi executat pana la capat indatoririle de
serviciu, precum si de catre orice persoana ce face parte din
echipajul navei, fara ordinul comandantului, este incriminata
in art. 341 alin. (1) C. pen.
Daca fapta de mai sus se savarseste in timp de razboi, aceasta imprejurare constituie o agravanta a infractiunii prevazut de art. 341 alin. (2) C. pen.
Comandantul unei nave militare are raspunderi deosebit de importante atat fata de echipaj, cat si de nava, fiind obligat chiar cu pretul vietii sa asigure salvarea vasului si pastrarea intacta a capacitatii de actiune a navei.
Daca parasirea oricarei nave in caz de naufragiu de catre un comandant este o fapta grava, deoarece contravine obligatiei pe care o avea de a lua mai intai toate masurile pentru salvarea echipajului, a celorlalte persoane aflate pe nava si numai dupa aceea sa se preocupe de propria persoana, cu atat mai grava devine o asemenea conduita in situatia unor nave militare. Aceeasi obligatie revine si intregului echipaj militar care nu va putea parasi nava, in cazul unui naufragiu, fara aprobarea comandantului. Parasirea navei militare in caz de naufragiu mai inainte de a fi incercat toate posibilitatile de inlaturare a pericolului si de salvare a navei constituie o sustragere grava de la indatoririle militare care poate avea drept rezultat pierderea navei si, implicit, slabirea capacitatii de aparare a tarii.
2. Conditii preexistente
A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special al infractiunii este format din relatiile sociale privind buna desfasurare a activitatii in cadrul unitatilor militare de marina si aviatie, a caror normala existenta si dezvoltare trebuie asigurata impotriva faptelor care pun in pericol aceasta activitate, implicit capacitatea de aparare a tarii.
b) Obiectul material al infractiunii il constituie nava expusa distrugerii sau pieirii ca urmare a savarsirii faptei. Nu are relevanta pentru existenta infractiunii daca nava a fost salvata prin eforturile echipajelor altor nave ori daca dupa parasirea navei de unii membri ai echipajului, ceilalti (impreuna cu comandantul) au salvat nava.
B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ al infractiunii este calificat, acesta neputand fi decat comandantul navei sau un militar care face parte din echipajul acestuia. Participatia poate imbraca orice forma, cu mentiunea ca pentru existenta coauto ratului trebuie indeplinita calitatea speciala prevazuta de norma de incriminare.
b) Subiect pasiv este unitatea militara careia ii apartine nava parasita, in caz de naufragiu. Pentru varianta simpla se cere ca fapta sa se comita la locul naufragiului si in momentul acestuia, iar pentru varianta agravata se cere ca fapta sa fi fost comisa in timp de razboi.
3. Continutul constitutiv
A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective este constituit din actiunea de parasire a navei de comandant sau de catre oricare membru al echipajului, fara ordinul comandantului. Prin expresia "parasirea navei" se intelege abandonarea acesteia si debarcarea pe uscat sau trecerea pe o alta nava. Pentru existenta laturii obiective a infractiunii se cer a fi indeplinite unele cerinte esentiale. In cazul parasirii navei de catre comandant se cere ca acesta sa nu fi exercitat pana la capat indatoririle de serviciu, pentru salvarea navei si echipajului. In caz contrar, daca el a intreprins tot ce se putea pentru salvarea vasului, parasirea navei nu va mai constitui infractiune.
In cazul parasirii navei de catre un membru al echipajului se cere sa nu fi existat in acest sens un ordin al comandantului.
Existenta ordinului de parasire a navei va face deci ca cerinta esentiala sa nu fie indeplinita si infractiunea sa nu existe.
In cazul variantei agravate a infractiunii, cerinta esentiala este ca fapta sa fie savarsita in timp de razboi.
b) Urmarea imediata a infractiunii consta in producerea unei stari de pericol pentru securitatea navei si, implicit, pentru capacitatea de aparare a tarii.
c) Legatura de cauzalitate rezulta din savarsirea actiunii incriminate.
B. Latura subiectiva. Infractiunea de parasire a navei, in conditiile aratate de lege, nu poate fi savarsita decat cu intentie (directa sau indirecta). In cele mai multe situatii intentia va fi indirecta, deoarece faptuitorul prevede ca prin actiunea sa de parasire a navei se diminueaza posibilitatile de salvare a acesteia, consecinta pe care nu o urmareste, dar a carei producere o accepta.
4. Forme. Modalitati. Sanctiuni
A. Forme. Desi infractiunea este susceptibila de a fi savarsita in forme imperfecte, legea nu sanctioneaza actele pregatitoare, ci numai tentativa. Infractiunea se consuma in momentul savarsirii faptelor incriminate.
B. Modalitati. Sub aspectul modalitatilor normative, infractiunea presupune doua variante, una simpla si alta agravata, asa cum s-a aratat mai inainte.
Fiecareia din modalitatile normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.
C. Sanctiuni. Infractiunea de parasire a navei este sanctionata cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani, atat pentru comandant, cat si pentru orice membru al echipajului.
Pentru varianta agravata (parasirea navei in timp de razboi), pedeapsa este alternativa: detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 ani si interzicerea unor drepturi. Tentativa este sanctionata potrivit regulilor stabilite in Partea generala a Codului penal (art. 20 si 21). Dispozitiile art. 347 referitoare la aeronave se aplica si in cazul acestei infractiuni.
