Beneficiar:           Serviciul de Telecomunicatii Speciale

Proiectant:               ROMPROIECT S.A.

Faza de proiectare :     Proiect tehnic si caiet de sarcini

Specialitate : Building Management System

1. Memoriu tehnic

1.1. Generalitati

1.1.1. Denumire obiectiv

Prezentul proiect trateaza sistemul de control inteligent (BMS) si subsistemele acestuia aferente Centrului Informatic si de Telecomunicatii de pe Splaiul Independentei nr. 323A, Bucuresti.

BMS-ul se compune din:

Subsistemul de asigurare al regimului termic in cladire:

Controlul echipamentelor exterioare si a celor de pe fiecare etaj care asigura necesarul de caldura / racire a spatiilor de birouri

Subsistemul de securitate al cladirii, compus la randul sau din:

Detectia de incendiu aferenta intregii cladiri;

Controlul accesului personalului propriu sau din afara institutiei, functie de nivelul de acces aprobat;

Protectia impotriva efractiilor;

Sistem supraveghere video;

Detectia si stingerea unui incendiu in camerele aferente Data Center-elor

Subsistemul de monitorizare al cladirii:

Functionare echipamente aferente Data Center-elor

Lifturi

Controlul luminilor

Programe de timp

Nivel minim motorina in grupurile generatoare (daca acestea sunt prevazute cu interfete de comunicatie – uzual ModBus)

Gospodaria de apa

Stare tablou general

Subsistemul de contorizare al consumurilor:

Electrice

Agent termic de racire aferent Data Center-elor

Gaze

Apa rece

1.1.2. Beneficiar

SERVICIUL DE TELECOMUNICATII SPECIALE

1.1.3. Proiectantul de specialitate al lucrarilor

S.C. ROMPROIECT S.A.

1.1.4. Faza de proiectare

Proiect tehnic si caiet de sarcini

1.2. Elemente de baza pentru proiectare

Spatiile de birouri din cladire sunt climatizate cu ajutorul unor unitati de climatizare interioare legate la pompe de caldura montate pe terasa cladirii.

Centrala de incendiu, cea de efractie, sistemul de supraveghere video si cel de control acces vor putea asigura schimbul de date cu server-ul central si accesul personalului autorizat.

Tinand cont de atat importanta echipamentelor din interiorul Data Center-elor cat si a datelor stocate pe aceste echipamente, centralele de detectie si stingere incendiu vor transmite date la server-ul central in caz de aparitie a unui eveniment.

Sistemele si echipamentele considerate a avea un rol important in buna functionare a intregii cladiri (lifturi, grupuri generatoare, gospodaria de apa, stare tablou general) vor transmite date la server-ul central al BMS-ului.

Pentru realizarea unui bilant energetic al cladirii si pentru repartizarea costurilor, se poate asigura contorizarea anumitor consumuri atat la nivel general cat si la nivel de echipament (daca contoarele sunt prevazute cu protocoale de comunicatie de tip M-Bus sau ModBus).

In caz de aparitie a unui eveniment, datele stocate in server-ul de baza trebuie sa fie disponibile si accesibile, functie de gradul de acces aprobat, in trei locatii diferite din cladire, una la Parter cladire (denumita „Dispecer BMS” – acces cu drepturi totale), la Etajul 4 (denumita si „Dispecer Secundar”) si alta la ofiterul de serviciu (denumita si „Dispecer Informare”).

1.3. Situatia existenta

Cladirea este noua si in curs de amenajare.

1.4. Situatia proiectata

Instalatia de Building Management System va asigura regimul termic in spatiile destinate pentru birouri prin monitorizarea functionarii agregatelor in pompa de caldura prevazute pentru climatizarea cladirii. Aceste agregate au propriul sistem de comunicatie seriala. Furnitura agregatelor va contine si interfete BACnet / IP. Prin aceste interfete se va integra in dispecerat intreg sistemul de climatizare.

Delimitarea proiectului de BMS fata de furnitura agregatelor de climatizare sunt aceste interfete BACnet / IP.

Monitorizarea si transferul de date cu centrala de incendiu, cea de efractie, sistemul de supraveghere video si cel de control acces se va realiza cu ajutorul unor interfate de comunicatie cu protocol TCP/IP Ethernet, legate la o retea LAN a cladirii.

Monitorizarea si transferul de date de la lifturi, grupuri generatoare, gospodaria de apa, stare tablou general se va realiza fie direct cu ajutorul unor interfete de comunicare (de preferat ModBus) fie indirect prin contacte DO libere de potential preluate intr-un controller liber programabil care va fi echipat cu o interfata de comunicatie TCP/IP Ethernet cu server-ul central al BMS-ului.

Pentru a asigura contorizarea anumitor consumuri atat la nivel general cat si la nivel de echipament contoarele vor fi prevazute cu protocoale de comunicatie de tip M-Bus sau ModBus, preluate prin intermediul controller-elor liber programabile si transmise catre dispecer prin protocol TCP/IP Ethernet.

Structura de mai sus poate fi vizualizata in Figura 1.

Pentru ca cele trei locatii „Dispecer BMS”, „Dispecer secundar” si „Dispecer Informare” sa aiba acces in caz de eveniment la datele si informatiile stocate pe server-ul principal, se va realiza o arhitectura 1 server cu 3 statii de lucru, fiecare cu drepturi de acces limitate prin parole de acces (Figura 2).

Figura 1: Structura BMS-ului

Figura 2.: Structura server principal – statii clienti

1.5. Masuri de protectia muncii

Documentatia a fost elaborata in conformitate cu normativele in vigoare.In acest sens au fost respectate urmatoarele :

Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumator cu tensiuni pana la 1000V;I7-02;

Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice;PE 119-90;

Protectia prin legare la pamant se va face respectandu-se conditiile din STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90, STAS 4102/85, I20.

Ca masura suplimentara de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere,toate carcasele metalice ale motoarelor,aparatelor si tablourilor electrice,care in mod normal nu sunt sub tensiune,se vor lega la barele de egalizare a potentialelor.

Executia instalatiilor electrice se va face conform proiectului, modificarile fiind admise numai cu acordul proiectantului.

Personalul de exploatare si intretinere va fi instruit asupra regulilor de protectia muncii, specifice activitatii pe care o desfasoara.

In timpul executiei cat si al exploatarii,constructorul si beneficiarul vor lua toate masurile necesare astfel ca lucrarile sa se desfasoare fara pericol de accidentare.

1.6. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

La elaborarea documentatiei s-au avut in vedere urmatoarele:

Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului, P 118/99.

Nu sunt necesare derogari de la normele de paza contra incendiilor.

La trecerea cablurilor prin peretii despartitori si prin fundatii se vor executa etansari,conform normelor in vigoare,astfel incat sa se impiedice propagarea focului.

Se va asigura etansarea tuburilor fata de ziduri cat si a cablurilor fata de tuburi.

Ca mijloace de stingere a incendiilor produse in instalatiile electrice, se vor utiliza stingatoare mobile cu pulbere, incarcate si pozitionate corespunzator Normativului P 118-99, corelate cu cele specifice proiectului de PSI.

1.7. Verificarea proiectului

In conformitate cu prevederile Legii 10/1995 si HG 925/1995, prezenta documentatie se va verifica in sensul respectarii criteriului complex de performanta Ie (A,B,C,D,E,F).

1.8. Program de verificari in vederea asigurarii calitatii instalatiilor electrice

Controlul calitatii lucrarilor de instalatii electrice,conform prevederii Legii 10/1995,Normativelor C56/1985,Caiet XXII,I7/1998,PE 107/1987,PE 136/1980,PE 118/1982., GT-059003

La controlul calitatii pe santier se vor efectua in mod special urmatoarele operatii:

verificarea pozarii circuitelor electrice conform proiectului;

verificarea existentei instalatiei de protectie prin legare la pamant si nulul de protectie;

consultarea buletinelor de masuratori ale rezistentei de dispersie a prizei de pamant si compararea rezultatelor cu valorile prescrise in proiect;

verificarea amplasarii echipamentelor si aparatelor electrice conform proiectului;

efectuarea de probe functionale dupa punerea sub tensiune a instalatiei.

NOTA:

1. Beneficiarul si constructorul vor transmite in scris, in termen de 30 de zile de la data primirii documentatiei, punctul lor de vedere, termen dupa care se considera proiectul acceptat.

2. Beneficiarul si constructorul au obligatia sa anunte in scris, in avans cu o saptamana fata de terminarea fiecarui stadiu fizic, data la care se poate prezenta proiectantul pentru incheierea procesului verbal de verificare. Neconvocarea in timp util a proiectantului in conformitate cu aceasta procedura, pentru controlul pe santier, va avea drept consecinta, preluarea de catre beneficiar si constructor a atributiilor si raspunderilor prevazute de Legea 10/1995.

Beneficiarul si constructorul, au obligatia, ca la prezentarea proiectantului pe santier, sa prezinte pentru fiecare stadiu fizic, urmatoarele documente:

procesul verbal de lucrari ascunse;

buletinele de verificari care sa confirme caracteristicile echipamentelor si instalatiilor prevazute in proiect;

certificatele de calitate ale tuturor echipamentelor, materialelor si aparatelor utilizate.

Din punct de vedere al Legii 10/1995 si HG 925/1995, lucrarea va fi verificata prin grija beneficiarului pentru exigenta complexa “Ie”,privind:

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

sanatatea oamenilor si protectia mediului;

protectia impotriva zgomotului;

economia de energie.

Se vor respecta cu strictete normele de executie si protectie a muncii in vigoare, astfel incat la punerea in functiune a instalatiilor electrice, acestea sa fie in perfecta stare de functionare si din punct de vedere al protectiei muncii.

1.9. Siguranta in exploatare

Materiale standard conform I7 / 1991, STAS 4102 / 1985.

Prevederi corespunzatoare clasificarii instalatiilor conform I7 / 1991

Legatura la pamant conform plan E3.

ATENTIE

Legaturile electrice se vor executa NUMAI cu scoaterea de sub tensiune.

Instalatiile electrice nu se vor pune in functiune partial sau total, nici macar pe timp limitat, inainte de executarea integrala a tuturor instalatiilor tehnologice si fara asigurarea tuturor masurilor de tehnica securitatii si igiena muncii.

Se va asigura instructajul personalului de exploatare si de executie, pentru a preintampina accidentele.

Beneficiarul va asigura personalului de exploatare toate echipamentele de protectia muncii, conform normelor in vigoare.

2. Descrierea sistemului de management energetic si de dispecerizare a Cladirii (BMS)

Dispeceratul, numit in continuare BMS va indeplini urmatoarele functii generale:

Management de retea

Interfatare operator

Sistem de afisare in mod grafic

Sistem de achizitie de date si istoric de evenimente

Management-ul alarmelor

Urmarire

Generare de rapoarte

Acest dispecer va fi conectat ON-LINE cu toate controlerele, nefiind acceptate echipamente auxiliare de conectare (de exemplu, modem-uri telefonice).

2.1. Arhitectura sistemului

Arhitectura sistemului BMS va fi structurata tip retea modulara, utilizand standarde industriale pentru sisteme de operare, retele si protocoale de comunicatie. Sistemul va fi disponibil spre extindere de la un singur nod la o retea multi-server. Aplicatia propusa va putea fi extinsa in orice moment sau integrata intr-o structura de retea de calculatoare.

Sistemul va permite distribuirea functiilor sale cum ar fi achizitia datelor, interfatare grafica, control peste retea cu scopul obtinerii performantelor si a unei flexibilitati maxime. Sistemul va permite supravegherea de la distanta folosind comunicarea prin modem-uri standard.

BMS va permite comunicatia cu o varietate larga de subsisteme de control, utilizand un singur pachet de drivere. Nu va fi necesara completarea ulterioara cu alte drivere soft.

Reteaua de comunicatie pentru controlerele de climatizare va fi de tip BACNet / IP. Obiectul acestui proiect este integrarea agregatelor de climatizare incepand de la interfata BACNet / IP a acestora. Reteaua proprietara a agregatelor de climatizare nu face obiectul acestui proiect.

Dispecerul va fi prevazut cu interfata MODBUS pentru integrarea echipamentelor diverse din cladire care pot sa comunice pe un asemenea protocol: lifturi, grupurile generator, analizor de energie electrica (din TGD-ul cladirii) etc.

2.2. Interfata operator

Interfata operator va fi conceputa in scopul obtinerii unei comunicari eficiente cu sistemul, tranzactii de date si tratarea cazurilor de functionare anormala, fiind structurata sub forma unei structuri grafice piramidale de ferestre de operare.

Interfata operator va fi interactiva si bazata in totalitate pe simboluri grafice si iconite. Functionarea interfetei operator se va baza pe ferestre de lucru si va respecta conventiile standard Windows pentru a reduce pe cat posibil instruirea operatorilor. In particular, barele de comenzi, iconitele si meniurile de tip cascada vor fi accesibile de pe fiecare afisaj pentru a permite un acces simplu la functiile de baza.

Propunere: pe monitorul de perete de mari dimensiuni din „Dispecer BMS”, de tip „Media Wall”, care accepta simultan 6 intrari PC si 6 intrari video, va fi afisata, in format tri-dimensional, cladirea CIC – STS.

Imaginea cladirii poate fi o grafica 3D exportata din AutoCAD sau o poza 3D reala, facuta cu o camera foto cu rezolutie foarte mare, minim 8 MPixeli; exemplu de grafica in Firgura 3. In partea de jos a monitorului, vor fi vizualizate in doua ecrane diferite, imagini de la camerele video aferente celor doua intrari in cladirea CIC – STS.

Figura 3: Exemplu de grafica de lucru – cladire 3D

Fiecare nivel in parte (S2 – S1 – P – 4E) va avea atasat in partea dreapta a imaginii 3D un indicator de stare, rotund, a carui culoare se poate modifica functie de starea cladirii sau a alarmelor ce apar.

Daca toate sistemele sunt in parametrii de functionare si nu exista nici o alarma (aparitie defect), toate indicatoarele de stare vor fi de culoare albastra (sau verde – se va stabili de comun acord cu beneficiarul).

In momentul aparitiei unei alarme sau defect, functie de gradul de alarmare setat acesteia (functie de gravitatea acesteia), indicatorul de stare al nivelului respectiv isi va modifica culoarea in portocaliu (nivel scazut de importanta), galben (nivel mediu de importanta) sau rosu (nivel ridicat = critic de importanta).

In acest moment, este necesara interventia operatorului de serviciu de la Dispecerul in cauza pentru vizionarea si rezolvarea alarmei aparute.

In cazul in care alarma este portocalie / galbena (nivel scazut / mediu de importanta), luarea la cunostinta a acesteia se poate face:

Prin deschiderea ferestrei „Lista de Alarme”.

La partea superioara a ferestrei, se gasesc afisate butoanele insiruite dupa gradul de importanta al alarmelor si in interiorul fiecarui buton numarul de alarme de acest gen existente in cladire la momentul respectiv.

In fereastra propriu-zisa sunt afisate detaliat, pe randuri, toate alarmele existente la un anumit moment, structurate atat dupa gradul de importanta (cele critice la nivel superior (culoare rosie), cele cu grad scazut la partea inferioara a paginii) cat si dupa ora aparitiei acestora, chiar in cadrul aceluiasi grad de importanta.

Fiecare alarma dintr-o anumita categorie de importanta are o denumire, o ora / data de aparitie si locatia in cladire.

Daca se selecteaza o alarma, rezolvarea acesteia se poate face, functie de gradul de importanta al acesteia, fie la libera alegere a operatorului (cele de culoare galbena / portocalie), fie prin respectarea anumitor proceduri prestabilite (cele de culoare rosie).

In Figura 4a se poate vedea partea superioara a acestei liste de alarme si detaliile unei alarme, in Figura 4b. un exemplu de „Lista de Alarme” din cladirea CIC – STS iar in Figura 4c. o procedura de rezolvare in caz de indendiu, procedura fiind parte componenta a unui scenariul de incendiu prestabilit.

Figura 4a. Partea superioara a „Listei de Alarme” si detaliile unei alarme

Figura 4b. Fereastra cu Lista de Alarme

Figura 4c. Fereastra cu proceduri de urmat conform scenariu prestabilit

Prin dublu click cu mouse-ul pe nivelul de cladire in cauza.

In acest moment se deschide o alta fereastra cu desenul 2D al nivelului respectiv si se poate vizualiza pe acest desen cauza alarmei vizualizand starea echipamentelor / senzorilor de pe acest nivel.

Daca se doresc detalii suplimentare, prin dublu click pe desenul unei camere video de pe acest etaj, se poate accesa printr-o fereastra noua (mai sunt disponibile 3 din cele 6 pe care monitorul le poate afisa simultan) imagini live de pe nivelul / locul respectiv.

In firgura 5 este dat un exemplu de desen 2D al unei nivel de cladire.

Figura 5. Exemplu de desen 2D al unui nivel de cladire

In cazul in care alarma este rosie (nivel ridicat / critic de importanta), luarea la cunostinta a acesteia se poate face:

Automat, prin deschiderea unor ferestre noi in care se poate vizualiza instantaneu si simultan atat nivelul cladirii unde a aparut alarma, cauza aparitiei alarmei si imagini de la camera video cea mai apropiata de locul aparitiei alarmei.

Prin deschiderea ferestrei „Lista de Alarme”

2.3. Caracteristicile interfetei operator

Sistemul va oferi o interfata operator sub mediu Windows cu caracteristicile minime descrise mai jos. Sistemul va permite prin propria structura urmatoarele functii:

Redimensionarea ferestrei, zoom in, zoom out

Butoane dedicate deschiderii de meniuri care contin:

Afisaj asociat

Cuprins alarme

Meniu de tratare alarme

Secventa de afisare inainte/inapoi

Reintrarea in afisajul precedent (minim 8)

Call-up grafic

Call-up de urmarire

Group Call-up

Comanda intrare/iesire din serviciu

Detalii puncte

Zona de alarme va arata alarma cu prioritatea cea mai mare, cea mai recenta (cea mai veche) alarma netratata

Zona de indicare a datei si orei interne a sistemului

Nivelul de acces curent

Numarul statiei

Raportare alarme

Raportare eroare de comunicatie

Dispozitive de marcare si introducere date

Interfata operator va permite utilizarea simultana de mouse si tastatura. Interfata operator va utiliza bare de comenzi pentru operatii comune. De asemenea, se va permite deschiderea/inchiderea de meniuri si ferestre in sistem cascada.

Ecranele grafice vor cuprinde simboluri animate pentru elementele in miscare (pompe, ventilatoare, arzatoare).

Este obligatorie implementarea apelarii automate a ecranelor in cazul aparitiei unui anumit tip de alarma. Aceasta functie este ceruta pentru ecranele referitoare la sistemul de incendiu.

2.4. Functiile interfetei operator

Interfata operator va dezvolta urmatoarele functii:

Afisarea si controlul echipamentului de camp

Luarea la cunostinta a alarmelor functie de prioritatea acestora

Tiparirea rapoartelor

Arhivarea si tratarea evenimentelor

Schimbarea parolei

Generarea on-line a bazei de date si a afisajului grafic

Monitorizarea datelor transmise pe canalele de comunicatie

Configurarea parametrilor sistemului

2.5. Rapoarte si grafice

Rapoartele trebuie sa poata fi definite de catre utilizator. Sistemul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele grupe de rapoarte:

Rapoarte de alarme si de evenimente

Rapoarte referitoare la evolutia parametrilor (temperaturi, stari utilaje, etc.), precum si reprezentari grafice ale acestora

Rapoarte privitoare la activitatea operatorilor

Toate rapoartele trebuie sa poata fi organizate pe perioade (de exemplu toate alarmele aparute intr-o perioada anumita). Trebuie sa existe posibilitatea tiparirii periodice automate a rapoartelor (de exemplu o data pe zi).

Toate rapoartele trebuie sa poata fi exportate automat in fisiere de tip Excel.

Pentru detalii suplimentare referitoare la sistemul BMS si la caracteristicile sale se poate consulta Manualul de Prezentare al softului.

2.6. Nivele de securitate

Sistemul va avea 6 nivele de securitate. Functiile permise de fiecare nivel vor fi dupa cum urmeaza:

Nivel 1:      Modul Sign-Off- Vizualizarea ecranului de start-up

Nivel 2:      Permite functiile nivelului anterior, in plus, operatorul poate receptiona alarmele care apar. Nivelul este specific operatorilor fara experienta.

Nivel 3:      Permite functiile nivelelor anterioare, in plus, operatorul poate utiliza functii simple cum ar fi activare/dezactivare, etc.

Nivel 4:      Permite functiile nivelelor 1-3, in plus, accesul la programele de timp, alocarea sistemelor periferice, schimbarea parametrilor de masura unui punct, rapoarte si folosirea relativ integrala a configuratiei standard de afisaje. Este tipic pentru inginerul operator.

Nivel 5:      Permite functiile nivelelor 1-5, in plus, accesarea functiilor ca afisaje de cladire, de legatura, alocare de functii pentru butoane, etc. Este rezervat pentru supervizorul operational.

Nivel 6:      Cel mai inalt nivel de acces. Permite accesul nelimitat in toate statiile de operare ale sistemului. Rezervat pentru managerul operational.

2.7. Specificatii hardware

Componentele hardware si software minimale ale serverului de date pentru dispecerul BMS sunt prezentate in fisa tehnica.

2.8. Specificatii software

Sistemul BMS va fi dezvoltat pe baza sistemului de operare Windows 2000/Windows XP.

Serviciile standard oferite de sistemul de operare vor include:

Suport multi-tasking si multi-user

Suport de retea TCP/IP

Posibilitatea schimbului de date cu bazele de date ODBC

Integrare completa in Microsoft Windows Network

Conectare la distanta via WAN, or PSTN (dial-up)

2.9. Controlul si achizitia de date

Sistemul BMS va dispune de facilitati pentru control si achizitie de date utilizand drivere soft standard care nu necesita operatiuni separate de implementare. Toata configuratia de sistem va fi accesibila in timpul achizitiilor de date sau utilizarii altor canale de comunicatie. Nodurile BMS nu vor necesita reporniri pentru a implementa schimbari in bazele de date.

In completare, schimbarile bazei de date facute on-line se vor aplica instantaneu sistemului fara a fi necesar un alt sistem de operare de retea (ca de exemplu NetWare, LAN Manager, Banyan Vines).

2.10. Comunicatii

BMS va contine obligatoriu interfete cu urmatoarele protocoale de comunicatie:

BACNet / IP

Modbus pe RS485

TCP / IP Ethernet (OPC Server 2.0)

Interfata cu Microsoft Excel Data Exchange

2.11. Dimensiunea bazei de date

Sistemul va avea capacitate de 5000 de puncte, dintre care un maxim de 1000 de puncte sunt repartizate fiecarui subsistem in parte.

2.12. Baza de date a sistemului

Sistemul va dezvolta o baza de date in timp real, incluzand date culese de la intrari analogice, digitale sau logice. Aceasta baza de date va putea fi configurabila de catre utilizator fara a fi necesare alte operatii de programare si fara a intrerupe functionarea sistemului. Aceasta baza de date va asigura un istoric de informatii referitoare la evenimente sau intrari de tip analogic, digital sau logice. Aceste informatii vor fi accesibile la fel ca alte functii de baza ale sistemului cum ar fi afisaje, rapoarte, urmariri, etc.

2.13. Configurarea bazei de date

Configurarea bazei de date va fi accesibila utilizatorului in baza sistemului de parole descris anterior, chiar daca sistemul este on-line. Configurarea nu va necesita alte operatii de programare, compilare sau linking si nu va necesita oprirea sau restartarea sistemului. De asemenea, istoricul de evenimente si date nu va fi afectat de modificarea configurarii bazei de date.

2.14. Structura bazei de date

Baza de date in timp real va permite stocarea datelor folosind urmatoarele structuri:

Structuri de puncte analogice

Structuri de puncte de tip status

Structuri de istoric de date

Structuri de puncte de tip acumulator

Structuri de evenimente

Sistemul va mentine portiuni din baza de date cerute frecvent intr-o zona de acces rapid (informatii rezidente in memorie), celelalte fiind rezidente pe HDD. Datele rezidente in memorie vor putea fi salvate pe disc in permanenta pentru a se evita pierderea lor in caz de intrerupere a alimentarii.

Backup-ul bazei de date va fi posibil cu sistemul on-line, incluzandu-se backup-ul istoricelor. Backup-ul se va putea stoca si pe alte suporturi (banda magnetica, CD, DVD, streamer, etc).

2.15. Programe de timp

Sistemul va permite stocarea a cel putin 1000 de programe de timp.

Programele de timp vor permite controlul asupra punctelor sistemului la ore prestabilite. Fiecare program de timp va contine:

Data

Ora

Numele punctului

Parametrul punctului

Valoarea impusa

Tipul programarii

Tipuri minime de programe de timp :

Zilnic – se va executa in fiecare zi

Zi de lucru – se va executa de luni pana vineri

Weekend – se va executa sambata si duminica

Vacanta – se va executa in vacante

Zile speciale – se va executa in zile speciale (de ex. luni)

Sistemul va permite organizarea de programe de timp globale. Trebuie sa se poata stabili zone ale cladirii, si toate controlerele aflate in zona respectiva sa functioneze dupa acelasi program de timp.

Modul de operare trebuie sa permita setarea pragurilor orare de functionare si a referintelor pentru o zona intreaga, fara ca operatorul sa fie obligat sa seteze programul de functionare si referinta individual, pentru fiecare zona.

Definirea zonelor este obligatoriu sa poata fi facuta de la postul dispecer, fara a fi nevoie de reprogramarea unui controler, cu alte cuvinte de interventia personalului de service.

3. Descrierea subsistemului de securitate al cladirii

3.1. SUBSISTEM  DETECTIE SI SEMNALIZARE INCENDIU

Subsistemul va fi controlat si comandat de catre o centrala de detectie analog-adresabila cu 8 bucle, cate o bucla pe fiecare nivel.

Pentru detectarea oricarui inceput de incendiu, s-a prevazut o retea de detectoare optice de fum in toate incaperile, tavane false, spatii tehnice (centrala ventilatie, centrala termica, tablou general), arhiva. Sunt exceptate grupurile sanitare si tavanele intermediare, cu conditia ca inaltimea lor sa fie mai mica de 80cm si sa nu contina circute ale ilumitatului de siguranta si circuite ale sistemului de securitate.

In zonele in care prezenta fumului este frecventa s-au folosit detectoare de temperatura ( centrala termica). Pentru avertizarea in cazul acumularii de gaz metan ( centrala termica) s-a prevazut un detector de gaz metan care in caz de alarma comanda inchiderea electrovalvei, montata pe conducta de gaz metan inainte de intrarea in cladire a acesteia.

S-au prevazut de asemenea butoane manuale de avertizare in zonele cailor de evacuare.

In spatiile prevazute cu sisteme de stingere cu Novec de la subsol 2 si subsol 1, se vor folosi retelele de detectie ale acestora. Prin intermediul modulelor adresabile se vor monitoriza centralale de stingere.

Amplasarea echipamentelor de detectie in camp este realizata conform partii desenate a proiectului.

Subsistemul de detectie si avertizare la incendiu va realiza urmatoarele functiuni:

detectia inceputurilor de incendiu in faza incipienta;

alarmarea locala a personalului, alarmarea dispecerului;

comanda inchiderii clapetelor antifoc de pe tubulaturile de ventilare normala, precum si oprirea instalatiei de ventilare normala;

comanda deblocarii usilor, de pe caile de evacuare, prevazute cu instalatii de control acces, in caz de incendiu;

comanda pornirii instalatiei de desfumare dupa caz, deschiderea trapelor de evacuare a fumului si a sistemelor de introducere aer de compensare (ventilatoare, grile) din zona incendiata;

comanda aducerii lifturilor la parter, in caz de incendiu;

comanda opririi alimentarii cu gaz in caz de incendiu;

preluarea contactelor libere de potential de la instalatiile monitorizate (voleti,trape, preluarea detectorului de gaz metan din centrala termica,

transmiterea informatiilor la nivelul dispeceratului;

avertizarea acustica si optica la aparitia unei semnalizari de alarma tehnica.

Pe fiecare nivel in camera CS axa B1-7, se vor monta tablouri TDF pentru comanda clapetelor antifoc si voletilor pentru desfumare. Tablourile TDF vor fi prevazute cu surse de alimentare de 24Vcc/ 10A cu acumulatori back-up.

Pe cele doua case a scarilor au fost prevazute cate o trapa de fum pentru desfumare.

Alimentarea electrica echipamentelor din dispecerat precum si a surselor de alimentare se va realiza dintr-un tablou electric dedicat (TCS) care va fi alimentat dintr-un circuit de consumatori vitali. Trebuie asigurata o automonie la alimentarea pe sursa de rezerva a subsistemului de avertizare la incendiu de 48 de ore in standby si 30 minute in alarma.

Carcasele metalice ale echipamentelor se vor lega la barele de egalizare a potentialelor.

Structura sistemului:

• o centrala adresabila cu o capacitate de 8 bucle;

interfata TCP/IP pentru conectarea la softul de monitorizare;

reteaua de detectie, semnalizare, comenzi si monitorizari ;

reteaua de semnalizare acustica ;

reteaua de interconectare intre elementele sistemului;

surse de alimentare in cc cu back-up pentru actionari.

Reteaua de detectie la incendiu este realizata cu detectoare si butoane de semnalizare, adresabile de urmatoarele tipuri:

detectoare analog adresabile (de fum, de temperatura) cu izolator inclus;

butoane de semnalizare manuala analog adresabile cu izolator inclus;

Pentru comenzi in caz de incendiu, pe buclele de detectie sunt prevazute:

module de comanda, adresabile (cu contacte de iesire 30V/1A) - pentru furnizarea de

contacte de comanda;

module de intrare, adresabile (pentru preluarea de semnalizari ).

Reteaua de avertizare acustica este realizata cu sirene adresabile de semnalizare conectate pe bucle.

Realizarea sistemului:

Reteaua de cablare pentru interconectarea elementelor din camp va fi realizata cu:

− cablu de semnal JE-H(St)H E30, 2x2x0.8mm, protejat astfel incat circuitul sa reziste 30minute la foc pentru bucla de comunicatie si conectarea elementelor de detectie si semnalizare la modulele adresabile;

- cablu rezistent la foc 90 de minute tip NHXH-FE180/E90 4x1,5mmp pentru comenzi ventilatie desfumare.

- cablu rezistent la foc 90 de minute tip NHXH-FE180/E90 3x2,5mmp pentru circuitele de alimentare ale surselor de 24Vcc/10A.

− cablu de energie tip CYY-F, 3x1.5mm2 pentru alimentarea centralei.

Circuitele prezentate anterior vor fi amplasate, conform cerintelor normativelor in vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii si prin zone fara pericol la incendiu. Cablurile vor fi protejate in tub PVC montat in plafonul fals si partial ingropat in tencuiala.

Interconectari ale sistemului:

Prin aceste interconectari (transmitere sau primire de comenzi) se mareste atit gradul de exploatare a subsistemelor cit si gradul de siguranta a cladirii.

Acest sistem va fi interconectat cu alte subsisteme, instalate in cladire, dupa cum urmeaza:

Interconectare :

cu sistemele de control acces (deblocarea unor cailor de evacuare prevazute cu sisteme de control acces);

cu sistemele de supraveghere video (afisarea imaginilor din zone de evacuare sau zone in alarma);

•cu sistemele de stingere cu Novec;

Functionarea sistemului

Functionarea sistemului in stare normala – in stare normala centrala de detectie si alarmare la incendiu supravegheaza reteaua de detectie si semnalizare si integritatea circuitelor de interconectare.

Functionarea sistemului in caz de alarmare - la detectarea unui inceput de incendiu, in oricare din compartimentele protejate, prin semnalele transmise de un detector si / sau buton de semnalizare manuala, centrala semnalizeaza optic si acustic acest lucru. Automat centrala comanda semnalizarea acustica locala, prin sirene in zona in care a aparut inceputul de incendiu. In acelasi timp transmite semnale pentru oprirea instalatiei de ventilare-conditionare din zona. Daca inceputul de incendiu evolueaza

(semnalizari de la alte detectoare sau butoane de semnalizare), in acest moment se face alarmarea acustica generala in zona si chiar a intregii cladiri prin centrala de semnalizare, se transmit semnale pentru comanda opririi tuturor instalatiilor de ventilare-conditionare din cladire.

Modul de actionare al personalului specializat, de interventie in caz de incendiu, se va stabili ulterior impreuna cu utilizatorul cladirii.

Pentru indeplinirea comenzilor de alarme tehnice, exista posibilitati pentru:

− alocarea fizica si soft a zonelor pentru furnizarea semnalelor de comanda a instalatiei de ventilare din zona .

Sistemul va fi monitorizat si cu ajutorul softului de management BMS (A se vedea Cap. Dispecerat)

La aparitia unui eveniment, este afisata automat, pe unul dintre cele doua monitoarele din dispecerat, schita zonei obiectivului in care a aparut respectiva alarma iar pe celelalt monitor imagini video din zona respectiva.

Aparitia unei alarme este semnalizata optic si acustic pentru a i se atrage atentia

operatorului de catre una dintre cele 3 lampi de avertizare (rosie, portocalie , galbena) corespunzatoare gravitatii evenimentului. De asemenea, fiecare mesaj este afisat in lista de mesaje cu o culoare corespunzatoare gravitatii mesajului.

La aparitia evenimentului in sistem, pe ecran se afiseaza informatii concrete legate de modul de tratare al evenimentului, astfel incat operatorul sa aiba la dispozitie aceste informatii chiar in momentul aparitiei evenimentului respectiv.

3.2. SUBSISTEM  ANTIEFRACTIE

Subsistemul antiefractie este gestionat de o centrala cu 16 partitii, 16 zone si poate fi extinsa la 464 de zone.

Centrala dispune de un numar suficient de zone , astfel incat pe fiecare zona sa existe un singur dispozitiv. Acest detector se poate aloca oricarei partitii. Cititorul de proximitate poate fi programat sa armeze / dezarmeze o partitie.

Subsistemul este modular, putand fi astfel extins prin conectarea mai multor module (extensii de zone) la linia de BUS.

Centrala antiefractie se va monta la parter in Dispecerat si alimentare se va realiza dintr-un tablou electric dedicat (TCS) care va fi alimentat dintr-un circuit de consumatori vitali. Trebuie asigurata o automonie la alimentarea pe sursa de rezerva a subsistemului de antiefractie de 24 de ore in standby si 30 minute in alarma.

Carcasele metalice ale echipamentelor se vor lega la barele de egalizare a potentialelor.

Prin intermediul unei interfete dedicate TCP/IP se va conecta la software de management BMS.

Instalarea sistemului

Cablajul

Reteaua de intercomunicare a elementelor de camp se va realiza cu:

cablu de semnal 6x0.22 pentru conectarea elementelor de detectie si semnalizare la unitatea centrala si la modulele de extensie;

cablu de semnal FTP categoria 5e pentru conectare la magistrala de comunicatie (linie BUS)

Cablurile vor fi protejate in jgheaburi de sarma in tavanul fals si tuburi PVC montate ingropat de la tavanul fals la locul de montaj al echipamentului.

Circuitele prezentate anterior vor fi amplasate conform normativelor in vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii si prin zone fara pericol de incendiu.

Subsistemul antiefractie va proteja toate spatiile destinate echipamentelor de comunicatie (nisele de nivel), holurile de acces pe etaje, toate birourile de la etajul 2, cu detectoare de prezenta. Acestea se vor monta la o inaltime de 2.4m.

Circuitele de la detectorii de prezenta se vor concentra in nisele de nivel de la etajele .in care se vor monta modulele de extensie de zone.

Sirene de avertizare in caz de efractie au fost prevazute la dispecerat si pe nivele.

Amplasarea echipamentelor de detectie in camp este realizata conform partii desenate a proiectului.

Stabilirea exacta a zonelor si modul detaliat de activare/dezactivare a acestora se va face impreuna cu beneficiarul la punerea in functiune si in prima perioada de functionare.

a) Functionarea in stare normala

In starea normala de functionarecentrala supravegheaza starea sistemului:

-integritatea circuitelor de detectie;

-continuitatea retelei de interconectare;

-integritatea si buna functionare a sursei de alimentare (de baza din reteaua de 220V si rezerva din acumulatorii proprii);

b) Functionarea in stare de alarma

Orice tentativa de patrundere prin efractie in oricare din zonele protejate este sesizata instantaneu prin elementele prezentate anterior si transmisa la centrala de supraveghere din Dispecerat. In functie de gravitatea evenimentului una dintre cele trei lampi (rosie, portocalie sau galbena) va avertiza optic si acustic dispecerul.

Sistemul va fi monitorizat si cu ajutorul softului de management BMS (A se vedea Cap. Dispecerat).

La aparitia evenimentului, este afisata automat, pe unul dintre cele doua monitoarele din dispecerat, schita zonei obiectivului in care a aparut respectiva alarma iar pe celelalt monitor imagini video din zona respectiva daca exista in zona respectiva camera video.

La aparitia evenimentului in sistem, pe ecran se afiseaza informatii concrete legate de modul de tratare al evenimentului, astfel incat operatorul sa aiba la dispozitie aceste informatii chiar in momentul aparitiei evenimentului respectiv.

3.3. SUBSISTEM SUPRAVEGHERE VIDEO

Acest subsistem are rolul de a realiza monitorizarea si supravegherea tuturor intrarilor in cladire,  accesului la lifturi si a scarilor pe fiecare nivel.

Zonele interioare vor fi supravegheate de camere fixe, echipate cu lentile varifocale cu autoiris.

Pentru supravegherea perimetrului cladirii se vor monta 5 camere fixe in incinte termostatate pe stalpi. Camerele de exterior vor fi prevazute cu proiectoare IR pentru vizualizare perimetrului cladirii pe timp de noapte.

Amplasarea camerelor video este realizata conform partii desenate a proiectului.

Camerele vor avea activate detectia de miscare pe imagine astfel incat sa se produca inregistrarea in cazul activitatii in zona de vizibilitate. Semnalele primite de la camerele video sunt transmise la dispecerat.

Camerele video vor fi vizualizate la dispecerat pe un monitor, mai putin cele de la etajele 3 si 4. Camerele video de la etajele 3 si 4 pot fi vizualizate doar de la dispeceratul secundar de la etajul 4.

In cazuri exceptionale, administratorul sistemului de BMS cu nivelul de acces cel mai ridicat poate programa si vizualiza camerele de la etajele 3 si 4.

Inregistrarea se face digital (DVR - Digital Video Record) cu posibilitate de vizualizare in multiple moduri. DVR-ul permite inregistrarea tuturor camerelor, indiferent de modul de vizualizare. Se poate inregistra in mod continuu, dupa un program stabilit sau la detectie de miscare.

Inregistratoarele se vor monta in dispecerat intr-un rack de 19' si se vor alimenta dintr-un tablou electric dedicat (TCS) care va fi alimentat dintr-un circuit de consumatori vitali. In rack se va monta o sursa de tensiune neintreruptibila care va asigura autonomia subsistemul de supraveghere video minim 15 minute.

Carcasele metalice ale echipamentelor se vor lega la barele de egalizare a potentialelor.

Prin intermediul porturilor TCP/IP se vor conecta la software de management BMS.

Instalarea sistemului

Cablajul

Reteaua de intercomunicare intre echipamentele subsistemului de supraveghere video este realizata cu:

cablu coaxial tip RG59 pentru semnal video la camerele din interiorul cladirii;

cablu FO 4x50/125, MM pentru camerele video de exterior;

cablu CYYF 3x1,50mm pentru alimentarea cu energie electrica.

Cablurile vor fi protejate in jgheaburi de sarma deasupra tavanului fals si in tuburi PVC de la jgheabul de sarma la pozitia de montaj a echipamentului.

Circuitele prezentate anterior vor fi amplasate conform normativelor in vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii si prin zone fara pericol de incendiu.

3.4. SUBSISTEM CONTROL ACCES PERSOANE

Centrala sistemului permite controlul a 96 de usi si 500.000 de utilizatori.

De asemenea centrala dispune de interfata TCP/IP ce permite conectarea subsistemului la software-ul de management BMS.

Subsistemul este modular, putand fi extins prin conectarea mai multor controllere la magistala de comunicatii de tip BUS.

Instalatia are ca scop identificarea si restrictionarea accesului in anumite spatii functie de drepturile acordate fiecarui utilizator. La fiecare punct de intrare in zona protejata , exista un dispozitiv care citeste un identificator aflat in posesia solicitantului, analizeaza drepturile lui de acces si deschide usa sau semnalizeaza interdictia. Daca persoana a trecut usa se inchide in mod automat cu ajutorul unui amortizor.

Sistemul va inregistra intr-o baza de date toate tranzactiile (intrare/iesire, fortari ale usilor). De la dispecerat se poate accesa aceasta baza de date si se pot obtine informatii despre fiecare element de restrictionare a accesului.

Restrictionarea se poate face in functie de zilele lucratoare, zile nelucratoare, concedii, personal tehnic, ministru, vizitator.

Dispozitivul de control al accesului pentru o usa se compune din:

controller;

doua cititoare de identificare;

yale electromagnetica (cu alimentare permanenta)

butonul de urgenta (taie alimentarea yalei electromagnetice);

contact magnetic care sesizeaza pozitia usii (in cazul in care este deschisa usa fara prezentarea cardului de proximitate cititorului, la dispecerat apar ca evenimemt usa fortata);

dispozitiv hidraulic pentru inchiderea automata a usii.

Controlul centralizat al accesului se realizeaza prin conectarea la retea a dispozitivelor de control centralizat al accesului impreuna cu un calculator de coordonare si administrare a datelor din dispecerat.

Instalarea sistemului

Cablajul

Reteaua de intercomunicare a elementelor de camp se va realiza cu:

cablu de semnalizare UTP categoria 5e pentru magistrala de comunicatie;

cablu MYYUP 2x1mm2 pentru conectarea yalei electromagnetice la controller;

cablu de semnalizare UTP categoria 5e conectarea cititoarelor la controller.

Cablurile vor fi protejate in jgheaburi de sarma in plafonul fals si tuburi PVC de la jgheabul de sarma la locul de montaj al echipamentului.

Circuitele prezentate anterior vor fi amplasate conform normativelor in vigoare, pe trasee separate fata de alte instalatii si prin zone fara pericol de incendiu.

Au fost prevazute cititoare (echipamente de control acces) dublu sens la intrarea personalului in cladire, in punctele de acces pe fiecare etaj, la nisele de nivel.

Pentru restrictionarea accesului cu liftul la anumite etaje s-au prevazut cititoare de identificare in lift.

4. NORMATIVE SI STANDARDE

4.1. Acte normative cu caracter general

Legea 10/1995 privind calitatea in constructii.

Regulamentul privind conducerea si asigurarea calitatii in constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HG 766/1998.

Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin HG 272/1994.

Regulamentul privind urmarirea comportarii in exploatare, interventii in timp si post-utilizarea constructiilor, aprobat prin HG261/1994.

Regulamentul de receptie al lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat prin HG 273/1994.

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor, aprobate prin decretul 290/1997.

Norme tehnice de proiectare in realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului, indicativ P118.

Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordinul comun MI si MLPAT nr. 381/1994, respectiv nr. 1219/MC/1994, care completeaza normele generale aprobate prin decretul nr. 290/1997.

Masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin HG 51/1992.

Directiva 89/106/CEE privind produsele pentru constructii.

4.2. Normative si instructiuni

4.2.1. Instalatii electrice curenti tari

Generale

4.2.2. Instalatii electrice curenti slabi

Normativ de siguranta la foc a constructiilor: P118-1999;

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora: C300 – 1994;

Normativul privind Proiectarea si Executarea Instalatilor Electrice la Consumatori cu tensiuni pana la 1000 V, indicativ I.7.-1998;

Toate STAS-urile si Normele din Anexele 12 A si 12 B la Normativul I.7.-1998;

Normele de Munca Unificate pe Economie in Constructii ale COCC- Instalatii Electrice- Automatizari, Telecomunicatii;

Prescriptiile tehnice ale Ministerului Energiei Electrice valabile la data prezenta;

Legea 18/1996- privind paza obiectivelor, bunurilor si valorilor;

HG 367/92 privind sistemele de paza;

Normele britanice independente neguvernamentale LPC si LPCB de calitate a aparaturii;

Normele de prevenire a incendiilor din Ordinul 12/1991 a MIEEMF;

Ordinul MICM nr. 15/1976 privind normele de prevenire a incendiilor;

Standardul european EN 54/2&4&11 referitor la calitatea aparaturii de protectie la incendiu si a NFS-61-937;

Standardele britanice BS 5839/1&6, BS 5588, BS 62666, BS 4800, BS 5446, BS 5420, BS 5364, BS 4662, LPS 1014, NFPA 72, RLS1, referitoare la protectie incendiu, dar corelate cu norme romanesti;

Normele internationale UIPC pentru control acces in zone interzise;

Standarde de realizare a cablurilor de retea voce-date: ISO/IEC 11801, EN 50173, EN50167, EN50168, EN50169, TIA/EIA 568A , DIN 44312-5, FDDI, VDE 0888, TSB 36, SP 2840, IEEE 802.3, IEEE 802.5, ISO 8802.5, VDE 295, DIN VDE 0207, ITU;

Standarde romanesti de executie a cablurilor electrice pentru semnalizare, telefonie, comanda si alimentare: STAS 8778/1,2-85 m 1991, STAS 6006-86, NTR 2033/1-85;

Standarde internationale pentru cabluri de incendiu: BS 6360, BS 7629, BS 6207, BS 7671­1992 clauza 528-01-06, BS 4066, IEC 332/1&3, IEC 331, BC 6387 C, W , Z, BS 6425, IEC 754/1&2;

Standarde internationale pentru adresare publica si alarmare vocala: BFPSA;

Standarde internationale pentru iluminat de siguranta: BS 5260, BS5499/1/1990, HSE 341/1996, BS 5266, pr EN 50171, pr EN 50172, pr EN 1838, pr EN 60598.2.22, HD384-5, CP 1007, 89/654 EEC, 89/106 EEC, 92/58 EEC, 86/666 EEC, ICEL 1001/1/1985, ICEL/2/1986, ICEL 1002/1980, ICEL 1004/1996, ICEL 1005/1988, ISO 6309;

Normele Europene 89/336+92/31+93/98, 73/23+93/68.

4.3. Masuri de protectia muncii si tehnica securitatii

4.3.1. Masuri de protectia muncii

Documentatia a fost elaborata in conformitate cu normativele in vigoare.In acest sens au fost respectate urmatoarele :

Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumator cu tensiuni pana la 1000V;I7-02;

Norme de protectia muncii pentru instalatii electrice;PE 119-90;

Protectia prin legare la pamant se va face respectandu-se conditiile din STAS 12604/4-89,STAS 12604/5-90 si STAS 4102/85.

Ca masura suplimentara de protectie impotriva tensiunilor accidentale de atingere,toate carcasele metalice ale aparatelor si tablourilor electrice,care in mod normal nu sunt sub tensiune,se vor lega la centura interioara de protectie a obiectivului.

Executia instalatiilor electrice se va face conform proiectului,modificarile fiind admise numai cu acordul proiectantului.

Se interzice lucrul fara echipamente de lucru conform NRPM-1975.

Personalul de exploatare si intretinere va fi instruit asupra regulilor de protectia muncii specifice activitatii pe care o desfasoara.

La instalatia de protectie se leaga orice carcasa, constructie metalica, masa metalica, tuburi, tevi, balustrade, etc., care accidental, ca urmare a unui defect de izolatie, ar putea fi pusa sub tensiune.

Se vor respecta cu strictete normele de executie si protectie a muncii in vigoare, astfel incat la punerea in functiune a instalatiilor electrice, acestea sa fie in perfecta stare de functionare si din punct de vedere al protectiei muncii.

Siguranta in exploatare:

– Materiale standard conform I7 / 2002, STAS 4102 / 1985.

– Prevederi corespunzatoare clasificarii instalatiilor conform I7 / 2002

– Legatura la pamant conform plan trasee

ATENTIE !!

Legaturile electrice se vor executa numai cu scoaterea de sub tensiune a aparatelor/tablourilor electrice.

Instalatiile electrice nu se vor pune in functiune partial sau total, nici macar pe timp limitat, inainte de executarea integrala a tuturor instalatiilor tehnologice si fara asigurarea tuturor masurilor de tehnica securitatii si igiena muncii.

Se va asigura instructajul personalului de exploatare si de executie, pentru a preintampina accidentele.

Beneficiarul va asigura personalului de exploatare toate echipamentele de protectia muncii, conform normelor in vigoare.

4.3.2. Masuri de tehnica securitatii muncii

– Norme republicane de protectia muncii

– Norme departamentale de protectia muncii

– Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitati MEE

– Normativ I7 / 02

– STAS 6616 / 78; STAS 7334 / 79; STAS 2612 / 72; STAS 3102 pentru instalatii de protectie

– PE 118 / 83; PE 119 / 90; Legea 90 / 86;

– Indreptar de proiectare si executie a instalatiei de legare la pamant

4.3.3. Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

La elaborarea documentatiei s-au avut in vedere urmatoarele:

Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului;P 118/99.

Nu sunt necesare derogari de la normele de paza contra incendiilor.

La trecerea cablurilor prin peretii despartitori si prin fundatii se vor executa etansari,conform normelor in vigoare,astfel incat sa se impiedice propagarea focului.

Se va asigura etansarea tuburilor fata de ziduri cat si a cablurilor fata de tuburi.