Prezentare de detaliu a componentelor sistemului de excitatie statica tip cu transformator conectat la bornele generatoarelor

Prezentare de detaliu a componentelor sistemului de excitatie statica tip cu transformator conectat la bornele generatoarelor

1.          Prezentare de ansamblu.

Din punct de vedere functional, Echipamentul de excitatie de tip static cu transformator alimentat de la bornele Hg, se compune din urmatoarele subansamble:

a. Sursa de c.c. reglabil (SCCR sau "Exciter") compusa din:

* Transformatorul de alimentare in forta 6,3 / 0,4 kV conectat direct la bornele generatorului.

* Instalatia de Redresare cu tiristoare complet comandat.

b. Instalatiile de Stingere a Campului rotoric, de protectie la supratensiuni a rotorului HG si de amorsare la pornire denumita prescurtat ADR.

c. Subansamblul de Reglaj, Comanda, Supraveghere si Protectie al echipamentului de excitatie, denumit prescurtat si RAT.

Din punct de vedere fizic, subansamblele Echipamentului de excitatie de tip static sunt:

* Un transformator de alimentare in forta de tip uscat (TREX).

* Un Dulap Redresor cu tiristoare.

* Un Dulap ADR

* Un Dulap RAT

* Cable de forta

Cel putin in conformitate cu fabricantii romani de echipamente de excitatie dulapurile mentionate mai sus, au dimensiunile 800 x 1000 x 2000 mm.

In conformitate cu cele de mai sus rezulta ca pentru aplicarea schimbarii excitatiilor rotative (excitatoare de c.c.) cu excitatii statice in fiecare din centralele din cascada Arges Aval, trebuiesc amplasate cate 2 Transformatoare de forta de tip uscat cu caracteristici electrice si mecanice ce vor fi prezentate mai jos precum si 2 x 3 = 6 dulapuri (cate 3 dulapuri pentru fiecare Hg).

Pentru elementele componente ale excitatiei statice cu transformator alimentat de la bornele HG, Autorii prezentei lucrari propun urmatoarea amplasare in structura fiecarui HG din fiecare centrala:

Cele 2x3 dulapuri mentionate mai sus se vor amplasa in sala cu dulapuri de 0,4 kV in locul unor dulapuri care acum nu se mai utilizeaza (in special cele de telemecanica), precum si dulapul RAT in locul dulapului RAT existent actualmente.

In fiecare centrala din cascada Arges Aval s-au inventariat dulapurile existente in sirurile de dulapuri aflate de regula la nivelul salii masinilor (fie in sirul din fata fie in sirurile din spate) si exista aceasta posibilitate. Intr-un singur caz dulapurile de 0,4 kV sunt la nivelul inferior.

Aceasta dispozitie are drept consecinta mutarea actualului ADR si a rezistentei de stingere, din boxa aflata in sirul de boxe de langa fosa Hg (aflate la nivelul inferior plafonului salii masinilor, langa generator) intr-un dulap din sala mentionata mai sus, si plasat de regula langa dulapul redresor cu tiristoare.

De asemeni din sirul respectiv de boxe de langa bornele Hg va dispare in noua situatie, BEM (Blocul de excitare Manuala aflat langa boxa ADR) deoarece nu mai este necesar in viitoarea excitatie statica.

Transformatorul de Excitatie, carcasat, va fi amplasat de regula in locul celor 2 boxe vecine BEM si ADR mentionate mai sus.

Transformatorul de alimentare in forta:

Acesta va fi de tip uscat si va fi amplasat in interiorul centralei in locul specificat mai sus.

a. Caracteristici electrice de definitie.

In toate cazurile este vorba de cate un transformator de tip uscat 6,3 / 0,4 kV.

Calculul si justificarea valorilor parametrilor pentru TREX sunt date in anexa 1 de la prezenta lucrare.

Redam mai jos un Tabel cu puterile aparente necesare pentru fiecare caz de Hg / CHE in parte in functie de curentul nominal al Excitatoarei actuale, care a fost considerat ca fiind curentul de excitatie maxim ce trebuie asigurat de lunga durata in rotorul fiecarui Hg de viitoarea excitatie statica. (nu s-a gasit nicaieri o documentatie care sa contina parametrii nominali de excitatie ai Hg; peste tot acestia erau identici cu parametrii nominali de iesire ai Excitatoarei de c.c.):

Tabel 1. Puterile aparente calculate necesare pentru TREX

Din acest tabel rezulta 2 nivele de putere aparenta nominala ca necesar pentru aplicatiile de la CHE Arges Aval:

S_n1 = 260 kVA pentru cazurile 1, 2 si 3 din Tabelul 1 respectiv S_n2 = 200 kVA pentru cazurile 4 si 5 din acelasi tabel.

Rezultatele cercetarii documentare efectuate la diverse firme producatoare de transformatoare de tip uscat, transformatoarele de tip uscat cu caracteristica S_n cea mai apropiata de valorile S_n1 si S_n2 de mai sus se prezinta in tabelul 2 de mai jos.

Tabelul Transformatoare de tip uscat pentru alimentarea in forta a excitatiei statice.

Din discutiile avute cu reprezentantii Electroputere precum si cu cei ai fabricantilor straini la noi in tara a rezultat ca pe baza de comanda ferma, fara costuri suplimentare, se pot fabrica orice transformator la caracteristicile dorite.

Evident ca la data cand se va transpune in practica proiectul de schimbare a excitatiei statice, este bine sa se procedeze asa pentru ca poate rezulta un transformator de dimensiuni si greutate ceva mai reduse.

b. Amplasare.

Datorita faptului ca legatura electrica dintre bornele generatorului si primar TREX se va face direct (fara element de sectionare) si este deci neprotejata in cazul unui defect pe aceasta, este necesar ca aceasta sa fie foarte scurta, deci TREX trebuie amplasat cat mai apropiat de unul din urmatoarele 2 puncte unde ar putea fi conectat si care electric reprezinta acelasi punct:

- intrarea in celula de 6 kV care contine intrerupatorul de la bornele Hg situata in camera statiei de 6 kV.

- boxa cu plecarea in cablu din bornele Hg spre celula de intrerupator mentionata mai sus situata langa fosa generatorului.

Deoarece in statia de 6 kV nu exista loc pentru cele 2 TREX, rezulta ca singurul loc potrivit pentru amplasare este in locul boxelor actuale continand ADR si BEM specificate la pct. 1. anterior (ADR se muta intr-un dulap langa redrersor, iar BEM dispare ca nefiind componeta a solutiei). Legatura de alimentare primar TREX urmand a se face prin cablu pe dedesubt (prin podul de cable) de la boxa de plecare a cableleor de la bornele generatorului.

Amplasamentul TREX in locul mentionat din boxele de la bornele HG, de langa fosa acestuia, a fost ales in primul rand din cauza distantei foarte mici de cablu trifazat de forta de 6 kV, ce trebuie sa existe intre punctul de la borne Hg si bornele TREX.

Nota.

1. In urma inspectarii fiecarei centrale din Cascada Arges Aval s-a constatat ca boxele respective de langa fosa Hg au de regula dimensiunile: (1050 - 1100) latime la fata x 1050 adancime x 1900 inaltime, iar cele 2 boxe BEM si ADR mentionate mai sus sunt vecine si amplasate in unul din capetele sirului de boxe.

De asemeni in sirul respective de boxe de la bornele Hg, in capatul opus boxei BEM, se afla o boxa continand un transformator bifazat de 10 kVA, 6,3 / 0,22 kV, care in schema initiala de excitatie a Hg alimenta RAT initial cu curentul de forta, pentru excitatia excitatoarei, precum si cu tensiunea de reactie de la bornele HG intrare RAT. Boxa respectiva va fi ocupata in cazul montarii excitatiei statice de grupajul a 3 transformatoare de masura de tensiune, (6,3/1,732) / (100/1,732) pentru prelevarea reactiei de tensiune de la bornele HG pentru RAT.

c. Probleme speciale legate de amplasarea TREX

Amplasarea TREX mentionata mai sus prezinta unele probleme care trebuiesc rezolvate cu ocazia montarii excitatiei statice si prin proiectul de implementare a acesteia in centrala:

♣ Introducerea transformatorului in spatiul respectiv mentionat mai sus. Din acest punct de vedere avem urmatoarele situatii:

- In Centralele Oiesti, Albesti, Cerbureni, Valea Iasului, accesul la cele 2 siruri de boxe se face de la nivelul inferior, pe scari aflate la cele 2 capete si la mijloc. Trapa care exista in podeaua salii masinilor si aflata deasupra scarii din mijloc spre cele 2 siruri de boxe de la bornele celor 2 Hg are dimensiuni suficient de mari prin care poate fi coborat TREX cu podul rulant. La montajul excitatiei statice se poate amenaja o schela in dreptul scarii de acces din mijloc (este loc la nivelul inferior pentru aceasta) pe care sa fie coborat TREX si de pe acesta sa fie translatat spre podeaua pe care sunt amplasate cele 2 siruri de boxe.

- In celelalte centrale accesul la cele 2 siruri de boxe se face prin scarile de la capetele culoarului pe care sunt amplasate boxele langa cele 2 generatoare. In toate cazurile in podeaua superioara exista cate o trapa care doar in 2 centrale - Valcele si Baiculesti este de dimensiuni mari (cel putin 2000 x 1200) si care permit introducerea TREX pe culoarul respectiv prin coborare directa cu podul rulant. In celelalte centrale trapa respectiva are dimensiunile 1200 x 1200 mm care nu permite coborarea directa a TREX cu podul rulant. Din acest motiv, la montaj, el va fi introdus in mod similar cazului anterior: La unul din capete usa corespunde la un spatiu cu trapa suficient de mare in tavanul superior (podeaua salii superioare a masinilor) prin care de asemeni se poate cobori TREX pe o schela de pe carre prin translatie se poate introduce pe culoarul respectiv. Usa de acces in toate cazurile are dimensiunea de 800 x 2000 mm. Deci TREX trebuie decarcasat inainte de inceperea montajului (latimea TREX decarcasat nu depaseste 700 mm).

♣ Camera de amplasare a TREX, cu sirul de boxe de langa fosa Hg, este un spatiu inchis avand gauri de aerisire la partea inferioara a usilor de acces, sau printr-o usita cu plasa de sarma spre exterior. Avandu-se in vedere pierderile termice in TREX (cca. 2-3 kW), ce au loc in timpul functionarii, este necesara montarea unei Hote cu Ventilator (cu hornul de iesire prin peretele de deasupra usii), pentru eliminarea in exterior a acestor pierderi. Aceasta problema urmeaza sa fie rezolvata in cadrul proiectului de implementare si montaj a excitatiei statice in centralele respective.

Nota: In centralele Oiesti, Cerbureni, Albesti si Valea Iasului s-a discutat cu sefii centralelor respective si un alt amplasament posibil pentru TREX: Camera compresorilor electrici (dezafectata) de la nivelul inferior boxelor HG (la acelasi nivel cu Aparatul Director), camera cu dimensiuni suficiente pentru amplasarea a 2 TREX, si care se afla plasata sub podul de cable, deci cu acces usor in cablu la boxa cu bornele Hg. In cadrul proiectului de implementare in centrala, daca beneficiarul doreste, poate fi luata in considerare si aceasta posibilitate.

Autorii prezentului studiu prefera varianta prezentata mai sus in lucrarea de fata pentru uniformitate (la celelalte centrale nu exista aceasta posibilitate).

d. Conditii Tehnice speciale pentru TREX.

Transformatoarele (TREX), de tip uscat, surse de alimentare de forta c.a. pentru un sistem de excitatie cu alimentare de la borne (cu autoexcitatie de la borne), trebuie sa indeplineasca si conditiile:

a. Vor respecta prevederile normativelor nationale si ale PE referitoare la trafo de putere.

b. Vor trebui sa suporte o suprasarcina de 100% in timp de minim 10 sec. ;

c. Vor avea prize de reglaj de ± 2,5% sau ± 5% pe partea de alimentare primar de 6,3kV, comutabile fara sarcina;

d. Vor trebui sa suporte timp de maxim 1 secunda o crestere a tensiunii de alimentare borne primar de pana la 1.3 din tensiunea nominala.

f. Grupa de Conexiuni va fi de preferat (dar nu obligatoriu) Δ - Y 11 sau Δ - Y 5 .

g. Schema de alimentare directa de la bornele HG a TREX la echipamentele cu autoexcitatietrebuie sa prezinte o fiabilitate constructiva deosebita in raport cu scurtcircuitele, data fiind imposibilitatea asigurarii unei rezervari utile.

Nota: Conditia de rezistenta pentru cresteri a tensiunii de alimentare primare de pana la 1,3 din tensiunea nominala provine din faptul ca in primele momente de dupa un eveniment tip aruncare totala de sarcina, tensiunea de la bornele Hg (de unde se alimenteaza TREX) creste brusc la cca. 1,3*U_gn , dupa care la interventia RAT revine la o valoare sub 1,1*U_gn .

3. Dulapul Redresor cu tiristoare (Instalatia de redresare cu tiristoare complet comandate).

In cadrul echipamentelor de excitatie transformarea c.a. a sursei de alimentare de forta in c.c reglabil necesar excitarii HG se asigura cu ajutorul unei instalatii de redresare cu tiristoare, complet comandate, care in cazul de fata va fi realizata dintr-o singura punte de redresare trifazata cu 6 tiristoare amplasata intr-un dulap denumit Dulapul Redresor cu tiristoare..

3.1. Recomandari privind conditiile tehnice impuse.

Optional pentru beneficiarul lucrarii prezentam mai jos conditii tehnice specifice pentru instalatia de redresare ca parte componenta a unei excitatii statice aferente Hg din Cascada Arges Aval:

(a) In dimensionarea instalatiei de redresare cu tiristoare, se vor lua in consideratie obligatoriu simultan si urmatoarele conditii:

(1). Asigurarea de durata a minim 1,1 I_{ex n} ( I_{ex max d} ) .

(2). Asigurarea functionarii de durata fara limitari inclusiv fortarea excitatiei cu instalatia de redresare avand racirea inrautatita prin defectarea partiala a acesteia.

(3). Realizarea unui schimb de caldura la suprafata dulapului de max. 10-12 W/mp / grad C.

(4). Realizarea unei rezerve interne, globale, constructive de minim 30%;

(b). Redresorul cu tiristoare, parte componenta a excitatiei, va fi prevazut cu racire fortata si va fi dotata cu minim doua unitati de racire (ventilatoare), astfel incat sa nu se introduca nici o limitare in regimul sau de lucru la iesirea din functiune a unei unitati de racire (asigurarea unei redondante de 100% in operatia de racire).

Supravegherea racirii dulapului de redresare se va efectua simultan:

- pe ansamblu, cu releu de vant;

- pe fiecare unitate de racire: prin contact auxiliar al intrerupatorului motorului electric aferent.

(c) Instalatia de redresare, fiind parte componenta a unui echipament cu autoexcitatie de la borne, va trebui sa fie calculata sa suporte cresteri ale tensiunii de alimentare de pana la 130% timp de 1,0 sec., conditie ce va trebui respectata si de celelalte elemente in legatura electrica cu aceasta.

(d) Fiecare semibrat al redresorului va fi dotat cu protectie individuala de supracurent cu siguranta ultrarapida (SUR) serie cu tiristorul si echipata cu mijloace de semnalizare a arderii ei (supraveghere electrica sau prin microcontact actionat mecanic de un percutor). SUR trebuie sa se arda anterior distrugerii tiristorului, si prin ardere nu il va periclita.

SUR de protectie la supracurent a tiristoarelor vor asigura protejarea eficace a acestora la curent de scurtcircuit(intern sau extern redresorului), in conditiile realizarii si a urmatoarelor functiuni:

- de discriminare a defectului intern: protejarea ramurilor valide prin izolarea celor avariate (ardere SUR respectiva);

- de selectare a defectului extern: pastrarea integritatii SUR de pe semibratele redrersorului pe durata eliminarii de catre protectiile specializate ale echipamentului sau ale HG a unor scurtcircuite externe redresorului (in circuitul de iesire al acestuia sau in cel statoric al HG).

(e) Puntea de redresare va fi protejata impotriva aparitiei supratensiunilor accidentale prin folosirea unor grupuri RC de protectie pe partea de c.a. (obligatorie), respectiv pe cea de c.c. (optionala), prevazute cu mijloace de protectie (SUR a caror integritate va fi supravegheata electric sau mecanoelectric prin microcontacte proprii). Nu se admite functionarea fara protectie la supratensiuni a instalatiei de redresare ; d i n acestmotiv, echipamentulva fi declansat in cazul, iesirii din functiune a tuturor grupurilor RC de acelasi tip (de c.a. sau de c.c.).

(f) Fiecare tiristor se recomanda a fi prevazut cu:

- grup RC de protectie individuala;

- indicator local luminos de semnalizare a integritatii ramurii respective;

- borne de test (locale sau centralizate) pentru vizualizarea impulsurilor de comanda (anod, grila, catod).

(g) Tiristoarele aflate in pozitia cea mai defavorabila din punct de vedere al racirii lor vor fi dotate cu circuit de supraveghere termica locala, a carei actiune va fi corelata cu cea a altor circuite de protectie din unitatea redresoare.

(h) Instalatia de redresare, trebuie dimensionata pentru a suporta, fara deteriorari electrice sau mecanice:

- solicitarile electrodinamice generate de un scurtcircuit accidental pe circuitul de iesire de c.c. pe timpul eliminarii lui de protectia de I_{ex max} ;

- curentul maxim indus in rotor la un scurtcircuit brusc trifazat la bornele HG in durata de max. 0,3s;

- dezexcitarea in regim de ondulor de la regimul de de plafon la zero.

- supratensiunile accidentale survenite pe partea de c.a. si c.c. ale sale;

- functionarea in toate regimurile admisibile de durata ale HG.

(i) Dulapul de redresare, indiferent de tipul sau constructiv, va fi prevazut cu posibilitatea de afisare locala a curentului si tensiunii de pe partea de c.c a acesteia si optional a tensiunii de pe partea de c.a. de alimentare pe intrare.

(j) Legaturile de forta ale instalatiei de redresare vor fi executate de preferat in bare de Cu, atat pe partea de c.a., cat si pe cea de c.c., iar racordurile exterioare vor fi efectuate in cablu. Constructia dulapului instalatiei de redresare va permite accesul cablurilor prin partea inferioara.

(k) In dulapul redresorului cu tiristoare vor fi prevazute circuite de alimentare cu tensiune straina si cu rezistente de balast, in vederea verificarii corectitudinii de aprindere a tiristoarelor si cu generatorul in stare oprita. Acestea vor fi dimensionate pentru a asigura deschiderea ferma a tuturor tiristoarelor componente ale instalatiei de redresare. Circuitele de alimentare cu tensiune straina se vor izola de convertizor la intrarea in functiune a acestuia; optional rezistentele de balast vor fi deconectate atunci cand acesta debiteaza pe rotorul HG;

(l) Pentru Comanda tiristoarelor este de dorit asigurarea unei redondante 100% in caile de generare si transmisie a impulsurilor, una din cai fiind in functiune, cealalta in rezerva calda, cu comutare automata pe rezerva la defectarea caii in functiune comandata de supraveghetoarele de impulsuri (cate unul pe fiecare cale).

(m) Circuitele de comanda si supraveghere ale redresorului cu tiristoare vor fi facute tinand cont ca redresorul cu tiristoare nu este obligatoriu in imediata vecinatate a dulapului care contine partea de comanda si reglaj (RAT).

3. Amplasare redresor cu tiristoare.

Dulapul redresor cu tiristoare va fi amplasat in fiecare centrala in sala dulapurilor de servicii interne proprii si generale de 0,4 kV, In acelasi spatiu cu Dulapul RAT si cu dulapul ADR.

4. Dulapul ADR

In acest dulap vor fi amplasate urmatoarele componente functionale ale excitatiei statice:

Instalatia de Stingere a Campului rotoric si de protectie la supratensiuni a rotorului HG, denumita prescurtat ADR.

Instalatia de amorsare la pornire a excitatiei Hg.

Traductoarele analog / digital si analog / analog semnal unificat, pentru parametrii de excitatie U_ex si I_ex (necesare pentru RAT si pentru transmitere la distanta in exterior).

4.1. Instalatia de Stingere a Campului (ISC) din componenta echipamentului de excitatie este destinata asigurarii disiparii rapide, dupa declansari, a energiei inmagazinate in infasurarea rotorica a HG, cu evitarea aparitiei oricaror supratensiuni periculoase pentru rotor si indiferent de starea restului subansamblurilor ce realizeaza functia de excitatie.

In cele ce urmeaza se prezinta conditiile tehnice ce trebuie impuse pentru aceasta componenta a excitatiei:

(a) ISC va realiza stingerea campului inductor al HG prin utilizarea independenta, succesiva sau simultana, a metodelor urmatoare:

- Conectarea infasurarii rotorice pe un element de descarcare (rezistenta, element de stingere a arcului electric cu grile, etc.);

- Schimbarea valorii sau polaritatii tensiunii aplicate la bornele infasurarii rotorice prin actiune asupra redresororului cu tiristoare; (mers in ondulor).

(b) In realizarea ISC in conformitate cu metodele indicate mai sus se admit in continuare ca ISC distincte urmatoarele solutii:

(1). G rupaj format dintr-un element de sectionare serie cu infasurarea de excitatie a HG si un element de sectionare ce conecteaza cu anticipare (cca. 20-40 ms) rezistenta de descarcare in paralel cu rotorul (ADR).

Constructia serie - paralel prezentata poate fi una din solutiile:

- contactor de c.c. + contactor de c.c. , distincte cu actiune concertata;

- contactele principale de forta + contacte auxiliare de forta ale aceluiasi contactor de c.c.

- intrerupator + contactor static cu tiristoare comandate.

- intrerupator monopolar cu stingerea arcului cu grile (tip AGP de fabricatie rusa), fara sau cu rezistenta de dezexcitare in paralel cu rotorul introdusa printr-un alt contactor de c.c.;

(2).CS cu tiristoare pentru conectarea rezistentei de dezexcitare paralel cu infasurarea de excitatie;

(3). Trecere in invertor a redresorului complet comandat.

Nota: Ultimul tip de ISC este specific echipamentelor de excitatie cu tiristoare in excitatia HG si/sau a excitatoarei de c.a. si cu alimentarea de forta independenta de bornele HG; succesul ei depinde insa de integritatea redresorului, inclusiv in ceea ce priveste comanda sa, deci nu poate fi utilizat pentru deconectarea regimurilor de defect intern in echipamentul de excitatie. Se recomanda utilizarea acestei solutii de ISC pentru accelerarea procesului de stingere a campului, in utilizarea combinata cu alte ISC.

(c). Echipamentul de excitatie va fi dotat cu doua ISC (principala si de rezerva), independente constructiv una de alta si de restul echipamentului, cu comanda data automat de la circuite diferite sau la ordin voit, cu redondanta 100% si cu actionare recomandabil succesiva la declansari din defect intern in echipamentul de excitatie sau in generator.

In toate cazurile de mai sus ISC de rezerva poate fi scaderea turatiei Hg spre zero (comanda de declansare a excitatiei va fi data simultan cu comanda de inchidere data la AD sau la vana rapida) precum si comanda de deschidere a intrerupatorului de borne.

(d). ISC trebuie sa asigure, fara deteriorari, stingerea campului rotoric in cazurile de declansari din oricare din urmatoarele regimuri:

- Scurtcircuite interne sau externe infasurarii statorice a HG, la functionarea acestuia cuplat la retea si avand ca regim initial oricare din regimurile sale admisibile de functionare cu S_n si de asemenea in cazul regimului de fortare (fiecare ISC trebuie sa admita cel putin 2 actionari in cel mult 10 s).

- Functionare in regim asincron sau nesimetric, sau cu faze lipsa la HG si deconectarea lor ulterioara;

- Oricare regim admisibil de functionare conectata a HG si de asemenea la mers in gol ;

- Oricare regim de avaie interna in excitatie (inclusiv scurtcircuit la bornele infasurarii rotorice, refuz de actionare a limitarii curentului de excitatie la fortarea excitatiei, etc.);

- Regimurile HG in toate turatiile si alunecarile posibile de atins in exploatare; aici se admite actionarea simultana a ambelor ISC, dupa regimul de invertor.

(e) Alegerea sau/si dimensionarea contactoarelor / intrerupatoarelor de c.c. din componenta se va face pentru a satisface si urmatoarele conditii tehnice generale:

- Va admite inchiderea imediata repetata a dupa o deschidere in sarcina sau la mers in gol;

- Nu-si va modifica starea la disparitia tensiunilor operative de comanda (va fi dotat cu dispozitiv de zavorare mecanica);

- Va actiona independent de polaritatea curentului de excitatie;

- Va asigura actionarea corecta la variatiile admise ale tensiunii operative de comanda (0,8-1,15 Un);

- Va avea in vedere realizarea unor timpi totali de stingere cat mai mici, in cazurile de defecte periculoase pentru HG sau/si excitatie, pentru a nu conduce la agravarea avariilor initiate deja.

- La actionarea corecta,valorileinstantanee aletensiuniila bornele infasurarii rotorice nu vor depasi 50% din valoarea tensiunii de incercare fata de masa a acestei infasurari.

Realizarea acestei ultime conditii se face prin alegerea corespunzatoare a valorii rezistentei de stingere.

(f) Elementul de conectare a ramurii in paralel cu rotorul din ISC se va alege astfel incat sa asigure, fara deteriorari, conectarea curentului de excitatie de plafon survenit ca urmare a unui scurtcircuit trifazat brusc la bornele HG si eliminat dupa 0,2 s. si in plus:

- va asigura formarea unei cai de curent in paralel cu barele "+" si "-" rotorice, cu o anticipare de minim 20-40 ms fata de deschiderea ramurii serie.;

- va asigura ferm starea deconectata in timpul functionarii HG;

(g) Contactorul static cu tiristoare (CS), in montaj crow-bar, ca element de sectionare a ramurii paralel cu rotorul din ISC utilizat si pentru protectia la supratensiuni, va avea o compunere modulara si adaptata indeplinirii umatoarelor functiuni:

- Stingerea comandata (voita-manuala-sau automata ca actiune a unor protectii) a campului inductor al HG (functiunea principala);

- Stingerea automata, respectiv limitarea la valoarea admisa, a supratensiunilor de oricare polaritate ce pot apare accidental in circuitul de excitatie (functie anexa), fara deconectarea echipamentului de excitatie .

- Valoarea maxima a supratensiunii admise si la care va fi reglat sa intre in functiune va fi 800 ± 50 V.

(h) Ramura in paralel cu rotorul a ISC - rezistenta de stingere - optional va fi supravegheata functional pentru ca la intrarea ei intempestiva in conductie, se se comande automat deconectarea echipamentului si a HG.

(supraveghere mecanoelectrica sau electrica - sesizarea circulatiei de curent pe ramura paralel sau a scaderii sub un prag a tensiunii pe tiristoarele CS;

(i). ISC vor trebui sa fie prevazute cu urmatoarele posibilitati de comanda voita a intrarii lor in functiune:

- electrica: de la pupitrul de comanda al HG si local (pe usa dulapului de dezexcitare);

- manual: de pe usa dulap dezexcitare - pentru actionarea lor si in cazul disparitiei tensiunilor operative de comanda.

(j) Rezistenta de dezexcitare din componenta ISC va fi amplasata de regula intr-o cutie deasupra dulapului ADR.

Valoarea acestei rezistente va fi egala cu (2÷3)*R_{rotor 75}^o , din considerente ca deconectarea excitatiei si a Hg din regim de fortare a excitatiei (cu I_ex = 1,8 I_exn ) supratensiunea inversa pe rotor sa nu depaseasca 800 V c.c.

4. Instalatia de amorsare la pornire a excitatiei Hg.

Aceasta instalatie va asigura excitarea generatorului pana la atingerea acelei tensiuni la bornele Hg care poate asigura "amorsarea" excitatiei Hg: acea tensiune de alimentare a TREX de la care functia de excitare este preluata de redresorul comandat cu tiristoare. De regula aceasta tensiune are valoarea de cca. 0.4*U_gn .

Pentru realizarea acestei functiuni va fi utilizata una din constructiile de mai jos:

(1) Circuit de alimentare din 0,4 kV SI Generale + Contactor de c.a. cu sigurante de protectie + Transformator de adaptare a tensiunii + Punte cu diode + Contactor de c.c. + Circuit de alimentare Rotor HG (direct sau prin intermediul rezistentei de stingere camp.

Pentru aceasta varianta de circuit de amorsare in anexa 1 a lucrarii se prezinta calculul puterii aparente a transformatorului de alimentare.

(2) Circuit de alimentare din Bateria de 220 V c.c. a centralei + Contactor de c.c. cu sigurante de protectie si dioda pe calea (+) + Circuit de alimentare Rotor HG (direct sau prin intermediul rezistentei de stingere camp).

Elementele de forta prezentate mai sus vor fi amplasate la partea inferioara a dulapului ADR.

Automatica de comanda si supraveghere pentru intrarea-iesirea din functiune a acestei instalatii va fi parte componenta a Dulapului RAT.

4.3. Alte elemente amplasate in Dulapul ADR:

In plus fata de elementele cu rol functional prezentate mai sus in acest dulap se vor mai amplasa urmatoarele elemente:

Suntul pentru masura curentului de excitatie .. / 75 mV.

Aparatele de masura pentru curentul si tensiunea de excitatie (pe usa dulapului): tensiunea de excitatie masurata direct prelevata prin sigurante iar curentul de excitatie prelevat de pe sunt.

Traductoarele c.c. / c.c. cu separare galvanica pentru U_ex si I_ex , timp de intarziere de maxim 1 ms, cu iesire dubla: digitala respectiv analogica an semnal unificat pentru transmiterea spre dulapul RAT.

5. Dulapul RAT

In acest dulap va fi amplasata Partea de comanda, reglaj, supraveghere si semnalizare in constructie digitala, compusa din:

a. Subansamblul de elaborare a ordinului de reglaj -Canalul de Regulator Automat de Tensiune - RAT (semnal de reactie - tensiunea de la bornele Hg) si Canalul de Reglaj Manual (obligatoriu cu semnal de reactie - curentul de excitatie al Hg) ambele in constructie digitala.

b.Circuitele de interfatare

b.1. Circuitele de interfata intrare - iesire cu partea de forta a echipamentului (TREX, Redresorul cu tiristoare si ADR).

b. Circuitele de interfata-intrare-iesire cu generatorul deservit;

b.3. Circuitele de interfata intrare - iesire cu o unitate de calcul externa, si aflata local sau la distanta, pentru asigurarea posibilitatii de conducere de la distanta a ansamblului Excitatie + Hg; pentru explicitare vezi si pct. 7. de mai jos).

c. Circuitele de comanda a instalatiei de redresare: Generatoarele de impulsuri (GI) + caile de transmitere + transformatoarele de impulsuri..

d. Circuitele de supraveghere ale echipamentului de excitatie (protectii + deranjamente).

f. Circuitele de anclansare-declansare.

Dulapul partii de comanda si reglaj a excitatiei - RAT va fi amplasat la fiecare Hg, in acelasi dulap in care este amplasat actualul RAT. Acest amplasament prezinta avantajul ca cea mai mare parte din vechile legaturi electrice (pe parte de circuite secundare, cu pupitrul de comanda al Hg existente acum pot fi reutilizate (sau cel putin canalele respective de aducere a cablelor de circuite secundare).

6. Conditii Tehnice generale privind functiunile si performantele principale ale sistemului de excitatie statica cu alimentare prin transformator conectat la bornele Hg.

In schema electrica a unui Hg, Echipamentul de excitatie este destinat sa furnizeze curentul si tensiunea de excitatie necesare functionarii HG, in care scop el va indeplini urmatoarele functiuni principale:

1. . Schimbarea manuala si mentinerea automata constanta a tensiunii la bornele HG in toate regimurile sale de functionare admisibile de durata.

2 . Reglarea tensiunii de la borne in toate procesele tranzitorii de trecere de la un regim admis de functionare de durata la altul cu mentinerea stabilitatii grupului,in masura in care aceasta este posibila prin actiune asupra parametrilor de excitatie.

3 . Recunoasterea regimurilor nepermise de functionare ale HG (in masura in care sunt sesizabile din excitatie), emiterea comenzilor corespunzatoare acestor regimuri, comanda separarii de sistem si conducerea procesului de stingere a campului in conditii de asigurare a integritatii HG si a echipamentului de excitatie.

Pentru realizarea acestor functiuni, echipamentul de excitatie va fi prevazut sa functioneze cu regulator automat de tensiune (RAT in constructie complet digitala). Se admite functionarea fara RAT doar pe durata depanarii operative a acestuia, perioada in care prin mijloace aflate in compunerea echipamentului va asigura posibilitatea conducerii in regim stabilizat a tensiunii de la bornele HG, a stingerii campului rotoric, precum si toate functiunile de protectie ale excitatiei.

Suplimentar echipamentul de excitatie in ansamblu si pe componente va trebui sa indeplineasca si urmatoarele conditii tehnice:

a. Valorile si durata de aplicare a tensiunilor de incercare fata de masa la probele dielectrice asupra izolatiei subansamblurilor componente ale echipamentului aflate in legatura electrica directa cu infasurarea de excitatie, respectiv cu cele statorice ale HG trebuie sa fie cel putin egale cu cele corespunzatoare rotorului, respectiv statorului.

b. Echipamentul de excitatie in structura completa trebuie sa poata furniza, in regim de functionare stabila de durata, fara limitari, curent si tensiune de excitatie cu cel putin 10% mai mari decat valorile nominale rotorice: minim 1,1 * I_exn si minim. 1,1 * U_exn .

c. Valoarea maxima instantanee a tensiunii la bornele infasurarii rotorice a HG nu trebuie sa depaseasca valorile:

- 0,3 * U _{iz r} in regimurile permanente de functionare , stabile si de durata cu I_ex ≤ I_{ex n} ;

- 0,5 * U _{iz r} in oricare din regimurile de functionare posibile pentru HG (inclusiv cele de avarie de scurta durata).

In vederea realizarii acestei conditii, echipamentele vor fi dotate cu:

- circuite de limitare a supratensiunilor provenind din comutatia tiristoarelor din redresor respectiv sursa de c.c. reglabila (grupuri RC pe tiristoare si pe partile de c.a. sau/si c.c.).

- dispozitiv de protectie impotriva supratensiunilor accidentale rotorice, avand actiune ultrarapida si plaja de intrare sigura in functiune aflata in intregime sub limita specificata mai sus (de regula valoarea de actionare a protectiei este in plaja 800 - 900 V instantaneu).

d. Echipamentul de excitatie trebuie sa-si realizeze toate functiunile si toti parametrii normati (specificati in tabelul 3 de mai jos), in conditiile abaterilor normate ale tensiunilor de alimentare de la TREX , adica:

d.1. Sistemul de 6,3 kV trifazat de la bornele HG precum si toate sistemele trifazate rezultate din acestea prin transformari in echipament.

♣ Domeniul de variatie al abaterilor de tensiune:

de lunga durata: (-15%) - (+10%)

de scurta durata: (-50%) pentru 1 s respectiv (+30%) pentru max. 1,0 s.

♣ Domeniul de variatie al abaterilor de frecventa:

de lunga durata: (-4Hz) - (+2Hz)

timp de 30 sec: (-4Hz) - (+10Hz)

timp de 10sec: (-10Hz) - (+25Hz)

d. Sistemul de tensiuni trifazat 3 x 0,4 kV/50 Hz din SP generale ale centralei precum si toate sistemele trifazate rezultate din acestea prin transformari in echipament (inclusiv tensiunile monofazate de 220 V si 380 V c.a.). ♣ Domeniul de variatie al abaterilor de tensiune:(-20%) - (+10%);

♣ Domeniul de variatie al abaterilor de frecventa: (-4Hz) - (+2Hz);

e. Echipamentele de excitatie trebuie sa permita si indeplinirea urmatoarelor functii:

e.1 Decuplarea imediata de la retea a generatorului la iesirea din sincronism a acestuia, fara deteriorari in echipamentul de excitatie.

e.2 Functionarea in regim de reglare in grup a excitatiei; (numai la cererea beneficiarului).

e.3. Functionarea HG, de durata, in regim cu absorbtie de putere reactiva, la limita maxima termica de incarcare permisa in acest regim, cu asigurarea limitarii automate a subexcitarii masinii si a deconectarii rapide la aparitia regimurilor capacitive nestabile;

e.4. La cererea beneficiarului sa poata asigura Excitarea HG la pornire in cazul absentei tensiunilor de c.a. din SG ale centralei. In acest caz echipamentele cu autoexcitatie trebuie sa fie dotate cu circuit de amorsare de la bateria centralei.

e.5. La cererea beneficiarului sa poata asigura Conectarea la bare a HG prinmetoda autosincronizarii; ca urmare va avea dispozitiv pentru controlul turatiei HG si de cuplare a excitatiei la intrarea in sincronism a acestuia.

e.6. La cererea beneficiarului sa poata asigura Pornirea si cuplarea automata la retea, precum si oprirea automata a HG

In Tabelul 3 de mai jos sunt prezentate prescurtat si succinct functiunile si valorile principalelor performante pentru tipul de echipament de excitatie care este propus pentru inlocuirea actualelor excitatii aferente Hg din Centralele din Arges Aval.

Tabelul 3. Principalele performante si specificatii tehnice.

care se cer a fi realizate de ansamblul echipamentului de excitatie si de principalele componente ale acestuia pentru tipul de Excitatie cu TREX alimentat de la borne propus pentru Hg din componenta CHE Arges - Aval

Tabelul 3. Continuare 1 .

Tabelul 3. Continuare 2

Tabelul 3. Continuare 3.

7. Problema incadrarii in sistemul SCADA al centralei, respectiv al Sucursalei hidro.

Echipamentul de excitatie trebuie sa permita conducerea si supravegherea ansamblului Excitatie + Hg prin intermediul unei unitati de calcul externe, aflata in centrala sau la dispecerul centralizat al cascadei Arges Aval. Aceasta este necesar atat pentru conducerea si comanda Hg (anclansare, declansare, creste/scade excitatia, etc) fie pentru utilizarea excitatiei la eventualele instalatii centralizate de reglaj secundar de tensiune din zona respectiva.

Aceasta rezida in faptul ca echipamentul de excitatie va fi conectat la sistemul SCADA al centralei si al Sucursalei hidro ; indeplinirea acestor functiuni implica:

♣ Dotarea echipamentului de excitatie cu mijloace suplimentare (de tip hardware si software) pentru respectiv prelevarea si transmiterea informatiilor privind starea si regimul de functionare al ansamblului generator-sistem de excitatie, respectiv pentru receptarea ordinului de schimbare a consemnului de tensiune al RAT, la/de la unitatea de calcul externa (dotare cu traductoare de tensiune si de curent de excitatie si alte marimi de regim cu iesiri in semnal unificat si / sau digital conform cu cererea beneficiarului);

♣ Asigurarea la nivelul excitatiei a unor mijloace unice de modificare a regimului de tensiune al generatorului (doar prin modificarea referintei de tensiune din RAT) respectiv de stare a excitatiei;

♣ Respectarea cerintelor de viteza si precizie de executie impuse pentru mijloacele de modificare a consemnului RAT.

Pentru indeplinirea acestor conditii este necesar ca echipamentul de excitatie sa fie dotat cu traductoare, cu iesiri de ambele tipuri digitale si/sau analogice in semnal unificat, pentru transmiterea in exterior si la distanta a parametrilor de regim si de stare ale excitatiei si ale Hg precum si pentru receptia din exterior si de la distanta a comenzilor de schimbare a regimului; iesirile/intrarile respective vor trebui sa fie concentrate pe o singura interfata cu exteriorul, aflata in dulapul RAT din excitatie, prin care sa se asigure comunicarea cu sistemul SCADA al centralei. Aceste marimi sunt:

Parametrii de regim ai excitatiei si ai Hg:

- tensiunea si curentul de excitatie ai Hg (U_ex , I_ex) ;

- puterile activa si reactiva de la bornele Hg;

- tensiunea de la bornele Hg;

- referinta de tensiune de pe canalul RAT.

- referinta de tensiune de pe canalul de Reglaj Manual.

* Parametrii de stare a excitatiei si ale elementelor componente:

- pozitiile "Anclansat" respectiv "Declansat" ale excitatiei (similare cu pozitiile respectivwe ale instalatiei de stingere camp din excitatie sau ale ADR sau cu starile "impulsuri blocate" / "impulsuri deblocate" la redresorul cu tiristoare).

- starea de deranjament sau nu din excitatie;

- starea actionata sau nu a protectiilor excitatiei;

- starile de "minim" si de "maxim" ale referintelor de tensiune de pe Automat respective Manual.

* Comenzi date excitatiei:

- Comenzile "anclansare" respectiv "declansare" a excitatiei;

- Comenzile "creste" respectiv "scade" a excitatiei;

- Comanda de anulare a unei semnalizari de deranjament pentru a face loc alteia.

Tipul de interfata necesar precum si nr. definitiv al semnaleleor este functie de proiectul sistemului SCADA ce se va implementa intr+o anume centrala; aceasta problema se va rezolva in cadrul proiectului de implementare a excitatiei in centrala.

8. Receptia echipamentului de excitatie. Garantii.

Verificarile si Incercarile Echipamentului de Excitatie de tip Static cu

Autoexcitatie (alimentare prin transformator de la borne).

8.1. Verificarile si incercarile echipamentului.

Fiecare echipament de excitatie va fi testat individual prin verificari si incercari in scopul:

- validarii corectitudinii conceptiei si proiectarii (cazul echipamentului cap de serie);

- constatarii calitatii executiei;

- aprecierii posibilitatii de trecere in exploatarea de lunga durata;

- stabilirii performantelor realizate in conditiile functionarii impreuna cu HG si a gradului de corespondenta a acestora cu cele garantate de furnizor respectiv prevazute in cartea tehnica, (cu ocazia p.i.f. , pentru receptia echipamentelor, pentru validarea garantiei si periodic pe parcursul exploatarii pentru atestarea mentinerii performantelor si functiunilor).

Verificarile si incercarile vor fi efectuate in conformitate cu prevederile STR / NTR / Carte tehnica al respectivului echipament (sau alte documente recunoscute de beneficiarul echipamentelor prin contractul de furnitura) care va cuprinde obligatoriu formularul de buletin de incercari pentru probele la furnizor si detalierea buletinului de incercari ce urmeaza a se efectua la locul de montaj, completat cu valorile de proiect ale performantelor garantate de furnizor.

Verificarile si incercarile vor fi organizate astfel incat sa se ateste progresiv in ordinea logica de p.i.f., respectiv in succesiunea de efectuare a manevrelor la pornirea din stare oprita a echipamentului, indeplinirea de catre acesta a functiunilor si performantelor inscrise in STR respectiv Cartea tehnica proprie si garantate de furnizor.

In acest scop Testele si verificarile se vor organiza pe mai multe etape, dupa cum urmeaza:

(1). Pe standul furnizorului de echipament, cu acesta alimentat cu tensiune straina si avand buclele de reglaj deschise si alimentate cu marimi de reactie simulate precum si in regim de functionare pe sarcina rezistiva (eventual si inductiva) echivalenta cu cea a infasurarii de excitatie pe care urmeaza sa functioneze;

Dupa trecerea probelor din aceasta etapa echipamentul va fi considerat 'receptionat la furnizor"

( 2 ) .L a locul de montaj in centrala cu ocazia p.i.f. :

a. Fara ca echipamentul sa debiteze pe infasurarea de excitatie

Dupa trecerea probelor din aceasta etapa echipamentul se va considera "bun de pus in functiune pe rotorul HG '.

b. Optional, cu echipamentul debitand pe rotorul HG in regim de scurtcircuit trifazat permanent la borne, cu caracter de verificari suplimentare fara excluderea vreunora din probele aferente etapelor precedente sau urmatoare.

c. Cu echipamentul debitand pe rotorul HG in regim de mers in gol.

e. .C u echipamentul debitand pe rotorul HG in regim de functionare in sarcina.

Dupa trecerea probelor din etapele b.-e. echipamentul va fi considerat 'bun pentru proba de 72 ore'.

f. Proba de 72 de ore.

Dupa trecerea probei de 72 ore, echipamentul va fi considerat 'bun pentru exploatarea de durata', si odata cu indeplinirea de catre furnizor a restului obligatiilor asumate prin contractul de furnitura, echipamentul va fi considerat 'receptionat la beneficiar'

(3).Probele de garantie.

(4). Probele pentru determinarea periodica a performantelor echipamentelor de excitatie pe parcursul exploatarii;

Documentatia de insotire a echipamentului care se testeaza (Carte tehnica, STR/NTR de produs, etc.) va cuprinde, minimal, verificarile si incercarile prevazute mai jos adaptate ca succesiune si continut la cazul concret de echipament si detaliate la nivelul procedurilor de efectuare a probelor. Deasemeni tot in aceasta documentatie se va preciza pentru fiecare proba in parte conditiile pe care echipamentul va trebui sa le indeplineasca, pentru a fi declarat ca satisfacand probele respective.

Un Echipament va fi acceptat ca 'receptionat la furnizor' daca simultan:

(a). a indeplinit in totalitate prevederile documentatiei de insotire pentru etapa de control la furnizor;

(b). a indeplinit conditiile impuse de procedurile stabilite pentru asigurarea calitatii executiei;

(c). nu a prezentat in timpul probelor defectiuni, sau acestea au fost 'defectiuni admise"

Echipamentul supus incercarilor va fi respins in oricare din cazurile neindeplinirii conditiilor a. sau b. de mai sus respectiv daca in timpul probelor a prezentat 'defectiuni neadmise"

In Cartea tehnica a echipamentului sau in STR / NTR specific al echipamentului (ambele acceptate si de beneficiar) se vor specifica ce defecte intra in categoriilor precizate mai sus.

Dupa depanarea defectelor admise, se vor reface toate probele care au necesitat functionarea elementului defectat, pana in momentul depistarii defectului, si se executa in continuare incercarile de receptie neefectuate.

La aparitia defectelor neadmise sau in celelalte cazuri de respingere a produsului, dupa remedierea defectelor sau dupa indeplinirea respectivelor conditii nerealizate, probele de receptie se refac in intregime;

Atestarea realizarii performantelor se va face pentru fiecare incercare concreta, cu o precizie echivalenta cu cea a aparatajului de masura si inregistrare utilizat in incercarea respectiva. Clasa de precizie a acestora va fi mai buna decat:

♣ 0,5% pentru masurarea marimilor de c.a. si de c.c.;

♣ 0,1% (voltmetru digital), pentru masurarea tuturor marimilor din partea electronica;

♣ 1,5% cu sensibilitate cea mai buna posibil pentru sistemele de achizitie de date digitale

Dupa fiecare etapa furnizorul echipamentului (sau un inputernicit al acestuia) va emite un set de buletine de probe, care vor fi contrasemnate si de beneficiar, buletine care reprezinta documente de receptie a produsului.

In cele ce urmeaza se vor enumera testele/incercarile de la fiecare etapa mentionata mai sus:

a. Incercarile oricarui echipament pe standul furnizorului , vor fi constituite minimal din urmatoarele probe:

a.1. Examinarea vizuala a echipamentului in conformitate cu documentatia tehnica de executie; verificarea conexiunilor electrice in conformitate cu schemele electrice si de conexiuni; verificarea rezistentei mecanice a legaturilor electrice;

a. Verificarea conformitatii executiei echipamentului si a subansamblurilor sale, cu nivelul de asigurare a calitatii in executie precizat in STR de produs / contractul de furnitura.

a.3.Verificarea acoperirilor de protectie si a asigurarii gradului de protectie al dulapurilor prevazut in documentatia de executie.

a.4. Verificarea respectarii distantelor minime de izolare in dulapurile componente, a rezistentei de izolatie si a rigiditatii dielectrice.

a.5. Verificarea functionarii schemelor de alimentare cu tensiuni de c.c. nestabilizate (de lucru si operative) si stabilizate.

a.6. Verificarea ISC principala si a posibilitatii de manevrare a acesteia (cu anularea blocajelor).

a.7. Verificarea posibilitatilor de manevrare a ISC de rezerva (cu anularea blocajelor).

a.9. Verificarea functionarii protectiei la supratensiuni.

a.10. Verificarea efectuarii blocajelor la pornire si a circuitelor de amorsare (prin simularea conditiilor);

a.1Verificarea circuitelor de supraveghere (protectii+deranjamente) ale echipamentului inclusiv a circuitelor de interfata intrare si iesire aferente lor.

a.13. Verificarea circuitelor de comanda ale redresoarelor. Verificarea circuitelor de supraveghere si a automaticii de comutare de pe un canal de GI pe celalalt.

16. Verificarea cu tensiune a contactorului static cu tiristoare si a protectiei la supratensiuni.

a.14. Verificarea canalelor de reglaj Manual si Automat inclusiv a blocurilor (circuitelor) de elaborare a consemnelor (referintele de tensiune si de manual).

a.15. Verificarea gamei de variatie a tensiunii si curentului de excitatie la functionarea pe rezistenta de balast respectiv pe sarcina echivalenta.

a.16 .Verificarea prin simulare a circuitelor limitatoare de curent de excitatie pe ambele canale de reglaj.

a.18. Verificarea incalzirii redresorului la curentul maxim de durata admis prin STR.

a.19.Verificarea sistemului de urmarire A - M: comutarea M - A si invers la comanda voita si prin schema secventiala de comanda la defect pe canalul Automat.

a.24. Probe reale cu echipamentul de excitatie debitand curentul maxim de durata pe sarcina echivalenta cuVerificarea limitarii de curent la plafon si a temporizarii acesteia;

a.25. Proba de anduranta pe sarcina echivalenta, debitand curentul maxim de durata.

b. Incercarile oricarui echipament de excitatie in centrala, dupa pozitionarea dulapurilor si efectuarea legaturilor intre elementele componente si cu restul componentelor Hg, fara ca acesta sa debiteze pe infasurarea de excitatie vor fi constituite minimal din urmatoarele:

b.1. Examinarea vizuala a componentelor echipamentului in conformitate cu documentatia de executie si de livrare.

b. Verificarea conexiunilor electrice in conformitate cu schemele electrice si de conexiuni intre dulapurile de excitatie, cat si intre acestea si restul circuitelor Hg, conform cu jurnalele de cabluri din proiectul de implementare in centrala a excitatiei.

b.3. Verificarea asigurarii gradului de protectie; Verificarea etansarii inchiderilor (mobile si imobile).

b.4. Verificarea rezistentei de izolatie si a rigiditatii dielectrice.

b.5. Verificarea functionarii schemelor de alimentare cu tensiuni de c.c. nestabilizate (de

lucru si operative) si de alimentare cu tensiuni de c.c. stabilizate.

b.6.Verificarea ISC principale si de rezerva si a posibilitatilor de manevrare a acestora (cu anularea blocajelor), inclusiv verificarea cu tensiune a CS si Verificarea protectiei impotriva supratensiunilor rotorice

b.9 . Verificarea efectuarii blocajelor la pornire si a circuitului de amorsare (prin simulare conditii).

b.11 . Verificareacircuitelor de supraveghere, (protectii si deranjamente), inclusiv a circuitelor de interfata de intrare si iesire aferente lor.

b.1 Verificarea circuitelor de comanda a tiristoarelor instalatiei de redresare, de supraveghere a canalelor de Generare de Impulsuri si a automaticii de comutare de pe un canal pe celalalt (daca sunt 2 canale de GI baza/rezerva).

b.13. Verificarea canalelor de reglaj Manual / Automat (cu simularea reactiilor de I_ex si U_b ) si a blocurilor de elaborare a referintelor.

b.14. Verificarea gamei de variatie a tensiunii de excitatie la functionarea pe rezistenta de balast. Verificarea indicatiei aparatelor de masura.

b.15.Verificarea circuitelor limitatoare pe ambele canale de reglaj (prin simularea reactiilor de intrare).

b.16. Verificarea functionarii corecte a sistemului de urmarire automat-manual, a trecerii voite M-A si reciproc si prin schema secventiala la defecte in canalul de reglaj Automat

b.19. Verificarea pe viu (dar fara curent de excitatie), a diferitelor functiuni (manevre, simulare intrare in functiune a supravegherilor, etc, ).

c. Incercarile oricarui echipament de excitatie, debitand pe rotorul HG aflat in scurtcircuit trifazat permanent la borne vor fi constituite minimal din urmatoarele probe:

c.1 Verificarea gamei de variatie a curentului de excitatie (pana la atingerea 1,1 din curentul statoric nominal al HG) pe reglaj manual. Verificarea corectitudinii caracteristicii intrare-iesire a traductoarelor de curent de excitatie. Verificarea indicatiei aparatelor de masura pentru curentul de excitatie.

c . 2 .Verificarea cu referinte fixate in gama de variatie a curentului rotoric, a functionarii pe viu a limitatoarelor pe canalul de reglaj manual, respectiv a protectiilor de curent de excitatie minim si maxim; definitivarea reglajelor pentru acestea si pentru toate circuitele care folosesc ca marime de intrare curentul rotoric;

c . 3 . Verificarea stingerii campului prin utilizarea tuturor metodelor prevazute, inclusiv prin utilizarea ISC de rezerva; determinarea timpilor de stingere camp in toate cazurile;

d. Incercarile oricarui echipament de excitatie, debitand pe rotorul HG aflat in regim de mers in gol vor fi constituite minimal din probele:

d.1. Verificarea gamei de variatie a parametrilor de excitatie pana la atingerea valorilor maxime admise pentru caracteristica de mers in gol a HG (pe reglaj manual, pana la 1,25*U_gn).

d. Verificarea corectitudinii functionale a sistemului de urmarire M - A. Verificarea trecerii de pe reglaj manual pe reglaj automat si invers.

d.3.Verificarea pe viu a protectiei de curent minim de excitatie, si cu consemn modificat, a limitarii si protectiei de curent maxim de pe ambele canale de reglaj; definitivare reglaje;

d.4. Verificarea constantei mentinerii tensiunii la borne pe reglaj Automat.

d . 5.Verificarea pe viu a amorsarii excitatiei pe ambele canale de reglaj in schema normala de alimentare a TREX; Verificarea pe viu a excitarii initiale pe reglaj automat;

d. 6. Probe de mici perturbatii in tensiunea de reactie de la borne, simulate pe intrarea RAT; determinarea acuratetii RAT, timpului de stabilizare a regimului.

d. 7. Determinarea valorilor tensiunilor maxime pozitive si negative de excitatie.

d.8. Determinarea si fixarea vitezei de variatie a referintelor de pe ambele canale de reglaj;

d.9. Verificarea trecerii voite si secventiale automate de pe reglaj automat pe reglaj manual prin realizarea fizica a conditiilor necesare.

d . 10. Verificarea stingerii campului prin utilizarea tuturor metodelor prevazute, inclusiv prin utilizarea ISC de rezerva; determinarea timpilor de stingere camp in toate cazurile;

d.11. Verificarea corectitudinii de indeplinire a ordinului exterior (de la sincronizatorul automat) de catre canalele de reglaj.

d .1 Proba de verificare a eficacitatii reglajului automat in plaja normata de variatie a tensiunii la borne si a frecventei grupului in regim de mers in gol. Verificarea constantei reglajului;

e. Incercarile oricarui echipament de excitatie cu HG in regim de functionare in sarcina vor fi constituite minimal din urmatoarele probe:

e.1. Verificarea traductoarelor de unghi intern, putere activa si reactiva.

e. Verificarea (eventual prin modificarea referintei) prin dezexcitare controlata voita a limitatoarelor de subexcitare de pe ambele moduri de reglaj. Verificarea caracteristicii de limitare Q = f(P) in cel putin 3 puncte;

e.3. Verificarea mentinerii in plaja admisa a tensiunii de alimentare a excitatiei de la TREX, la variatia curentului de excitatie in toata plaja de variatie normala a acestuia.

e.4. Determinarea si fixarea valorii statismului canalului RAT

e.5. Determinarea variatiei de Q la trecerea de pe reglaj M - A si reciproc.

e.6. Determinarea variatiilor de Q la trecerea de pe un canal de GI pe celalalt (daca acestea exista).

e.7. Probe de mici perturbatii pe marimea de intrare (reactia de tensiune de la borne) a canalului de reglaj automat, la doua sarcini active ale HG (P_n si P_{min tehnic} ); La palierul de P_n se va simula si o perturbatie astfel incat sa se puna in evidenta intrarea in functiune a Limitatorului de curent de excitatie de suprasarcina.

e.8. Verificarea functionarii stabile a HG pe reglaj automat in regimuri subexcitate de durata (la P_n si 0,8*P_n si la puteri reactive la limitele termice admise). In cadrul probei se va simula si o perturbatie pozitiva pe intrarea RAT, pentru evidentierea intrarii in functiune a limitatoarelor de unghi intern, respectiv de subexcitare pe caracteristica Q = f(P).

e.9. Verificarea comportarii corecte a RAT la deconectarea totala a sarcinii nominale prin declansarea intrerupatorului de bloc (cu ramanerea HG in regim de mers in gol excitat respectiv pe sarcina SP de bloc); se recomanda ca verificarea sa se faca intai la paliere mai mici de sarcina;

e.10. Verificarea stingerii campului si a timpilor realizati, prin actionarea ISC principala temporizat dupa functionarea regimului de invertor pentru instalatia de redresare la deconectarea totala a sarcinii nominale prin actionarea uneia din protectiile blocului

e.11. Proba de simulare a fortarii totale a excitatiei prin simularea unei perturbatii negative in tensiunea de reactie intrare RAT, pentru evidentierea intrarii in functiune a limitarii de curent maxim de excitatie la fortare (efectuarea ciclului complet cu limitare finala la I_{ex n} ). Determinarea timpului de raspuns la fortare a tensiunii de excitatie, si a vitezei de raspuns.

e.1 Verificarea regimului termic al intregului echipament functionand cu HG in regim nominal.

f. Incercarile oricarui echipament de excitatie in cursul Probei de 72 de ore cu HG la sarcina nominala vor fi constituite minimal din urmatoarele probe:

f.1.Verificarea regimului termic al intregului echipament.

f. Verificarea absentei unor semnale parazite si a oscilatiilor in buclele de reglaj.

f.3. Verificarea comportarii corecte a subansamblurilor echipamentului la aparitia unor perturbatii externe posibile la functionarea de lunga durata a HG conectatla SEN.

g. Probele de garantie ale oricarui echipament de excitatie vor fi constituite minimal din urmatoarele incercari:

g.1.C u H G in regim de mers in gol: probele de la pct. d de mai sus, cu exceptia probelor 1, 5, 8, si 1

b .Cu HG in sarcina, probele de la pct. e, cu exceptia probelor 1 si 1

h. Probele pentru determinarea, periodica, a performantelor etalate in functionare de echipamentele de excitatie aflate in exploatare vor fi minimal urmatoarele:

a . C u H G in regim de mers in gol: probele de la pct. d cu exceptia probelor 1, 5, 8, 1

b .Cu HG in regim de functionare in sarcina: probele de la pct. e. cu exceptia probelor 1. si 1 Intervalul de executie a acestora va fi de cel putin o data la 4 ani de exploatare.

Nota.Conform uzantelor actuale probele prevazute mai sus la punctele a - g trebuie executate de furnizorul de echipament (sau un inputernicit al acestuia), si se executa numai daca aceasta este stipulata in contractul de furnitura al produsului.

Deasemeni toate aspectele legate de receptia produsului mentionate la inceputul prezentului capitol sunt valabile numai daca acestea sunt stipulate in contractul de furnitura al produsului. Cele precizate mai sus referitor la aceste probe reprezinta deasemeni o "cutuma" referitoare la procedurile care sunt urmate actualmente cu ocaziile retehnologizarii unor echipamente de excitatie din alte centrale Hidro de la noi (spre exemplu CHE Portile de Fier 1 si 2 retehnologizate cu WA TECH HYDRO).

8. Garantii.

Contractul de furnitura va fi astfel intocmit de catre beneficiar astfel ca furnizorul echipamentului de excitatie sa garanteze calitatea echipamentului livrat conform cu prevederile contractuale, adica:

- respectarea prevederilor documentatiilor de comanda si ale proiectului de executie intocmit pe baza acestora inclusiv in ceea ce priveste realizarea si mentinerea in timp a performantelor stabilite prin, sau rezultate din, probele efectuate la p.i.f.;

- respectarea normelor si standardelor in vigoare;

- asigurarea comportarii fiabile a echipamentului, inclusiv a elementelor si a subansamblelor livrate de terti si inglobate;

Conform cu uzantele actuale, Echipamentul de excitatie va avea stabilita in contract durata de garantie:12 luni de la trecerea cu succes a probei de 72 ore, in cadrul perioadei de garantie limita, stabilita in contractul de furnitura, de cel putin 24 de luni de la incheierea ultimei livrari de piese din specificatie.

Deasemeni prin contract se poate stabili ca perioada de garantie se poate prelungi, in oricare din urmatoarele situatii, diferentiat astfel:

a. La intreruperea probelor de p.i.f. sau aparitia de intreruperi de functionare in perioada de garantie dupa p.i.f.,din cauza defectarii echipamentului din vina furnizorului, in care caz ambele perioade se prelungesc cu durata intreruperii.

b. La inlocuirile de subansambluri si elemente defectate, in care caz garantia pentru subansamblurile si elementele inlocuitoare este de 12 luni de la punerea lor in serviciu si nu este afectata de depasirea perioadei de garantie limita.

c. La aparitia defectiunilor neadmise in echipament in cursul probelor de p.i.f., indiferent daca perioada de garantie limita stabilita prin contract a expirat sau nu, in care caz perioada de garantie se restabileste la 12 luni de la terminarea cu succes a probei de 72 ore.

d . La aparitia de defectiuni neadmise in echipament la functionarea in cursul perioadei de garantie, in care caz aceasta se restabileste la 12 luni din momentul repunerii in functiune a echipamrentului dupa remedierea defectului si nu este afectata de depasirea perioadei de garantie limita stabilita prin contract,

e. Furnizorul nu si-a indeplinit toate obligatiile de remediere si de completare a furniturii, obligatii rezultate din procesele verbale de receptie sau din alte documente incheiate in cursul perioadei de garantie stabilite ca mai sus (inclusiv livrarea a doua seturi complete de documentatie de executie a echipamentului actualizata cu modificarile efectuate la p.i.f. in perioada de garantie); in acest caz, ambele perioade de garantie se prelungesc pana la indeplinirea de catre furnizor a obligatiilor susmentionate.

Prin contractul de furnitura se poate stipula ca in perioada de garantie, furnizorul are obligatia sa remedieze pe cheltuiala sa oricedefectiune constructiva sau functionala aparuta din vina sa in exploatarea echipamentului inconditiilerespectarii de catre beneficiar a prevederilor cartii tehnice sau ale instructiunilor de exploatare .