|
|
|
TEHNICI DE REDACTARE IN TELEVIZIUNE
INTRODUCERE
In ianuarie 1926 scotianul John Baird facea prima demonstratie publica a transmiterii unei imagini la distanta. Actul de nastere al televiziunii era semnat. La acea ora semnalul era emis prin unde radio, asa incat prima companie de televiziune avea de asteptat inca trei ani pana la obtinerea licentei de emisie. Baird Television a trebuit sa lupte in justitie cu BBC, principalul operator radio din Marea Britanie, pentru a capata acest drept. In 1929, cand isi incepea activitatea, in intregul Regat nu erau mai mult de 1.000 de aparate de receptie. Si totusi nimeni nu se indoia ca cel mai tanar mijloc de comunicare isi va depasi, pana la urma, inaintasii.
Primul pas a fost facut de americanul de origine rusa Vladimir Zvorikin. Acesta a imbunatatit sistemul de emisie si a trecut de la televiziunea 'mecanica' a lui Baird, la televiziunea electronica si la receptorul pe baza de tub catodic, cu o rezolutie a imaginii net superioara (480 de linii, fata de 120). Al doilea, cel decisiv, a venit ceva mai tarziu, dupa razboi, odata cu explozia tehnologica din anii 50-60. Scaderea pretului televizoarelor era tot ce mai lipsea televiziunii pentru a patrunde in fiecare casa.
In Romania, publicul a trebuit sa astepte 30 de ani de la prima demonstratie publica a lui Baird pana sa poata recepta prima emisiune televizata. La acea ora - 30 decembrie 1956 - in tara erau mai putin de 500 de televizoare. Cu toate acestea, in foarte scurt timp Televiziunea Romana a devenit principalul instrument de propaganda al puterii comuniste din acea vreme.
Ultimul deceniu al mileniului trecut a adus nu doar caderea regimului comunist, ci si o puternica explozie in ceea ce priveste mijloacele de comunicare in masa. Televiziunea nu putea face exceptie, chiar daca, cu o explicabila intarziere. Costurile mari de productie si dificultatile in obtinerea licentei au facut ca primul post privat sa apara abia in 1991, intr-un moment in care presa scrisa traia deja primul declin postdecembrist. Dar, dincolo de entuziasmul informatiei libere si liberalizate, a aparut si marea problema a profesionistilor. Acesta este principalul motiv pentru care SOTI, primul post independent, a avut o viata foarte scurta.
In economia oricarui post de televiziune, emisiunea de stiri, principala emisiune informativa, ocupa un rol primordial. Principalul jurnal al zilei are, in mod normal, cea mai buna audienta medie. Un post de televiziune care nu indeplineste aceasta conditie este, inevitabil, sortit pieirii. Si orice conducator al unui departament de stiri trebuie sa stie acest lucru. Pentru el primul loc in audienta postului nu este o lauda, ci un obiectiv normal. In acest scop este necesar ca fiecare membru al echipei redactionale sa eficientizeze la maximum fiecare produs finit, difuzat pe post. Printr-un produs eficient se va intelege un produs al carui mesaj este bine receptionat, inteles si, mai ales, retinut de catre public.
Acest curs isi propune sa furnizeze elementele de baza, necesare construirii unor produse cat mai eficiente si, deci unor emisiuni cat mai eficiente. Trebuie, totusi, tinut seama de faptul ca, de obicei, conditiile reale de lucru nu permit respectarea in totalitate a regulilor teoretice. Aceasta inseamna ca jurnalistul in general, si jurnalistul de televiziune in special, va fi pus in permanenta in situatia de a lua decizii rapide in ceea ce priveste greselile ce vor fi comise. El va trebui intotdeauna sa le aleaga pe cele cu influenta minima asupra receptarii mesajului. Desfasurarea rapida a evenimentelor, precum si timpul scurt in care trebuie prelucrata informatia, fac practic imposibila realizarea reportajului ideal. Ceea ce nu inseamna ca acesta nu trebuie sa fie telul oricarui jurnalist de televiziune. Pentru aceasta, el este obligat sa stie, inainte de orice, care sunt posibilele greseli si care este influenta lor in constructia, dar, mai ales, in receptarea mesajului.
2. CARACTERISTICILE MESAJULUI AUDIO-VIZUAL
Pentru o constructie cat mai eficienta a produsului finit, indiferent de forma in care acesta va fi prezentat, este absolut necesar ca jurnalistul sa cunoasca principalele caracteristici ale mesajului audiovizual. Astfel, el va sti sa prelucreze informatia in asa fel incat ea sa fie cat mai bine inteleasa si retinuta de receptor, adica de public. De asemenea, intregul realizat de masa de informatii, adica jurnalul televizat, va fi construit dupa reguli impuse de aceleasi caracteristici. A nu tine seama de ele, inseamna, practic, 'a ucide' jurnalul si, in final, mai devreme sau mai tarziu, a duce postul la faliment.
IMPACTUL ASUPRA PUBLICULUI. Fara indoiala televiziunea este media cu cel mai puternic impact asupra publicului. Acest lucru se datoreaza existentei imaginii. Prezenta sa face ca mesajul sa se adreseze nu doar rationalului - prin intermediul cuvantului - ci si emotionalului. De aici rezulta o concluzie care ar trebui sa se confunde cu evidenta : televiziunea inseamna in primul rand imagine. Spun 'ar trebui', pentru ca, din pacate, nu sunt putini cei care lucreaza in televiziune, au chiar functii de raspundere si care refuza categoric ceea ce ei numesc 'obsesia imaginii'. O obsesie care ar trebui sa fie prima calitate ceruta unui jurnalist de televiziune. Caci a gandi o informatie in termeni de imagine este vital pentru ca ea sa aiba impactul scontat asupra publicului. A valorifica la maximum forta imaginii trebuie sa fie obiectivul principal al oricarui jurnalist care isi respecta publicul si meseria.
EFEMERITATEA MESAJULUI. Este o caracteristica esentiala, dar, probabil, si cel mai mare dezavantaj al audiovizualului. Receptorul nu are posibilitatea de a reveni asupra unei informatii pentru a o descifra si intelege. Aceasta inseamna ca informatia trebuie sa fie extrem de clara, sa nu lase posibilitatea interpretarii, sau si mai grav, sa nu nasca intrebari. Orice abatere a atentiei de la mesaj poate duce la pierderea intregii informatii. Consecintele pot fi, uneori, dezastruoase pentru toata emisiunea, din cauza unui posibil efect de avalansa. Alegerea corecta a cuvintelor si exprimarea clara si concisa devin, astfel, esentiale. Din acest punct de vedere, televiziunea are un usor avantaj fata de radio. Daca in cazul televiziunii, de obicei, urmarirea mesajului este activitate principala, nu acelasi lucru se intampla si cu radioul. Daca pentru a urmari o emisiune la televizor te asezi in fotoliu si iti concentrezi atentia asupra acestui lucru, ascultarea radioului este, in general, o activitate complementara alteia care capteaza cea mai mare parte a atentiei.
LINEARITATEA RECEPTARII MESAJULUI. Atunci cand citesti un ziar sau o revista, ai deplina libertate in a alege ordinea in care vei parcuge paginile, sau momentul in care vei privi fotografiile - acolo unde ele exista. Nu acelasi lucru se intampla si in cazul televiziunii. Aici receptorul va primi informatiile linear, in ordinea in care ii sunt furnizate de catre emitator. Acest lucru trebuie sa duca la o mai mare grija in structurarea mesajului, dar si in ierarhizarea stirilor. De asemenea se va cauta raportul optim intre imagine si text, astfel incat sa se obtina maximum de randament la receptarea si retinerea informatiei.
RAPIDITATEA. Dincolo de impactul foarte mare pe care il are mesajul, rapiditatea este, fara indoiala, principalul avantaj al televiziunii. Diferenta dintre momentul producerii evenimentului si cel al difuzarii informatiei a scazut pana la simultaneitate - cazul transmisiilor in direct. Acest avantaj devine insa o dificultate suplimentara pentru jurnalistul de televiziune. Imbatranirea rapida a informatiei - ce e bun pentru jurnalul de pranz poate fi perimat pentru cel de seara - face ca acesta din urma sa fie intr-o permanenta goana dupa informatie proaspata.
ACCESIBILITATEA. Boomul tehnologic de dupa cel de-al doilea razboi mondial a facut ca pretul aparatelor de receptie sa scada foarte mult. Ca urmare, in ziua de azi e aproape imposibil de imaginat o casa in care sa nu existe cel putin un televizor. Si asta pentru ca oricine, indiferent de gradul de cultura, se poate informa pe aceasta cale. Caci televiziunea a aparut, dupa cum spune Raymond Williams, ca o solutie a nevoii celor care, in secolele trecute, 'se holbau de dupa ferestre sau asteptau nelinistiti mesaje pentru a afla ceva despre fortele dinafara ce le determinau cursul vietii'. Pe scurt, nu e suficient sa fii analfabet. Trebuie sa fii si surd si orb pentru a nu putea avea acces la informatia televizata.
FLEXIBILITATEA. Daca in presa scrisa odata cu inchiderea editiei nimic nu se mai poate schimba, in televiziune programul poate fi modificat in orice moment daca situatia o cere. Nu de putine ori o emisiune a fost intrerupta pentru a face loc unei stiri de maxima importanta, despre un eveniment care s-a petrecut cu doar cateva minute mai devreme. Ori jurnalul a fost prelungit pentru a urmari desfasurarea unui eveniment in curs.
PRODUSUL UNEI ECHIPE. Orice doritor de a lucra intr-o redactie de televiziune trebuie sa stie, inca de la inceput, ca va deveni o parte a unui angrenaj bine pus la punct si ca din acel moment va depinde de o echipa care, la randul ei, depinde de el. El nu va putea fi, ca in cazul presei scrise, un lup singuratic. Orice greseala a sa se va rasfrange asupra intregii echipe. Caci orice produs, de la cea mai marunta stire si pana la jurnalul ca intreg, este rodul unei munci de echipa.
COSTURI DE PRODUCTIE RIDICATE. Datorita aparaturii extrem de costisitoare, folosita la realizarea materialelor de televiziune, dar, nu in ultimul rand, si datorita salariilor mult mai mari ale angajatilor, televiziunea este media cu cele mai mari costuri de productie. Acestea sunt de cateva zeci de ori mai mari decat in cazul celorlalte media.
EXERCITII :
1. Urmariti jurnalele unui post de televiziune romanesc pe parcursul unei zile. Analizati prin prisma modificarii stirilor prezentate din cauza imbatranirii informatiei.
2. Urmariti un jurnal al unui post de televiziune. Analizati in ce masura se tine seama de efemeritatea mesajului in constructia acestuia.
3. Urmariti un jurnal al unui post de televiziune. Incercati sa justificati ierarhizarea informatiilor prin prisma linearitatii receptarii mesajului.
4. Urmariti reportajele din jurnalele posturilor romanesti de televiziune. Analizati in ce masura imaginea este valorificata ca si instrument de realizare a unui impact maxim asupra publicului. Comparati cu un post de televiziune strain ( francez sau englez, de preferinta ).
5. Cautati cate 3 exemple de situatii in care o emisiune fost intrerupta pentru a se prezenta o informatie de ultima ora si cand o emisiune de stiri a fost prelungita pentru a urmari un eveniment in curs de desfasurare.
3. SELECTIA SI IERARHIZAREA INFORMATIILOR
3.1 - CRITERII DE SELECTIE
Zilnic, in oras, in regiune, in tara si in lume, se petrec o infinitate de intamplari mai mult sau mai putin interesante, mai mult sau mai putin spectaculoase. Ele devin evenimente, sau raman simple intamplari de zi cu zi, in functie de interesul care le este acordat de presa. Cu alte cuvinte, jurnalistul este cel care face evenimentul. Totusi o institutie de presa este o intreprindere care functioneaza dupa criterii economice si, in consecinta, nu-si poate permite sa furnizeze clientului - publicul - o marfa - informatia - care sa nu-l intereseze. Acest lucru face ca jurnalistul sa se afle in permanenta sub presiunea intrebarii ' ce informatie sa aleg? '. Ceea ce a dus la necesitatea stabilirii unor criterii care sa-i permita selectarea celor cu un potential mai mare la nivelul gradului de interes pe care l-ar putea genera in randul publicului. Daca acestea sunt suficiente, sau nu, care ar fi prioritate aplicarii lor, acestea sunt probleme care, cu siguranta, nu vor fi rezolvate prea curand. Natura postului (public/privat, local/ regional/national), politica redactionala si, nu in ultimul rand, succesiunea evenimentelor fac ca, in realitate, aceste criterii sa fie respectate intr-o masura mai mare sau mai mica in functie si de profesionalismul celor care au puterea de a decide. Nu de putine ori, in special in cazul posturilor private mici (locale), orice criteriu dispare in fata deciziei patronului. Totusi cunoasterea lor tine, pana la urma de abc-ul meseriei. In 1997 inundatiile afectau grav o mare parte a judetului Prahova, apele distrugand peste 1.000 de locuinte. In orasul Breaza se inregistrau cele mai puternice alunecari de teren din ultima jumatate de secol. Toate posturile de televiziune deschideau jurnalul, in mod firesc, cu aceasta stire. La Tele7abc evenimentul a fost complet ignorat. Pentru acest post nu au existat inundatii. Si asta desi ora la care incepea jurnalul de seara, 21:00, i-ar fi permis sa fie singurul post care sa poata da si imagini de la fata locului. Indiferent de natura postului, ori de politica redactionala, ignorarea unui asemenea subiect este inadmisibila din punct de vedere jurnalistic.
ACTUALITATEA. Presa in general si televiziunea in special, se afla intr-o permanenta goana dupa subiecte proaspete. Numai ca notiunea de actualitate difera de la o media la alta. Asa cum am aratat mai devreme, informatia in televiziune se invecheste foarte repede. Un post de televiziune nu isi poate permite, in mod normal sa prezinte in cadrul jurnalului stiri din ziua precedenta, aici actualitatea masurandu-se cel mult in ore.
PROXIMITATEA. Este un alt criteriu important in alegerea informatiilor, in special pentru posturile teritoriale. Informatia va fi cu atat mai interesanta cu cat evenimentul s-a petrecut mai aproape de cel care o recepteaza, cu cat spatiul in care acesta se desfasoara este mai familiar. 'Fereastra magica' va aduce vestile care veneau prin fereastra casei. Proximitatea devine astfel un criteriu prioritar de selectie. Multe posturi locale au disparut din peisaj, sau au devenit statii ale unor posturi nationale pentru ca nu au stiut sa-si respecte statutul si au atacat probleme din afara ariei de emisie.
INTERESUL UMAN. 'A avut cineva de suferit?' 'As fi putut fi eu in locul celor implicati?' ' In ce masura sunt afectat?' Sunt numai cateva din reactiile pe care ar trebui sa le starneasca o stire. Cu cat publicul este mai implicat emotional in eveniment, cu atat stirea va avea un impact mai mare. Cu atat mai mult, daca evenimentul are implicatii directe in viata personala. Uneori, insa, criteriul proximitatii ar putea fi decisiv in alegerea unei informatii, chiar daca , aparent, din punct de vedere al interesului uman ierarhiile arata altceva. Oricat ar parea de cinic, cersetorul mort la coltul strazii intr-un cartier din Vaslui e mai important, pentru publicul din Romania, decat 20.000 de morti din Somalia sau din razboiul din Cecenia. Evident ca lucrurile vor sta cu totul altfel in cazul celor 5.000 de morti inregistrati in urma atentatelor din S.U.A. Si asta nu pentru ca acestia sunt americani, iar ceilalti somalezi ori ceceni, ci datorita consecintelor pe care le poate declansa moartea lor. Un razboi pornit de S.U.A. ar afecta direct, intr-o masura mai mica sau mai mare, intreaga lume.
PROEMINENTA PERSONALITATII IMPLICATE. Cu cat notorietatea
persoanelor implicate intr-o intamplare e mai mare, cu atat aceasta e mai
susceptibila de a fi transformata in eveniment si, deci de a fi facuta publica.
Cersetorul pomenit mai sus va constitui o stire in situatii, pana la urma, exceptionale. Daca, insa, ar fi vorba de o personalitate a trecutului, de exemplu, care a sfarsit in mizerie, stirea va fi, cu siguranta, selectata si difuzata. Omul de pe strada va fi intotdeauna interesat de viata persoanelor publice, indiferent de domeniu.
BIZARUL, SENZATIONALUL. Reprezinta un criteriu determinant, uneori, in selectia informatiilor, in special pentru posturile comerciale. Situatiile ciudate, ori exceptionale au atras intotdeauna si au avut un public fidel. Senzationaluls-a vandut intotdeauna foarte bine si, in plus, permite cel mai usor regizarea 'spectacolului informatiei', element esential, mai ales pentru un post care traieste, practic, in exclusivitate din vanzarea timpului de antena. Din aceasta cauza de multe ori demersul jurnalistic este puternic viciat de latura comerciala.
CONFLICTUL. Starile conflictuale intre doua parti vor constitui oricand subiecte interesante pentru public. Este motivul pentru care se va cauta, pe cat posibil, dezvoltarea laturii conflictuale a evenimentului. Trebuie, insa, retinut ca nu este nevoie neaparat de existenta a cel putin doua parti pentru a descoperi o astfel de latura. De exemplu, doborarea unui record sportiv poate fi rezultatul luptei sportivului cu el insusi. Avem de-a face in aceasta situatie cu un conflict unilateral, ceea ce nu este mai putin interesant.
OCURENTA. Prin aceasta se intelege tratarea unui subiect abordat de intreaga presa, ceea ce duce la necesitatea prezentarii publicului propriul punct de vedere. Acest criteriu este valabil in special pentru presa scrisa si se va aplica numai cu mult discernamant in cazul televiziunii. In mod normal televiziunea (alaturi de radio, evident ) este cea care aduce pe piata informatia cea mai proaspata, ea este cea care da tonul intr-o anumita situatie. In continuare subiectul ar putea sa-si piarda actualitatea din punctul de vedere al audiovizualului. In plus, jurnalul televizat are in primul rand menirea de a informa, nu de a comenta. Evident ca exista si exceptii date de importanta crescuta a subiectului ori de persistenta sa in actualitate. Cel mai recent exemplu in acest sens este atentatul din S.U.A., urmat de declansarea razboiului din Afganistan. Cert este, insa, ca un jurnal televizat trebuie sa caute sa prezinte in primul rand informatii noi, pe cat posibil in exclusivitate, ocurenta fiind un criteriu cu care sa se opereze cu mult discernamant.
SEXUL. Este un criteriu mai putin citat de specialisti, dar care functioneaza din ce in ce mai frecvent in presa moderna si care isi face loc tot mai mult si in cadrul televiziunii. Implicatiile sexuale ale unui eveniment, chiar daca nu vor fi prezentate explicit, capata o prioritate din ce in ce mai crescuta in procesul de selectie a informatiei. Motiv pentru care acest reper nu mai poate fi neglijat.
POSIBILITATEA ILUSTRARII CU IMAGINI. Este un criteriu specific televiziunii si ar trebui sa fie primordial in alegerea subiectelor de jurnal, indiferent de natura postului, sau orice alti factori interni, sau externi. Jurnalistul de televiziune trebuie sa inteleaga ca nu orice subiect care 'tine' un mijloc de ziar poate fi sustinut intr-un minut de reportaj televizat si, deci va renunta la el, oricat ar fi de frustrant acest lucru. Importanta foarte mare a subiectului, data in primul rand de implicatiile directe in viata societatii, ar putea fi singura justificare a prezentarii pe post a unor subiecte lipsite de imagini, ori cu o ilustratie saraca (spre exemplu, cresteri de preturi, modificari in legislatia fiscala etc.).
3.2 IERARHIZAREA INFORMATIEI
Criteriile de ierarhizare a informatiei nu sunt neaparat bine definite, dar ele nu difera, In mare de cele de selectie. In orice caz natura postului si aria de emisie au o importanta decisiva in stabilirea ordinii intrarii stirilor in jurnalul televizat. Ca o regula generala, este unanim acceptat ca, indiferent de natura postului, stirea bomba, stirea de maxim impact este cea care deschide jurnalul, indiferent de domeniu. Regula a fost respectata chiar si in perioada comunismului : castigarea Cupei Campionilor Europeni la fotbal de catre Steaua Bucuresti a deschis primul Telejurnal care a urmat evenimentului. Modul cum a fost politizat un eveniment care nu avea nici o legatura cu politica este mai putin important din punctul de vedere al ierarhizarii informatiei.
Moartea printesei Diana a fost un subiect care la vremea respectiva a deschis jurnalele tuturor posturilor de televiziune, de la cele locale, pana la cele mai importante, indiferent daca acestea erau publice sau private. Chiar daca nu era vorba de un subiect cu implicatii majore in viata sociala, personalitatea puternica a printesei, precum si celebritatea sa au facut ca evenimentul sa fie considerat ca unul de prima marime.
PROXIMITATEA. Includem aici atat proximitatea in spatiu, cat si pe cea in timp. Tot ca o regula generala, cu exceptiile de rigoare, stirile se ierarhizeaza de la aproape spre departe. Se porneste cu stirile de imediata apropiere - locale, regionale, nationale - si se termina cu cele de distanta - internationale (externe), sau, cel mult nationale, in cazul posturilor teritoriale. Pentru posturile cu raza mica de emisie nu este, in general, recomandata abordarea subiectelor externe, deoarece acestea vor fi mult mai bine tratate pe posturile nationale, datorita mijloacelor superioare si accesului mai bun la informatie. Trebuie mentionat faptul ca, tot mai putine televiziuni respecta aceasta regula. Dorinta de dinamizare a jurnalului, dar si nevoia pastrarii audientei, au dus la spargerea informatiilor de proximitate cu calupul de stiri externe.
Din punctul de vedere al proximitatii temporale lucrurile stau mult mai simplu. Daca nu este vorba de un subiect de actualitate prelungita, acesta va cobori in ierarhie in decursul zilei, pana la eventuala excludere. Daca subiectul este de actualitate prelungita, el isi poate pastra pozitia - de obicei prima - o perioada mai lunga sau mai scurta de timp, dupa care va cobori pana la abandon.
IMPACTUL SOCIAL. In principiu stirile politice ar trebui sa se gaseasca in prima parte a jurnalului, urmate de cele economice, apoi de cele sociale si culturale. Evident, ultimele ar fi stirile externe, ierarhizate mai mult, sau mai putin dupa acelasi criteriu. Aceasta regula ar trebui sa functioneze cel mai evident in cazul posturilor publice. Nici aici lucrurile nu stau intotdeauna asa, nevoia de audienta fiind aproape la fel de mare. In consecinta, de obicei, domeniul socio-cultural este trimis la coada emisiunii, dupa externe.
SENZATIONALUL. Devine un criteriu de ierarhizare tot mai important, nu doar la posturile comerciale. Totusi, chiar si in cazul acestora deschiderea jurnalului cu stiri care au ca singura calitate senzationalul, nu este intotdeauna justificata.
In concluzie, regulile si criteriile de slectie si ierarhizare a informatiilor sunt mai degraba orientative decat imperative. Politica redactionala si cea manageriala a postului prevaleaza aproape intotdeauna in fata logicii pur jurnalistice. Totusi, trebuie tinut seama de faptul ca nerespectarea acestor reguli si criterii poate avea, in timp, consecinte dezastruoase pentru economia postului.
EXERCITII
1. Urmariti principalul jurnal al zilei al postului public. Determinati criteriile dupa care au fost alese informatiile. Analizati ierarhizarea acestora.
4. Urmariti principalele jurnale ale celor 3 posturi private importante din Romania. Comparati selectia si ierarhizarea informatiilor. Comentati.
5. Urmariti principalele jurnale televizate ale unei zile. Din totalul informatiilor prezentate, realizati propria dumneavoastra selectie. Ierarhizati informatiile selectate.
4. FORMATE UTILIZATE IN TRANSMITEREA INFORMATIEI
Pentru transmiterea infomratiei in cadrul jurnalului de stiri sunt utilizate mai multe tipuri de format, alese in functie de importanta subiectului, de existenta imaginilor necesare ilustrarii acestuia, dar si de dinamica generala a emisiunii. Aceste formate sunt: stirea video, off-ul de prezentator, reportajul, interviul si, mai rar, transmisia telefonica.
4.1. STIREA VIDEO
Stirea video este un text scurt, cu o durata medie optima de circa 15 secunde (in situatii exceptionale poate ajunge la 20 de secunde si chiar sa depaseasca aceasta durata, dar nu mai mult de 25 de secunde), in care mesajul este transmis exclusiv de prezentator. Stirea video NU beneficiaza de nici un fel de ilustratie.
Se foloseste in cazul subiectelor de mai mica importanta pentru care nu exista imagini, respectiv subiecte de ultima ora foarte importante pentru care nu a existat timpul necesar colectarii de imagini. De asemenea, utilizarea lor este necesara pentru spargerea monotoniei unei emisiuni de tip “lansare-reportaj”. Numarul stirilor video dintr-un jurnal telvizat trebuie sa fie insa judicios calculat, deoarece aparitia prea indelungata a prezentatorului in cadru este, de asemenea, deranjanta.
4.1.1. Structura si caracteristicile stirii video
Despre mesajul audio-vizual se spune ca este structurat conform unitatii dramatice (punct culminant – cauza – efect). Este o greseala, insa, a exclude modelul piramidei inversate, acesta suprapunandu-se, uneori pana la identitate cu unitatea dramatica. Acest tip de structura este valabil si pentru stirea video, caz in care piramida inversata se aplica pana la nivel de fraza. Datorita principalelor caracteristici ale mesajului audio-vizual (efemeritatea si linearitatea receptarii mesajului), atacul stirii trebuie facut cu o acrosa cat mai puternica pentru a atrage cat mai rapid atentia telespectatorului. Aici functioneaza “regula celor 5 secunde”: daca nu ai atras atentia telespectatorului in primele 5 secunde, ai pierdut-o pentru toata stirea. Din aceasta cauza, “a murit presedintele Romaniei” nu este acelasi lucru cu “presedintele Romaniei a murit”. Intotdeauna va fi aleasa prima varianta de exprimare.
In continuare vom enunta o serie de elemente caracteristice structurii stirii video:
Abrevieri. In general, in scriitura specifica presei audio-vizuale, nu se folosesc abrevieri nici in situatia in care acestea au fost anterior explicate. Spre deosebire de presa scrisa, unde cititorul are posibilitatea de a reveni asupra explicatiei pentru a asocia abrevierea denumirii complete, in cazul audio-vizualului, acest lucru nu este posibil din cauza efectului de efemeritate. Timpul necesar acestei asocieri ar duce la pierderea informatiilor ulterioare. Totusi, in cazul abrevierilor uzuale pentru partide, organisme politice internationale, asociatii profesionale s.a. (PSD, UDMR, NATO, ONU, CNSLR Fratia, CFR, UNICEF etc.), utilizarea acestora nu numai ca nu este interzisa, ci este chiar recomandata. In aceasta situatie, fenomenul de asociere se produce in sens invers. Putini oameni cunosc semnificatia initialelor folosite in abrevierea “CNSLR” [1], dar o asociaza corect cu o puternica grupare sindicala. Timpul utilizat pentru realizarea conexiunii intre denumirea completa si cea familiara poate fi chiar mai mare decat in cazul in care aceasta s-ar face intre o abreviere si explicatia auzita anterior.
Cifre, numere. Numerele reprezinta, de obicei, elemente importante de informatie care creeaza tendinta de a fi retinute in mod special. Din aceasta cauza se vor folosi cat mai putin si, in general, rotunjite, pentru a reduce efortul retinerii lor de catre telespectatori.
Tot datorita importantei lor, de obicei cifrele nu vor deschide textul. Intre doua stiri se resimte o scadere a atentiei receptorului aparand astfel riscul pierderii unei componente esentiale a infomratiei. Exista, totusi, o exceptie: in cazul catastrofelor soldate cu victime umane. In aceasta situatie, numarul victimelor reprezinta o acrosa extrem de puternica fapt ce diminueaza riscul amintit anterior. In aceste conditii este recomandat acest tip de atac al stirii.
Atunci cand avem de a face atat cu sume, cat si cu procentaje, se va folosi varianta cea mai semnificativa pentru telespectator. Daca, de exemplu, Parlamentul Romaniei si-ar reduce bugetul cu 1 miliard de lei, utilizarea acestei sume, impresionanta pentru omul de rand, ar putea crea o imagine gresita despre efortul real al acestei institutii, in conditiile in care ea ar reprezenta mai putin de 1 procent din buget. Utilizarea procentajului ar crea o imagine mai fidela. Pe de alta parte, pentru acelasi public este mai semnificativa precizarea unei sume estimative, medii, in cazul cresterii pensiilor, de exemplu. In consecinta, redactorul stirii trebuie sa isi adapteze mesajul necesitatilor diverselor categorii de public. Evident, aici apare si o problema de deontologie profesionala.
In cazul bilanturilor partiale cu numar relativ mic de victime se vor evita exprimari de tipul: “peste 23 de morti”. Indicata este exprimarea: “cel putin 23 de morti”.
Nume si functii. Ca regula generala, functia va fi asezata intotdeauna inaintea numelui. In cazul persoanelor extrem de cunoscute aceasta regula poate fi exceptata (Ion Iliescu, presedintele Romaniei). Daca persoana detine mai multe functii, evenual in domenii diferite, va fi anuntata numai functia legata de eveniment (este absurda o exprimare de tipul: “prim-ministrul Romaniei si presedintele Asociatiei Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania, domnul profesor universitar Adrian Nastase a avut o intalnire oficiala cu premierul Austriei …”). Pentru personalitatile extrem de cunoscute este permisa omiterea functiei.
O situatie speciala apare in cazul persoanelor care nu detin neaparat o functie politica sau administrativa (artisti, vedete etc.). In acest caz se vor evita exprimiari de tipul “celebrul …”, “bine-cunoscutul …” Daca persona este intr-adevar celebra, precizarea nu este necesara, iar daca nu este asa, atunci folosirea acestui tip de calificativ este nejustificata.
Sursa. Sursa va fi intotdeauna citata - de obicei, in incheierea stirii. Sursa poate fi citata si in corpul acesteia, dar niciodata nu va deschide stirea, deoarce aceasta nu poate reprezenta in nici un caz o acrosa.
Prin “sursa” nu se va intelege sursa propriei documentari, ci o institutie de presa (de obicei agentie de presa, dar si ziar, radio, alta televiziune) sau o alta organizatie asimilabila acesteia (birou de presa, institute de sondare a opiniei publice etc.). Asadar, daca informatia va fi obtinuta prin mijloace proprii (deplasare in teren, discutii personale etc.), atribuirea ei ramane la latitudinea jurnalistului. In schimb, daca informatia este preluata de la una din institutiile amintite, atribuirea sursei este obligatorie, chiar daca textul initial a suferit modificari dictate de specificul acestui canal de comunicare.
Citate. In general, citatele nu deschid stirea. Ele vor fi intodeauna atribuite cu precizarea exacta a calitatii celui care a facut declaratia.
4.2. OFF-UL DE PREZENTATOR
Off-ul de prezentator este formatul in care textul, rostit de prezentator, beneficiaza de ilustratie cu imagini, inclusiv “cartoane” (imagini fixe cu date statistice, grafice etc.). In aceasta situatie nu este obligatoriu ca imaginea sa acopere integral textul. Prezentatorul incepe sa transmita informatia, ilustratia apare dupa cateva secunde si se poate incheia cu 2 pana la 5 secunde inaintea textului, prezentatorul revenind in cadru. Durata off-ului de prezentator este cuprinsa intre 15 si 45 de scunde.
Integrarea acestui format in jurnalul de stiri televizat este justificata de “spargerea” monotoniei la nivel de imagine. Este utilizat in doua situatii:
Importanta subiectului nu justifica incadrarea sa intr-un reportaj, deci alocarea unui spatiu de emisie mai larg, dar exista imagini care sa il ilustreze. Se va prefera aceasta varianta abordarii subiectului sub forma de stire video.
Subiectul este suficient de important pentru a fi tratat ca reportaj, dar posibilitatea ilustrarii cu imagini este redusa. Se intampla destul de des ca echipa deplasata in teren sa constate ca, desi exista suficienta informatie pentru a acoperi, la nivel de text, durata alocata pentru reportaj, numarul planurilor care sa sustina cu adevarat textul este foarte redus. In aceasta situatie, pentru evitarea ilustrarii subiectului cu un numar prea mare de imagini nule din punct de vedere informativ, fara nici o legatura cu subiectul, dar si pentru a putea transmite mai multe detalii despre acesta, se va alege varianta off-ului de prezentator.
