Studiu de caz - Cardurile in Romania

Studiu de caz - Cardurile in Romania

1.1  Cumparaturi online cu ajutorul cardurilor

Romania este des confruntata cu probleme ce privesc unitatea serviciilor oferite clientilor pentru institutii transnationale, iar firmele romanesti trebuie sa se alinieze la cerintele acestora. Bancile au introdus in Romania, de cativa ani, instrumentele de plata cu acces la distanta: home banking, electronic banking, Internet banking, mobile banking. Acestea permit detinatorului sa aiba acces la fondurile aflate in contul sau, prin intermediul caruia poate efectua plati catre un beneficiar sau alt gen de operatiuni de transfer de fonduri si care necesita de obicei: un nume de utilizator, un cod personal de identificare/parola si/sau orice dovada similara a identitatii. In afara de transfer de fonduri detinatorul mai poate efectua operatiuni de schimb valutar, poate constitui depozite, poate obtine informatii privind situatia conturilor si a operatiunilor efectuate. Toate tranzactiile sunt receptionate de banca intr-un server de comunicatie si procesate intr-o tehnologie proprie de verificare a autenticitatii mesajului de plata, inainte de a fi transmis in sistemul informatic propriu.

Serviciile bancare catre populatie in Romania sunt un domeniu relativ nou, cu o piata relativ mica. In prima faza, instrumentele de plata cu acces la distanta s-au concretizat sub forma serviciilor electronic banking. In tarile dezvoltate economic, e-banking este unul dintre serviciile care au schimbat fundamental viata multor persoane fizice si juridice devenind o necesitate pe care nimeni nu o pune la indoiala datorita aportului pozitiv dovedit asupra rezultatelor financiare. Posibilitatea de a vizualiza contul bancar pe ecranul monitorului sau al  telefonului mobil, on-line, este mult mai avantajoasa decat a da un telefon la banca sau a merge la un ATM. Un alt avantaj al acestui serviciu este acela de a plati facturi direct de la tastatura calculatorului sau a telefonului mobil, eventual si fara comisioane.

Bancile romanești au inceput sa implemeteze sisteme de Internet Banking (cateva exemple)

1.Banca Comerciala Romana a implementat Home Banking MultiCash BCR;

2. ING a implementat Home'Bank;

3. BT24 este solutia de Internet Banking a Bancii Transilvania, etc.

Analizand avantajele deosebite si siguranta conferita operatiunilor efectuate prin intermediul sistemului Internet Banking, se poate trage concluzia ca sistemele de tip electronic banking, desi inca la inceput de drum in Romania, se vor impune cu certitudine in viitor, in sensul utilizarii pe scara extinsa atat ca urmare a cresterii performantei financiare a agentilor economici care le utilizeaza cat si datorita reducerii timpului alocat deplasarilor la banca pentru operatiuni curente in cadrul programului de lucru cu clientii.

Explozia tehnologiilor informatiei si comunicatiilor a determinat bancile sa se adapteze noului val. Au aparut astfel pe piata Internet banking cu variantele sale, home banking si mobile banking. Bancile isi concentreaza eforturile catre comunicatiile mobile si prin Internet cu o crestere anuala accelerata. Obiectivul major este sa ofere clientilor un nivel inalt al serviciului, cu timp scazut de raspuns, indiferent unde se gasesc acestia si ce canale bancare folosesc. Tranzactiile bancare prin telefonia mobila (mobile banking) au sanse mari in Romania deoarece sunt foarte multi posesori de telefoane mobile.

In 2008 romanii au achitat cu card cumparaturi online de peste 53 mil. Euro

Comertul electronic cu plata online prin card bancar a crescut in 2008 cu 53% fata de 2007, ajungand la valoarea de 53,1 milioane euro si un numar de 652.000 tranzactii, conform datelor RomCard. Dintre acestea, in sistemul ePayment au fost inregistrate 541.800 tranzactii, la un volum de 46 milioane euro.

Potrivit comunicatului GECAD¹, pe parcursul anului trecut, piata online a continuat sa se dezvolte, sistemul ePayment atragand 270 de comercianti noi. In 2008 companii si institutii precum Vodafone, ID Sarrieri, Say Shops, World Vision, Primaria Timisoara sau Hostway Romania au decis sa abordeze Internetul ca si canal de vanzare/colectare sau au operat investitii pentru a-si imbunatati si consolida pozitia pe acest segment.

'Acest fenomen se va intensifica in 2009, mai ales in perspectiva conditiilor economice severe pe plan mondial si national. Internetul este canalul care aduce multe oportunitati de vanzare si promovare la costuri mult mai reduse si va fi o parte importanta a strategiei companiilor pentru perioada urmatoare.

1.2  Cardurile in Romania (statistici si prognoze)

Evolutia cardurilor in Romania:

Cultura cardurilor in Romania este inca in dezvoltare. Tot mai multi romani se conving ca a cumpara cu plata prin card bancar este mai sigur si mai convenabil decat a cumpara cu numerar, semn ca piata este foarte activa si ca oamenii inteleg necesitatea diminuarii platilor cash.

Statisticile bancilor arata ca 80 % dintre detinatorii de carduri le folosesc pentru retragerea numerarului din bancomate si 20 % efectueaza plati in magazine (o valuare mult mai mare fata de anul 2003 cand se inregistrau doar 5%). In momentul de fata, cea mai frecventa utilizare pe care romanii o dau cardurilor bancare este aceea de retragere de numerar de la bancomat.

In tara noastra numai un sfert dintre comercianti pot accepta plata prin card. Cardul este folosit ca instrument de plata mai mult la restaurante si hoteluri. Sondajele de piata din ultima vreme demonstreaza ca 15-20 % dintre romani isi fac cumparaturi pe card. Se fac eforturi sa se instaleze cat mai multe POS-uri la comercianti, sediile sucursalelor bancare fiind deja acoperite. In aceasta operatiune se mizeaza pe faptul ca in tara exista peste 20.000 de locatii comerciale care accepta tichete de masa, deci conditii ar exista. Legea nr. 250/2003 stabileste ca de la 01.07.2003 toti comerciantii cu amanuntul, care au o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei al sumei de 100.000 euro, trebuie sa accepte carduri de plata. Legea nu prevede, insa, sanctiuni clare pentru cei care nu se incadreaza in acest termen.

De altfel nici comerciantii nu se grabesc sa respecte aceasta lege, deoarece considera prea mare comisionul  de 2 % aplicat la valoarea vanzarilor achitate prin intermediul cardului. Pe viitor, in momentul in care acest sistem se va generaliza, bancile promit sa mai reduca acest comision pe masura cresterii volumului de vanzari achitate cu card. Romania este, asadar,  inca o tara de numerar.

Explicatiile situatiei mentionate ar fi:

●  romanii nu au inca o cultura a cardului, adica "situatia" si "obisnuinta" de a-l folosi;

●  veniturile romanilor nu au permis expansiunea pietei cardurilor in ritm accelerat;

● bancomatele sunt insuficiente si se blocheaza relativ frecvent;

●  nu multi comercianti accepta carduri la plata;

●  accesul greu al oamenilor din orasele mici si din zonele rurale la structurile bancare.

Valoarea creditului pe card este diferentiata in functie de veniturile lunare nete si de capacitatea de rambursare; de regula creditul maxim este dublul salariului net. In general, bancile iau in considerare doar venitul solicitantului.

Pentru un credit pe card vechimea minima la locul de munca este de 3 luni fata de 6 luni cat se solicita pentru acordarea unui credit de nevoi personale (in ultimii ani aceste cerinte au suferit modificari). In acelasi timp creditele pe card au o valoare mai redusa decat alte tipuri de credite si trebuie rambursate in timp mai scurt. Dobanda la creditele pe card este de obicei mai mai mare decat la creditele traditionale.

Europa este cea mai avansata din punct de vedere al cardurilor "inteligente". Bancile Romanesti au inceput sa adopte smart cardurile, oferind astfel detinatorilor posibilitatea sa achite la ATM-uri facturile de telefon, curent electric, gaz, apa si taxele locale.

Derularea afacerilor on-line si efectuarea transferurilor electronice de fonduri impun in mod stringent asigurarea unei depline securitati a tranzactiilor, autentificarea corecta a participantilor la tranzactii, precum si posibilitatea repudierii  tranzactiilor initiate. Expertii in securitatea retelelor definesc trei metode de baza pentru autentificarea identitatii persoanelor ce acceseaza o retea:

► ceva ce se cunoaste - in general o parola,

► ceva ce se detine - o cheie, un transmitator de semnale sau un smart card care detine o cheie de identificare unica,

► ceva ce este persoana respectiva - dispozitiv de identificare a vocii pentru calculatoare sau, in cazul cardurilor, imaginea irisului. Cateva solutii de securitate asociate platilor electronice ar fi:

● sistemul SSL (Secure Socket Layer) - in care datele transmise sunt criptate astfel incat ele nu pot fi citite sau modificate in timpul transmisiei. Transferul fondurilor se realizeaza fara autentificarea clientului, ceea ce reprezinta un inconvenient pentru comerciant avand in vedere ca  transferul fondurilor de la banca clientului nu este garantat

● sistemul SET (Secure Electronic Transaction) - care asigura confidentialitatea informatiei prin impiedicarea interceptarii numerelor de cont. SET foloseste perechi de chei RSA pentru a crea semnaturi digitale: cheia privata este folosita pentru criptare (semnare), iar cea publica este folosita pentru decriptare (verificarea semnaturii). Cel mai adesea, transmisia securizata a cheilor se realizeaza prin intermediul unui tert, numit autoritate de certificare (AC). Se garanteaza astfel ca nu este posibila alterarea continutului mesajelor (datele trimise de cumparator catre vanzator, date de identificare, instructiuni de plata) in timpul transmisiei acestora prin retea. In cadrul acestui sistem platile sunt garantate de catre banca, dar sunt necesare investitii suplimentare atat ale bancilor cat si ale comerciantilor.

● camuflajul criptografic - care ofera acelasi sistem de securitate ca si un smart card dar este mai putin costisitor. Utilizatorii sunt autentificati foarte solid prin utilizarea unui ATM unde PIN-ul utilizatorului nu este niciodata stocat si este cunoscut doar de detinatorul sau.

Pentru urmatorii ani se va inregistra o crestere semnificativa a cardurilor de debit, insa o rata mai mare de crestere vor cunoaste cardurile de credit. Pentru aceasta se impune un sprijin real din partea statului, asa cum s-a intamplat in Ungaria, unde POS-urile au fost subventionate inca din anul 1997, si in Coreea de Sud, unde, intre altele, au fost reduse taxele cu pana 20 % pentru familiile care au cheltuit pe card mai mult de 10 % din venitul anual.

Este absolut necesara instalarea mai multor ATM-uri, in localitati din intreaga tara, nu numai la sucursale si agentii bancare, ci in special acolo unde romanii locuiesc.

Trebuie facute eforturi pentru cresterea retelei de comercianti acceptanti, care in Romania ar trebui sa fie in jur de 50.000. Comerciantii trebuie convinsi de faptul ca acel comision de 2 % din valoarea unei tranzactii, pe care trebuie sa-l plateasca bancii, nu reprezinta o  pierdere, ci aduce si un beneficiu: mai multi clienti si mai multa marfa vanduta.

In concluzie, in viitor, se are in vedere trecerea de la o crestere cantitativa la una calitativa, de la debit si overdraft la credit, de la carduri de salarii la carduri cu pachete de servicii, de la retrageri de numerar la tranzactii la comercianti.