|
|
|
TRANZACTII CU OPTIUNI
1. Clasificarea optiunilor
Optiunile sunt contracte standardizate care dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde activul suport ( de la baza contractului ) la un pret prestabilit , numit pret de exercitare , contra unei sume platite vanzatorului la incheierea contractului , numita prima , in cadrul unei perioade de timp predeterminate . Activul suport poate fi reprezentat de actiuni , obligatiuni , titluri de stat , rata dobanzii , devize , marfuri , contracte futures .
Din punctul de vedere al drepturilor pe care le confera , optiunile sunt de doua tipuri :
1. Optiuni call
2. Optiuni put
In functie de momentul in care se poate realiza exercitarea , optiunile se clasifica in doua categorii :
1. Optiuni europene ;
2. Optiuni americane .
2. Tranzactionarea optiunilor
Optiunile care au ca active de baza contracte futures vor fi numite in continuare optiuni pe futures . Ele se tranzactioneaza exclusiv la bursele futures .
Tranzactiile cu optiuni pe futures sunt inregistrate si evidentiate in contul de marja al participantului in mod similar tranzactiilor cu contracte futures .
3. Sistemul de marje
Una dintre cerintele fundamentale ale mentinerii pietei in siguranta este sistemul de marje .
Regulile de conduita interna ale bursei solicita ca , la deschiderea unei pozitii , initiatorul acesteia sa depuna o marja initiala reprezentand o suma ce se stabileste in functie de caracateristicile contractului .
