TAXELE VAMALE

Taxa vamala reprezinta un impozit direct perceput de catre stat, in momentul trecerii marfurilor peste granitele vamale ale tarii respective. Taxele vamale fac parte din cea mai raspandita si cunoscuta categorie de venituri bugetare.

Impozitele reprezinta o plata obligatorie datorata bugetului fara vreun echivalent in serviciu sau prestatie directa ori din partea statului sau prestatie directa ori indirecta din partea statului platitor. Din acest punct de vedere al echivalentului, impozitele se deosebesc de taxe care reprezinta o alta categorie de venituri bugetare ce se realizeaza ca plati datorate de persoanele care beneficiaza de anumite servicii sau activitati ale unor organe de stat. Aceasta deosebire din punctul de vedere al echivalentului este relativa deoarece in statul nostru sunt reglementate si taxe care se percep fara un echivalent direct si imediat, asa cum sunt si alte taxe vamale. Deci taxele vamale apar sub forma unui impozit direct prelevat de organele fiscale ale statului, similar intrucatva cu impozitul pe circulatia marfurilor care adauga la pretul marfurilor o anumita cota atunci cand are loc o vanzare sau o cumparare de marfuri pe plan intern.

Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, care se aplica sub forma unei prelevari odata cu vanzarea sau cumpararea unor marfuri, indiferent daca ele sunt produse pe plan intern sau importate, taxa vamala se aplica numai in cazul tranzactiilor cu produse care trec frontiera vamala a statului. Ca orice venit indirect, taxele vamale sunt suportate in final de catre consumatori.

Fiind reglementate in virtutea necesitatii fondului banesc al statului, sunt, din punct de vedere juridic, obligatii financiar-bugetare. Prin obligatie financiar-bugetara in acest context se va intelege indatorirea de a plati in contul bugetului statului taxele vamale reglementate ca venituri ale bugetului.

Caracterul obligatoriu al taxelor vamale este prevazut in formulare expresa. In Codul vamal al Romaniei, in art.6, se prevede ca marfurile care se importa sunt supuse taxelor prevazute in tariful vamal de import. Obligatia de a plati taxele vamale este o obligatie juridica deoarece este prevazuta de normele juridice in vigoare si potrivit acestora naindeplinirea obligatiei respective atrage raspunderea juridica si silita de a plati taxele neachitate integral sau la termen legal. Aceasta obligatie apare in cadrul raporturilor juridico-financiare de venituri bugetare. Beneficiarul acestei obligatii de a plati taxele vamale este exclusiv statul, reprezentat prin organele financiar-bancare carora li s-a atribuit competenta de a incasa taxele vamale.

Taxele vamale percepute asupra importului produselor produc efecte complexe care se inscriu in sfera pur financiara, dar si efecte economice si comerciale. Astfel taxele vamale au urmatoarele efecte:

-efect asupra venitului bugetar de formare a veniturilor statului;

-efect de protejare a economiei nationale sau productiei interne;

-efect asupra consumului intern;

-efect de redistribuire a veniturilor dintre diferite categorii de participanti la activitatea economica;

-efect asupra raportului de schimb al tarii;

-efecte de competitivitate;

-efecte asupra veniturilor diferitelor categorii sociale;

-efecte asupra balantei de plati;

-efecte asupra costurilor.

Taxa vamala apare initial sub forma unui instrument simplu de politica fiscala in scopul formarii veniturilor statului. Din punct de vedere al politicii fiscale, taxa vamala este acodata in special in calitatea sa de impozit perceput asupra tranzactiilor cu produse care trec frontiera, calitatea in care, perceperea acesteia este avantajoasa pentru un stat, intrucat ca impozit fiscal taxa vamala majoreaza veniturile bugetare.

Mijloacele folosite pentru realizarea obiectivelor politicii comerciale pot fi grupate in doua categorii: masuri de control direct sau mijloace de constrangere care influenteaza cantitatile (restrictii cantitative, licentele, controlul valutar si prohibitiile) si masuri care influentaza preturile de control indirect sau mijloace de incitare (taxele vamale, prelevari, taxe antidumping si de compensatie, subventiile si primele de export). Taxa vamala devine pe parcursul evolutiei sale dintr-un instrument fiscal un mijloc complex de politica comerciala, unul din cele mai utilizate instrumente pentru protejarea economiei nationale.

Astfel, politica vamala contribuie la stimularea si diversificarea productiei interne si exportului, la satisfacerea cerintelor economiei nationale cu materii prime si alte marfuri de import, la largirea cooperarii economice si tehnico-stiintifice internationale.

Exista o serie de motivatii pentru utilizarea taxelor vamale intr-o economie de piata pentru a produce anumite efecte asupra functionarii economiei. Printre aceste motivatii se pot enumera:

-protectia tarifara sustine ramuri care sunt importante din punct de vedere social, strategic sau economic, nepermitand ca acestea sa fie efectuate in mod nefavorabil de concurenta straina;

-prin taxa vamala, se protejeaza forta de munca si locurile de munca din anumite ramuri in fata concurentei cu produse realizate in strainatate la costuri mai reduse;

-taxa vamala conduce la reducerea importurilor, iar prin acestea se stimuleaza productia interna si se majoreaza utilizarea fortei de munca si veniturile producatorilor;

-taxele vamale pot fi utilizate pentru diversificarea structurii industriale a unei tari; daca o tara doreste sa produca pe plan intern anumite produse, cel putin pentru o perioada de timp, o asemenea productie trebuie aparata de concurenta din strainatate;

-stabilirea taxelor vamale este necesara in lumea contemporana pentru ca tarile sa aiba posibilitati de negocieri comerciale reciproce, bilaterale si multilaterale.

Prima categorie a taxelor vamale este categoria taxelor vamale de import, acestea fiind cele mai frecvente si avand rolul de a alimenta bugetul statului cu venituri, de a limita intr-o anumita masura, importul de marfuri si, deci, posibilitatea ca marfurile indigene sa fie concurate de cele straine. Uneori, aceste taxe constituie o adevarata bariera vamala care nu permite patrunderea marfurilor straine in tara. Din acest punct de vedere una din functiile taxelor vamale este aceea de instrument de coordonare statala a activitatii de comert exterior. Aceasta politica este cea mai importanta, intrucat prin intermediul resorturilor de politica vamala pot fi incurajate anumite importuri, pot fi descurajate altele, se favorizeaza exportul, se pot promova ori nu relatii comerciale cu anumite piete, pot fi protejate anumite activitati ale agentilor economici interni impotriva concurentei partenerilor din exterior, de natura sa impiedice dezvoltarea unui sector al productiei sau al desfasurarii acesteia.

Cuantumul taxelor vamale si durata de timp a perceperii lor sunt probleme foarte importante in teoria si pactica politicii comerciale si financiare a statelor. Nivelul taxelor vamale asigura protectia economiei nationale. Taxa vamala este cu atat mai mare cu cat conditiile de productie pe piata nationala sunt mai nefavorabile fata de cele ale exportatorilor straini. De asemenea, la fixarea nivelului taxelor vamale se tine seama de diferentele existente intre costul si, in cele din urma, pretul unei marfi pe piata nationala si, respectiv, pe piata externa. In vederea corectariii acestor diferente, taxele vamale pot indeplini succesiv si functii de egalizare a nivelului preturilor, de protectie a unor ramuri prioritare ale econimiei nationale, a unor produse, in functie de interesele economiei nationale.

Taxele vamale pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

Dupa scopul lor

In functie de obiectul impunerii

Taxe vamale de import

Taxe vamale de export

Taxe vamale de tranzit

Taxe vamale fiscale

Taxe vamale protectioniste

Taxe vamale preferentiale

Taxele vamale

Taxe vamale de retersiune

Taxe vamale specifice

Dupa modul de percepere

Taxe vamale ad-valorem

Taxe alternative

Taxe vamale sezoniere

Taxe vamale compuse

	In functie de modul de stabilire

Taxe vamale autonome

Taxe vamale conventionale

CLASIFICAREA TAXELOR VAMALE

Marfurile importate in tara noastra se supun taxelor vamale potrivit tarifului vamal de import. Nivelul acestor taxe este, in mod obisnuit, acelasi pentru toate marfurile importate din tarile care in domeniul vamal aplica clauza natiunii celei mai favorizate. Taxe vamale de import au un nivel diferit, in functie de natura marfurilor care fac obiectul taxarii marfurilor agro-alimentare, industriale, produse finite, materii prime etc. In mod obisnuit taxele vamale pentru produsele finite sunt mai ridicate decat la materii prime si semifabricate.

A doua categorie a taxelor vamale este categoria taxelor vamale de export care se aplica de regula la materii prime sau semifabricate. Exista tari care-si procura principalele resurse valutare din exportul unor produse agricole, ale industriei extractive si pentru care se folosesc taxele vamale de export ca sursa de procurare a veniturilor bugerate.

Nivelul taxelor vamale se stabileste in functie de natura relatiilor comerciale existente intre importator si exportator. Astfel, statele respective pot incheia diferite acorduri internationale prin care isi acorda reciproc diferite avantaje vamale. Daca nu exista un asemenea acord se aplica regimul vamal general fara inlesniri vamale.

Taxele vamale autonome se incaseaza pentru importurile pe care o tara le efectueaza din tarile cu care nu intretine relatii comerciale pe baza clauzei natiunii celei mai favorizate. In relatiile internationale se practica taxele vamale diferentiate si taxele vamale preferentiale. Taxele vamale diferentiate sunt stabilite in asa fel incat urmaresc stimularea folosirii unor cai de comunicatie, mijloace de transport etc, adica relizarea unor legaturi directe cu tarile producatoare ale marfurilor respective. Taxele vamale preferentiale sunt acelea prin care se acorda regim de favoare unor sau tuturor marfurilor provenite din anumite tari. Aceste taxe vamale se pot folosi de exemplu in relatiile dintre tari cu niveluri diferite de dezvoltare si anume intre tarile dezvoltate si cele care se afla in curs de dezvoltare. Taxele vamale preferentiale au un nivel mai redus decat cele folosite in conditiile clauzei natiunii celei mai favorizate. Aplicarea acestui gen de taxe consta, de fapt, in reducerea sau chiar eliminarea taxelor vamale pentru importul unei sau unor marfuri, intr-o anumita perioada de timp in relatiile cu unele sau cu mai multe state.

A treia categorie a taxelor vamale este categoria taxelor vamale de tranzit. Acestea se incaseaza asupra marfurilor care trec pe teritoriul unei tari. Aceste taxe se folosesc foarte rar, deoarece tarile urmaresc dezvoltarea tranzitului de marfuri, din care obtin incasari in valuta.

De la principiul impunerii necesare a produselor de import exista, bineinteles si exceptii care au in vedere:

-scutirile de la plata taxelor vamale;

-exceptarile de la plata taxelor vamale;

-regimurile suspensive;

-sistemul de drawback.

Scutirile de taxe vamale au caracter special aplicandu-se anumitor categorii de bunuri expres prevazute in reglementarile referitoare la taxele vamale si impunand existenta unor conditii in absenta carora s-ar recurge la impunerea vamala obisnuita. Scutirile de la plata taxelor vamale se acorda pentru:

-bunurile din import provenite sau finantate direct din ajutoare, imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica acordate Romaniei de guverne straine, de organisme internationale si de organizatii non profit si de caritate destinate unor activitati nonprofit;

-ajutoare si donatii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural, ministere si alte organe ale administratiei de stat, sindicate si partide politice, organizatii de cult, federatii, asociatii sau cluburi sportive, institutii de invatamant, fara a fi destinate sau a fi folosite pentru subventionarea campaniei electorale sau a unor activitati ce pot constitui amenintari la siguranta nationala;

-bunurile straine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;

-mostrele fara valoare comerciala, materiale publicitare de reclama si documentare;

-bunurile de origine romana;

-bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoar calitativ returnate partenerilor externi in perioada de garantie;

-bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate;

-alte bunuri prevazute in legi sau hotarari ale guvernului

Exceptarile. Spre deosebire de scutirile de la plata taxelor vamale "exceptarile au un cracter general", ele aplicandu-se tuturor marfurilor si mijloacelor de transport din toate tarile cu care Romania are relatii economice. Fac exceptie marfurile si bunurile al caror import este prohibitiv potrivit legii sau conventiilor internationale. Deci, sunt exceptate de la impunerile vamale importul franco si zonele libere.

Zona libera reprezinta un spatiu restrans pe teritoriul unui stat, de obicei in cadrul unui port unele taxe vamale asupra marfurilor intrate si destinate reexporturilor sunt suspendate si, eventual, se autorizeaza realizarea unor operatiuni comerciale sau industriale. Facilitatile vamale si fiscale acordate in cadrul zonelor libere atrag marfurile si capitalurile straine, sporind traficul comercial si stimuland activitatile productive in zonele respective.

Portul franco: de obicei un port care beneficiaza de acelasi regim ca cel al zonelor libere. Bunurile introduse sunt scoase fiind scutite de taxe vamale.

Regimurile suspensive au in vedere situatia marfurilor aflate sub un regim vamal care suspenda temporar incasarea taxelor vamale de import. Aceste situatii pot aparea in cazul:

-trecerii temporare a bunurilor pe teritoriul Romaniei;

-tranzitul vamal;

-antrepozitarii;

-transbordarii.

In cazul trecerii temporare, Regulamentul vamal arata ca societatile comerciale care desfasoara activitate de comert exterior pot trimite sau primi marfuri care se incadreaza in obiectul lor de activitate; aceste marfuri sunt prevazute in art.39 si 40 din Codul vamal. In cazul in care nu se primesc marfuri, acestea, potrivit art.40 din Codul vamal sunt scutite de plata taxelor vamale.

In cazul tranzitului vamal, potrivit art.44, din Codul vamal, "marfurile, mijloacele de transport si alte bunuri aflate in tranzit vamal nu sunt supuse normelor privind importul si taxelor vamale de import".

In cazul antrepozitarii, potrivit art.47 din Codul vamal si art.113 din Regulamentul vamal, bunurile straine pot fi depozitate temporar, sub supraveghere vamala, pe teritoriul Romaniei, fara plata taxelor vamale. Pentru aceste bunuri se datoreaza doar taxe de antrepozitare, care se percep de unitatile detinatoare ale spatiilor de depozitare, potrivit tarifului stabilit conform normelor legale privind preturile si tarifele.

In cazul tranzbordarii, marfurile sunt trecute dintr-un mijloc de transport in altul, pe teritoriul Romaniei, fara plata taxelor vamale. Potrivit art.122 din Regulamentul vamal, dupa efectuarea transbordarii documentele vamale si de transport se modifica in mod corespunzator si se vizeaza de organele vamale, care vor lua masuri de sigilare a mijloacelor de transport.

Sistemul de drawback a fost instituit in Romania prin HG nr.1274/1990. Potrivit art.2, regimul de "drawback" consta in restituirea totala sau partiala a taxelor vamale de import percepute cu ocazia introducerii in tara a unor marfuri, daca acestea se reexporta in aceeasi stare sau dupa ce au fost transformate, prelucrate sau reparate in vederea exportului, ori au fost incorporate in produse de export. Potrivit art.7, organele vamale pot decide, pe baza unui act de constatare vamala, retragerea regimului de "drawback" in cazul nerespectarii de catre importatori a conditiilor stabilite pentru valorificarea reexportului marfurilor importate.

CODUL VAMAL

Referitor la art.48: In functie de destinatia marfii si de scopul operatiunii comerciale, regimurile vamale pot fi definitive sau suspensive.

In categoria regimurilor vamale definitive pot fi plasate marfuri care fac obiectul unor operatiuni comerciale avand ca scop fie introducerea in circuitul economic sau utilizarea in propriul interes de catre persoanele fizice, fie scoaterea definitiva din tara in cadrul operatiunilor de vanzare la export sau de catre persoane fizice in interes propriu. Marfurile sau bunurile plasate sub regimuri definitive, capata dupa vamuiri, in cazul introducerii in tara, acelasi caracter ca si marfurile si bunurile indigene, iar autoritatea vamala nu mai exercita nici un fel de actiuni asupra acestora dupa ce s-a acordat liberul de vama.

In categoria regimurilor vamale suspensive pot fi plasate marfuri sau bunuri care intra sau ies din tara pentru anumite perioade de timp, pentru a suferi anumite transformari sau prelucrari. Aceste regimuri sunt instituite in scopul de a fi create conditii mai avantajoase titularilor pentru a efectua operatiuni comerciale cat mai diverse. Astfel de regimuri care suspenda plata taxelor vamale sunt create cu scopul de a permite opeartorilor economici sa dezvolte orice fel de activitate comerciala sau de productie fara a imobiliza fonduri banesti prin plata taxelor vamale care s-ar fi datorat in cazul in care marfurile ar fi fost plasate sub un regim vamal definitiv.

Referitor la art.66: Nomenclatura Combinata de denumire si codificare a marfurilor, utilizata pentru elaborarea Tarifului vamal de import al Romaniei, este detalierea codurilor de 6 cifre ale nomenclatorului Sistemului Armonizat in coduri formate din 8 cifre. Taxele vamale sunt exprimate in procente si sunt fixate pentru fiecare fel de marfa mentionat in Nomenclatura Combinata.

Exemplu:

Pentru valoarea sumei de plata, taxele vamale se aplica la valoarea in vama declarata pentru fiecare fel de marfa.

200 buc. lacate

valoare totala in vama: 500000 lei x 20% = 100000 lei taxa vamala

Referitor la art.68: Unele marfuri sau categorii de marfuri, in functie de prevederile unor acorduri sau conventii pe care Romania le-a incheiat cu alte tari sau grupuri de tari, pot beneficia de tratamente tarifare favorabile fata de nivelul taxelor vamale de baza prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei. In aceste situatii pentru importurile de astfel de marfuri care provin din tarile respective, nu se aplica taxele vamale de baza, ci taxele vamale reduse sau exceptari de la plata taxelor vamale, ca urmare a aplicarii acordurilor sau conventiilor incheiate.

Exemplu:

Ca urmare a aplicarii acordurilor de liber schimb cu Uniunea Europeana, tarile membre A.E.L.S. si C.E.F.T.A., taxele vamale de import aplicabile pentru marfurile provenind din aceste tari vor fi:

Reducerile sau exceptarile de la taxele vamale care se aplica ca urmare a acordurilor sau conventiilor internationale pot fi aplicate, in cursul unei anumite perioade, precum si pentru anumite cantitati sau contingente importante determinate in acordurile sau conventiile respective. In situatia in care se importa marfuri in cantitati peste limitele stabilite, pentru diferenta dintre cantitatea prevazuta in acord si cea efectiv importata, se aplica taxa vamala.

Referitor la art.69: Tinand seama de unele motive sau imprejurari speciale, prin legea de aplicare a Tarifului vamal de import sau prin legi speciale, anumite importuri de marfuri sunt scutite de la plata taxelor vamale prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei, daca indeplinesc anumite conditii.

Exemplu: Ciocolata, indiferent de calitatea acesteia, in Tariful vamal de import al Romaniei are stabilita o taxa de 254,4%. In situatia in care are loc o donatie efectuata din strainatate pentru un camin de copii din Romania, importul respectiv beneficiaza de scutirea de taxe vamale acordata prin art.5 din O.G. nr.26/1993 care prevede ca "Este scutit de taxe vamale importul de ajutoare si donatii, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv primite de organizatii sau asociatii nonprofit cu caracter umanitar sau cultural."

Referitor la art.75: Pentru aplicarea regimului tarifar preferential rezultat din acordurile internationale de liber schimb sau de comert liber, originea marfurilor se determina potrivit regulilor de origine precizate in protocoalele anexa la aceste acorduri. In concordanta cu originea marfurilor se poate determina nivelul taxei vamale aplicabile. Regulile de origine preferentiale stabilite in spatiul european se bazeaza in principal pe urmatoarele criterii:

Criteriul marfurilor in intregime obtinute intr-o tara - se refera la produsele materiale si la marfurile fabricate numai pe baza acestora, excluzand marfurile care contin parti sau materii importante sau de origine nedeterminata.

Criteriul cumulului bilateral - considera ca materiile originare din Comunitate pot fi considerate ca originare din Romania daca sunt incorporate intr-un produs rezultat ca urmare a unor operatiuni de transformare sau prelucrare suficiente (si invers).

Criteriul cumuluilui diagonal - considera ca materiile care sunt originare din Polonia, Republica Ceha, Republica Slovaca, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia, Irlanda, Norvegia sau Elvetia pot fi considerate ca originare din Comunitate sau din Romania daca sunt incorporate intr-un produs obtinut ca urmare a unor operatiuni de transformare sau prelucrare suficiente.

Criteriul marfurilor suficient transformate sau prelucrate - se refera la produsele obtinute din materii originare din Romania sau Comunitate, si materii originare din tari terte. Astfel de materii pot fi considerate ca originare din Romania sau Comunitate daca indeplinsc conditiile din listele anexa la protocoalele regulilor de origine, cu conditia sa fie incorporate intr-un produs rezultat ca urmare a unor transformari sau prelucrari suficiente. In general, conditiile din lista precizeaza un anumit procentaj detinut de materiile din Romania sau din Comunitate in pretul de uzina al produsului finit.

Referitor la art.77: Potrivit Acordului GATT principiul de baza pentru determinarea valorii in vama este pretul de tranzactie, adica pretul efectiv platit sau de platit pentru marfuri, cand acestea sunt vandute pentru export cu destinatia tarii de import. In cazul in care valoarea in vama nu poate fi determinata potrivit acestui principiu, Acordul stabileste si alte metode de evaluare a marfurilor de import bazate pe valoarea de tranzactie a marfurilor identice sau similare, pe baza valorii calculate ori pe baza unor mijloace rezonabile compatibile cu principiile si dispozitiile generale ale Acordului.

Acordul GATT pentru determinarea valorii in vama face trimitere la legislatia nationala pentru stabilirea modului in care se procedeaza la transformarea in moneda nationala a valorii exprimata in valuta. In acest scop se precizeaza, in Codul vamal, sa se ia in calcul cursul de schimb comunicat de BNR.

Avand in vedere ca determinarea valorii in vama este o operatiune adeseori dificila, Acordul GATT prevede posibilitatea ridicarii din vama a marfurilor cu respectarea conditiilor prevazute in legislatia interna. Pentru aceste situatii in Codul vamal s-a prevazut constituirea unei garantii care sa asigure incasarea drepturilor de import si fixeaza si un termen de 30 de zile in cadrul caruia importatorul poate prezenta documentele concludente privind valoarea in vama declarata, dupa care autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei.

Referitor la art.84: Si in cazul exportului, operatiunea de vamuire se finalizeaza prin acordarea de autoritatea vamala a "liberului de vama". Pentru export liberul de vama presupune obligatia exportatorului de a scoate din tara marfurile vamuite la export in starea in care acestea se aflau in momentul incheierii operatiunii de vamuire, atat din punct de vedere al calitatii, cat si al cantitatii.

Referitor la art.91: Regimurile vamale suspensive de plata taxelor vamale fac parte din destinatiile vamale care pot fi date marfurilor introduse in tara, altele decat regimurile definitive, prin care se creeaza facilitati schimburilor internationale. Marfurile plasate sub acest regim sunt, dupa caz, marfuri pentru care, din anumite motive, nu se procedeaza la vamuirea definitiva imediat ce au fost introduse in tara, marfuri introduse in tara pentru scopuri diverse, dar care raman proprietatea partenerului extern, marfuri care sunt introduse pentru impulsionarea exportului atunci cand sunt prelucrate sau transformate.

Existenta unor astfel de regimuri asigura, pe de o parte, o supraveghere eficienta din partea autoritatii vamale asupra marfurilor, iar pe de alta parte, ofera operatorilor economici posibiliattea sa execute unele operatiuni comerciale fara a fi necesar sa-si blocheze sume importante pentru plata taxelor vamale care s-ar datora daca astfel de marfuri ar fi importate definitiv.

Referitor la art.92: In afara caracterului de suspendare a platii taxelor vamale, regimurile suspensive au si un caracter temporar. In consecinta, autoritatea vamala stabileste un termen in cadrul caruia operatiunea comerciala urmeaza a se realiza iar regimul acordat se incheie. Autoritatea vamala stabilesete acest termen tinand seama de timpul necesar realizarii operatiunii comerciale si are posibilitatea sa prelungeasca acest termen la cererea justificata a titularului.

Referitor la art.111, art. 112, art.113: Regimul de perfectionare activa contine dispozitii care permit acordarea suspendarii drepturilor de import pentru marfurile care sunt destinate a fi reexportate dupa ce au fost supuse unor transformari, lucrari sau reparatii bine precizate sau restituirea drepturilor de import incasate atunci cand produsele rezultate sunt exportate. Scopul principal al acestui regim vamal este acela de a permite producatorilor nationali de a oferi podusele sau serviciile lor pe piata internationala la preturi competitive si de a contribui astfel la eforturile de a asigura posibilitati mai bune de utilizare a capacitatilor de productie si a mainii de lucru autohtone. Totodata, utilizarea regimului vamal de perfectionare activa creeaza conditii ca operatiunile de prelucrare sa fie benefice pentru economia nationala si sa nu atinga interesele producatorilor nationali de marfuri identice cu cele fata de care se aplica acest regim.

Regimul de perfectionare activa cu suspendarea platii drepturilor de import se acorda in situatia in care marfurile de import raman in proprietatea partenerului extern, iar perfectionarea activa cu restituirea drepturilor de import se aplica atunci cand are loc un transfer de proprietate, marfurile de import facand obiectul unei tranzactii de vanzare-cumparare.

Legislatia creata pentru acest regim ofera si posibilitatea utilizarii, prin compensatie, a unor marfuri romane echivalente cu cele care urmeaza sa fie primite din import si care in mod normal ar trebui utilizate.

Referitor la art.123, art.124, art.125: Regimul vamal de perfectionare pasiva permite efectuarea prelucrarii in strainatate a unor marfuri romane si reimportul produselor rezultate din aceasta activitate. Prin aplicarea acestui regim taxele vamale si drepturile de import datorate pentru produsele care se reimporta se calculeaza tinand seama de marfurile care au fost exportate temporar si care intra in componenta produsului finit importat. In acest fel este avantajata activitatea economica prin care se pot realiza produse chiar daca numai o parte din procesul tehnologic are loc in Romania. Totodata produsele realizate nu sunt grevate de taxe vamale care sa mareasca artificial pretul de cost.

Sunt excluse plasarii in regimul de perfectionare pasiva o serie de marfuri care prin export ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import sau de marfuri care au fost anterior importate pentru a fi utilizate intr-un anumit scop. Pentru calculul taxelor vamale si a altor drepturi de import pentru produsele compensatoare si importate, se stabileste o rata de randament, care reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compenastoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva.

Studiu de caz

Se importa din Belgia 1366 mp de mocheta in valoare de 5327,4DM si 10399,138mp in valoare de 29884,91DM. Transportul extern este in valoare de 2600DM. Taxe vamale 14.3%, TVA 19%, curs de schimb 10860 lei/DM.

Valoare externa 5327,4 DM+

29884,91DM

=35212,31 DM

Transport extern +2600DM

Valoare in vama =37812,31 DM

Taxe vamale(14,3%)+5407,16 DM (37812,31*14,3%)

Baza de calcul TVA =43219,47 DM

TVA(19%) 8211,7 DM

In vama firma plateste : TV+TVA = 13618,86 DM = 147900810 lei.