|
Sexul si varsta reprezinta doua dintre caracteristicile demografice de baza in analiza structurii populatiei. Necesitatea cunoasterii structurii populatiei dupa sex si varsta este usor de intuit, data fiind importanta acestor caracteristici in definirea rolului si locului fiecarei persoane in procesul reproducerii populatiei, al activitatii economice si, in general, al organizarii sociale. Se poate aprecia ca nu exista sector de activitate care sa nu fie interesat in cunoasterea efectivului si structurii populatiei dupa varsta si sex.
Structura populatiei dupa sex reprezinta o repartitie statistica a unei populatii dupa caracteristica (insusirea) calitativa alternativa sex in doua subpopulatii: masculina si feminina. Se recomanda ca aceasta repartitie a populatiei sa fie combinata cu aceea in functie de varsta. Prezinta importanta cunoasterea ponderii femeilor si a ponderii barbatilor intr-o populatie oarecare nu numai la nivelul cel mai general, ci si pe varste sau grupe de varsta.
Indicatorii statistici cei mai relevanti in analiza sus-amintitei repartitii sunt urmatorii:
a)Raportul de masculinitate ; Raportul de feminitate
Raportul de masculinitate reprezinta acel raport intre numarul barbatilor si numarul femeilor, calculat dupa formula :
b = (Pm/Pf)·100, unde Pf - nr. femeilor, Pb - nr. barbatilor, b - raportul de masculinitate. Cu alte cuvinte, acest raport ne indica numarul de barbati ce revin la 100 de femei, fie pe intreaga populatie, fie pe varste sau grupe de varsta.
La nastere, raportul de masculinitate este supraunitar, la 100 de persoane de sex feminin nascandu-se, in medie, 105-106 persoane de sex masculin. In timp, acest raport se modifica, devenind subunitar. In jurul varstei de 40 de ani, intr-o populatie, ponderea celor doua sexe se egalizeaza (100 de barbati ce revin la 100 femei). Dupa varsta de 70 de ani, raportul intre efectivul populatiei masculine si cel al populatiei feminine este de 1 la 2 (50 barbati revin la 100 femei). Per ansamblu (la toate varstele), intalnim aproximativ 96 barbati la 100 de femei (in majoritatea statelor).
In mod analog, se determina raportul de feminitate, acesta semnificand numarul de femei ce revin la 100 de barbati. In acest caz, formula de calcul va fi : f = (Pf/Pm)·100, unde f - raportul de feminitate.
b)Proportia barbatilor; Proportia femeilor
Proportia barbatilor in totalul populatiei reprezinta raportul intre numarul barbatilor si efectivul populatiei totale sau, cu alte cuvinte, desemneaza numarul de barbati ce revin la 100 de persoane. Se calculeaza potrivit formulei : pb = (Pm/P)·100, unde Pm - nr. barbatilor, P - efectivul mediu al populatiei totale, pb - proportia barbatilor.
In mod similar, se determina si proportia femeilor in totalul populatiei (numarul de femei ce revin la 100 de persoane, intr-o populatie data), relatia matematica fiind : pf = (Pf/P)·100, cu pf reprezentand proportia populatiei de sex feminin in totalul populatiei.
Structura populatiei dupa varsta desemneaza o repartitie statistica a unei populatii dupa caracteristica (insusirea) cantitativa continua varsta.
In mod obisnuit, populatia se distribuie pe ani de varsta, nascutii vii dintr-un an se distribuie pe luni, iar pentru calculele demografice cu caracter mai general se folosesc intervalele cincinale: 0-4; 5-9; 10-14; . ; 95-99; +100. In functie de tipul de analiza care ne intereseaza, putem opta pentru una sau alta din variantele de distribuire a varstelor.
Cea mai generala impartire este: 0-19 ani (populatia tanara); 20-64 ani (populatia adulta); +65 ani (populatia varstnica).
Cunoasterea structurii populatiei pe varste beneficiaza de o gama de metode si procedee proprii. Cel mai important instrument de analiza a structurii dupa varsta il constituie asa-numita piramida a varstelor.
Piramida varstelor desemneaza o reprezentare grafica speciala a repartitiei populatiei pe varste, constand din doua histograme, una pentru populatia ordonatelor ca baza (numarul populatiei de fiecare varsta sau grupa de masculina si una pentru cea feminina, dispuse pe axa varsta) si pe axa absciselor, perpendicular (valorile varstei). Pe verticala intalnim varsta populatiei, de la 0 ani (baza piramidei) la 100 (varful acesteia). In stanga este reprezentata populatia masculina, iar in dreapta, cea feminina.
Piramida este un instrument fundamental in analiza structurii populatiei pe sexe si varste, cu o deosebita importanta descriptiva si analitica. Ea ne arata proportiile dintre efectivele pe sexe, varste si grupe de varsta, oglindind, astfel, "istoria" unei populatii. Cu ajutorul ei putem aprecia efectele unor fenomene ca: deficitul de nasteri din timpul razboaielor, pierderile datorate razboaielor, consecintele proceselor de imbatranire demografica, de reintinerire demografica, migratorii. Ne sunt infatisate cu claritate surplusul si minusul de populatie masculina si feminina la anumite varste. Forma ei la un moment dat este rezultatul evolutiei de lunga durata a variabilelor demografice ce afecteaza numarul populatiei (natalitate, mortalitate, migratie).
Evolutia structurii pe varste constituie continutul analizei asa-numitului proces de imbatranire demografica a populatiei.
Imbatranirea demografica a populatiei desemneaza un proces demografic ce consta in cresterea proportiei populatiei varstnice, combinata cu scaderea proportiei populatiei tinere; de obicei, proportia populatiei adulte ramane vreme indelungata neschimbata.
Intrucat procesul de imbatranire demografica este reversibil, vom discuta acum despre ceea ce, in demografie, poarta numele de reintinerire demografica a populatiei. Prin reintinerire demografica intelegem un proces demografic ce consta in cresterea proportiei populatiei tinere, ca urmare a ridicarii si mentinerii fertilitatii la un nivel relativ ridicat.
Se apreciaza ca o populatie in cadrul careia efectivul grupei de 65 ani si peste detine mai putin de 7% din total poate fi considerata tanara din punct de vedere demografic. In situatia in care ponderea varstnicilor variaza intre 7-12%, populatia respectiva se afla in plin proces de imbatranire demografica., iar in cazul in care depaseste 12 procente, vorbim de o populatie imbatranita demografic.
Structura populatiei dupa starea civila reprezinta o repartitie statistica a unei populatii dupa caracteristica stare civila sau stare matrimoniala, inteleasa ca stare a unei persoane in raport cu evenimentul demografic casatorie. In fapt, stabilirea structurii populatiei dupa starea civila, consta in determinarea greutatii specifice a populatiei necasatorite, casatorite, divortate sau vaduve, in totalul populatiei.
Demografic, starea civila a populatiei se imparte in: necasatorit, casatorit, vaduv, divortat. Informatiile ce ne intereseaza se obtin, in mod obisnuit, cu prilejul recensamintelor.