|
|
|
Doua cuvinte grecesti definesc cuvantul fotografie: photos = lumina si grapho = a scrie, ceea ce, in traducere literara, inseamna scriere cu ajutorul luminii. Imaginea foto este “desenata” cu ajutorul luminii si apare ca rezultat al actiunii fotochimice a energiei luminoase asupra stratului de emulsie sensibila din pelicula sau hartia foto.
Suprafetele diferitelor subiecte reflecta, in mod diferit, lumina. Cantitatea de lumina reflectata depinde de:
- structura si de culoarea suprafetei;
- de unghiul pe care-l formeaza aceasta suprafata cu directia de incidenta a luminii, precum si cu directia de fotografiere. Catifeaua neagra reflecta doar 2-4% din lumina incidenta.
Hartia alba reflecta 80% din cantitatea de lumina incidenta.
Fluxul de lumina care cade asupra obiectelor sau suprafetelor fotografiate se distribuie relative uniform asupra acestora. Cu toate acestea, figurile si obiectele vor avea stralucire diferita. Explicatia: ele vor trimite spre obiectivul aparatului foto cantitati de lumina diferita datorita capacitatii diferite de reflexie si valorilor diferite a coeficientilor de stralucire, generand suprafete mai intunecoase sau mai luminoase.
Prin iluminarea uniforma a intregului subiect va rezulta o fotografie cenusie si neinteresanta, monotona si fara viata.
Fotoreporterul trebuie sa prezinte veridic si expresiv ceea ce i-a atras atentia la subiectul fotografiat. Tema aleasa trebuie prezentata expresiv in fotografie prin utilizarea corecta a mijloacelor plastice expresive.
In realitate, in timp ce obiectele au volum, culoare, peisajele au dimensiuni mari si profunzime. Aceste caracteristici trebuiesc redate in fotografie prin iluminarea lor.
Daca obiecte situate in planuri diferite sunt iluminate unifprm, atunci spatiul este redat nesatisfacator in fotografie datorita absentei variatiei tonurilor care sa favorizeze redarea acestui spatiu.
La portrete este necesar sa se redea expresiv forma plastica a fetei, sa se obtina o asemanare intre imagine si persoana fotografiata.
In situatia iluminarii figurii cu o lumina frontala, stralucitoare, se va obtine o fotografie cu aceeasi tonalitate in orice portiune a fetei. Astfel, in fotografie trasaturile si liniile fetei se uniformizeaza, disparand plasticitatea si aspectul de viata al imaginii.
Pentru perceperea corecta a figurii unei persoane este necesara evidentierea trasaturilor si contururilor, detasarea figurii de fondul respectiv. Figura si fundalul pe care aceasta se proiecteaza, trebuie sa aiba straluciri si un nivel de iluminare diferit. O persoana bruneta, imbracata intr-o haina de culoare inchisa, pe un fundal de catifea neagra, se vor contopi intr-o tonalitate comuna. Detasarea tonala dintre figura si fundal, este favorizata de iluminarea separata a acestora. Conditiile defavorabile de iluminare la fotografiere saracesc rezultatul plastic al imaginii obtinute.
Folosirea luminii solare laterale, lasa umbre lungi la oameni si cladiri. Alternanta zonelor insorite cu cele umbrite, tranzitiile de tonuri favorizeaza exprimarea spatiului. Redarea veridica si expresiva a volumului in fotografie depind, in mod hotarator, de conditiile de iluminare la fotografiere. Combinarea elementelor de iluminare favorizeaza redarea formei spatiale si a conturului obiectelor, permite sa se puna in evidenta structura lor, subliniaza pozitia lor in spatiu.
Iluminand subiectul sau alegand conditiile la care se fotografiaza, este necesar sa se tina seama de importanta pe care o are lumina in conturarea obiectelor, in redarea formei lor, in evidentierea materialului din care au fost executate (fapt important pentru a le reprezenta in fotografie asa cum sunt in realitate). Acest rol al iluminarii, denumit si efect plastic, are o importanta deosebit de mare, datorita faptului ca fotoreporterul prezinta lumea reala tridimensionala, spatiala, pe o imagine bidimensionala, plana. Petele de lumina, stralucirile si umbrele sunt elemente de compozitie si sunt luate in considerare la alcatuirea imaginii in egala masura cu figurile si obiectele.
Fotoreporterul utilizeaza ca elemente active ale compozitiei, accentele de lumina, umbrele, jocul stralucirilor. In alcatuirea imaginii, el combina prim-planul mai intunecat cu profunzimile mai luminoase, cauta sa obtina accente de lumina pe planul principal al imaginii, umbreste elementele de importanta secundara. Toate problemele plastice si de compozitie a iluminarii nu pot fi insa rezolvate corect, daca fotografia prezinta imperfectiuni tehnice, daca are umbre prea dure sau densitati slab redate in zonele de lumina. La fotografiere, fotoreporterul trebuie sa rezolve simultan si in stransa legatura intre ele, cele trei roluri importante ale iluminarii:
- plastic;
- de compozitie;
- tehnic.
Numai imbinarea obligatorie a acestor trei elemente ale iluminarii va permite sa se foloseasca, la adevarata valoare, lumina ca un mijloc important de redare plastica si sa se obtina fotografii expresive, in care subiectul fotografiat este redat clar si distinct, cu toate trasaturile caracteristice.
Dupa ce a fost ales subiectul de fotografiat, s-a stabilit locul de statie si incadrarea, urmeaza a fi stabilite conditiile de iluminre in care trebuie executata fotografia.
In primul rand, este vorba de alegerea unei iluminari care sa favorizeze evidentierea conceptiei autorului, sa valorifice continutul imaginii fotografice. Una dintre cele mai importante conditii in utilizarea luminii de catre fotoreporter, este aceea a corespondentei dintre efectul de iluminare ales si continutul imaginii fotografice.
Practica fotografica demonstreaza ca numai in situatia in care, la iluminarea subiectului, autorul porneste de la legile efectului real de iluminare si are in vedere una din sursele reale, numai atunci desenul de lumini al imaginii devine expresiv si finit, iar fotografia, in ansamblu, capata veridicitatea naturala necesara.
Desenul de lumini al fotografiei apare clar si distinct numai in situatia in care actiunea tuturor dispozitivelor auxiliare este subordonata actiunii sursei principale de lumina, care determina efectul de iluminare. In situatia in care, la rezolvarea iluminarii in imagine, fotoreporterul porneste de la principiile expuse anterior, rezultatul muncii sale il satisface pe privitor; fotografia are volum, este plastica si expresiva.
Practica arata ca succesele muncii fotoreporterului nu depinde numai de cat de mult raspunde efectul de iluminare ales cu continutul imaginii fotografice, ci si cu cat el favorizeaza evidentierea continutului, veridicitatea lui.
La alegerea sau la crearea, in mod special, a anumitor conditii de iluminare la fotografiere, fotoreporterul trebuie sa rezolve, simultan si in stransa corelatie intre cele, cele trei roluri principale ale iluminarii: rolul plastic, de compozitie si rolul tehnic. Numai astfel subiectul fotografiat este redat clar si distinct, cu toate particularitatile sale, obtinandu-se fotografii expresive. La incepatori lumina este folosita numai ca mijloc tehnic pentru obtinerea fotografiei fara a se tine seama si de posibilitatile de compozitie si de valentele artistice pe care le ofera ea.
O etapa importanta in realizarea fotografiei, dupa alegerea subiectului, stabilirea punctului de statie, determinarea limitelor de incadrare, o reprezinta alegerea sau crearea unei iluminari care sa favorizeze continutul imaginii fotografice.
Prima si cea mai importanta conditie in utilizarea luminii de catre fotograf, este aceea a corespondentei dintre efectul de iluminare ales si continutul imaginii fotografice. La baza efectului de iluminare creat pentru fotografiere, trebuie sa se gaseasca un anumit efect real de iluminare, cat si o anumita sursa de lumina care ilumineaza obiectul de fotografiat. Desenul de lumini al imaginii apare clar si distinct numai in cazul in care actiunea tuturor dispozitivelor auxiliare este subordonata actiunii sursei principale de lumina, care determina efectul de iluminare. Efectul de iluminare reprezinta un element al formei plastice a imaginii fotografice si rolul sau consta in a favoriza exprimarea continutului.
In practica fotografului incepator, peisajele, scenele din viata si chiar portretele sunt realizate in aer liber. Isi pastreaza importanta sa lumina, ca unul din cele mai importante mijloace plastice ale fotografiei? Raspunsul este afirmativ.
Si la fotografierea in aer liber dispunem de o serie intreaga de posibilitati de folosire in mod creator a luminii pentru obtinerea unei fotografii expresive si de efect.
In primul rand, trebuie sa se tina seama de faptul ca lumina naturala isi schimba conditiile in cursul zilei, depinzand de starea timpului, de gradul de innourare, de gradul de poluare si alti factori.
Dimineata, in zori, primele raze ale soarelui incalzeste pamantul, formandu-se o usoara ceata care slabeste intensitatea luminii solare directe si atenueaza contrastele. In asemenea conditii, intreaga iluminare capata tranzitii noi si o gradatie fina de tonuri.
La miezul zilei, soarele incepe sa ilumineze intens, umbrele devin scunde si dure, provocand contraste puternice.
Dupa amiaza se formeaza umbre lungi, norii catre apus proiecteaza un desen artistic, iar intensitatea luminii scade treptat. Toate aceste efecte de iluminare, variate, se schimba si in functie de anotimp: o amiaza calduroasa de vara, o zi cenusie de toamna, o zi geroasa dar insorita de ianuarie sau o splendida zi de primavara, prezinta fiecare caracteristicile sale proprii de lumina si difera foarte mult intre ele in ce priveste desenul de lumini. Dar chiar si in acelasi anotimp sau chiar la aceeasi ora a zilei, se pot intalni cele mai variate efecte de iluminare.
Rezolvarea iluminarii la imaginile fotografiate in natura, este determinata in primul rand de alegerea timpului in care se efectueaza fotografierea. Desenul de lumini al imaginii depinde nu numai de ora la care se fotografiaza, ci si de directia aleasa pentru fotografiere, in raport cu directia de cadere a razelor solare. Rezolvarea iluminarii in compozitia fotografica incepe cu alegerea caracteristicilor fluxului principal de lumina, adica a luminii solare directe de care depinde distributia luminilor si umbrelor pe subiect.
La fotografierea in aer liber, lumina solara dirijata poate fi utilizata si drept contralumina. Contralumina accentueaza conturul subiectului, il detaseaza de fond si asigura un desen de lumini foarte interesant si expresiv al imaginii.
Contralumina este folosita larg si in natura pentru punerea in evidenta a diferitelor structuri: gheata, stratul de zapada, oglinda apei, ceata departarilor.
Asadar, si in cazul fotografierii in aer liber, fotoreporterul va utiliza lumina ca un mijloc plastic al fotografiei, care contribuie la obtinerea unei imagini artistice.
