|
|
|
SPECIFICUL SI FUNCTIILE CREDITELOR EXTERNE DE STAT
Spatiul geografic pe care un stat se orienteaza pentru a-si procura
resursele financiare deficitare defineste imprumuturile interne cu un regim
aparte fata de imprumuturile externe. Imprumuturile externe de stat au
fost multa vreme socotite24 forme ale exportului de capital, cu larga
raspandire in tot cuprinsul secolului XX, cand principalii beneficiari au fost
statele in dezvoltare, din cauza insuficientei endemice de resurse
financiare autohtone. Data fiind superioritatea remuneratiei pe pietele
externe de capital, imprumuturile externe s-au amplificat si s-au
diversificat, nu numai sub varietatea formelor de credit extern, ci si ca
forme de plasament deosebit de avantajos, fapt care a antrenat o bun a
parte din tarile dezvoltate.
Ofertantii de capital, adica principalii creditori ai unor astfel de
imprumuturi, pot fi organizatiile financiar-bancare specializate, diferite
firme furnizoare sau persoane fizice.
a) Dupa destinatie, creditele externe pot fi:
- comerciale, foarte frecvente si sub tot atat de variate forme pe
cat poate fi natura achizitiilor din tara creditoare;
- financiare, acordate de catre organismele financiare
internationale pentru diferite necesitati in valuta convertibila.
b) Dupa durata pentru care se acorda, creditele externe pot fi pe
termen scurt (1-2 ani), mediu (3-5 ani) sau pe termen lung (peste 5 ani).
Un termen de rambursare mai lung confera creditului un plus de avantaje;
in cazul punerii in functiune a unor obiective costisitoare si de mare
anvergura, termenul de rambursare se proroga cu data punerii in functiune
a acelor obiective.
Structura termenului de acordare pune in evidenta trei perioade: de
utilizare, de gratie si de rambursare propriu-zisa. Termenul de gratie este
un subiect foarte important al oricarui contract de imprumut extern,
intrucat semnifica perioada in care debitorul-beneficiar al creditului este
scutit de orice plata in contul datoriei angajate. De aceea, se si acorda in
mod selectiv, dupa o atenta negociere si tratare a mai multor elemente
legate de bonitatea debitorului.
c) Dupa garantii25, creditul poate fi: real, cand sunt solicitate si
depuse diferite garantii mobiliare sau imobiliare, cum ar fi marfuri sau
documente doveditoare, actiuni si/sau obligatiuni, rezerva de aur si devize
a statului solicitant etc.; precum si personal, cand acordarea creditului se
bazeaza pe garantarea de catre un alt stat, cu reputatie credibila pe piata
capitalurilor de imprumut, sau pe insasi bonitatea si buna credinta a
debitorului.
Odata cu eforturile de refacere a economiilor devastate in urma celui
de-al doilea razboi mondial, o mare amploare a dobandit utilizarea
creditelor externe, ca tendinta constant crescatoare, care a extins piata
capitalurilor banesti de imprumut la dimensiuni planetare. Vasta tipologie a
acestei categorii de credite confirma preocuparea unanima a specialistilor
din diferite domenii fata de acest important fenomen, cu o deosebita
influenta de ordin economic, dar si de ordin politic si chiar militar.
Procesele contradictorii care se desfasoara pe piata internationala
obliga la o foarte atenta analiza si cunoastere a tuturor imprejurarilor de
operare prin credite externe. Aglomerarea decalajelor intre bogati si
saraci, explozia demografica pe fondul crizei acute de materii prime si
energetice, deteriorarea mediului ambiant si cresterea instabilitatii
reprezinta tot atatea motive ca "prin folosirea creditelor externe26, mai ales
la nivel guvernamental, sa se creeze alternativa utilizarii nationale a lor,
atat in scopuri productive, cat si in scopuri de consum
Tranzactiile cu credite externe se desfasoara in contextul
internationalizarii sistemului financiar-bancar, prin folosirea mecanismelor
si tehnicilor moderne, care accentueaza cooperarea si specializarea intre
toate institutiile financiare si diferitele compartimente ale pietelor
financiare.
Pe acest fundal sunt evidentiate o serie de functii ale creditului
extern27, a caror operare determina accelerarea interdependentelor si a
globalizarii:
functia distributiva, care consta in mobilizarea disponibilitatilor
banesti existente intr-o tara si redistribuirea lor, pe calea imprumuturilor, in
alte tari sau catre persoane fizice ori juridice straine; se impulsioneaza
astfel actiunea productiva a capitalului care finanteaza actiuni benefice si
sporesc avutia reala a societatii;
functia de transformare a economiilor in investitii, care se
refera la atingerea echilibrului macroeconomic dintre economii si investitii;
devenite investitii pe calea creditului, depozitele inactive stimuleaza
cresterea economica a tarii beneficiare;
functia de emisiune monetara se motiveaza prin amploarea
operatiunilor de creditare la nivel international, care au favorizat
multiplicarea instrumentelor si tehnicilor de plata, absorbind numerarul si,
pe seama viramentului, sporind volumul tranzactiilor;
functia de asigurare a stabilitatii pretului, mai evidenta in cazul
marilor companii din domeniul comertului, caz in care creditul extern
regleaza cererea si oferta de marfuri si servicii, creditand atat consumul,
cat si stocurile.
Creditele externe se angajeaza atat pe baze bilaterale, prin angajarea
directa a unor agentii sau institutii interguvernamentale, cat si multilaterale,
cand sunt antrenate organisme financiare internationale sau de interes
regional/zonal, pentru o varietate de scopuri. Aici intra, in primul rand,
principalele institutii internationale implicate in operatiunile de creditare
externa: Fondul Monetar International si Grupul Bancii Mondiale (Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, impreuna cu Agentia de
Dezvoltare Internationala si Corporatia Financiara Internationala, care
sprijina financiar sectorul public si, respectiv, privat din zonele cu cele mai
precare posibilitati financiare, in conditii dintre cele mai avantajoase ca
termene si dobanda).
Trebuie mentionate si numeroasele banci cu activitate de interes
zonal/regional, deosebit de active si raspandite mai ales in ultimele doua
decenii, avand rolul de stimulare a dezvoltarii si investitiilor pe arii
geografice determinate.
De mare interes sunt fondurile vehiculate in cadrul proceselor
integrationiste din Europa, unde un rol important joaca Fondul European
de Dezvoltare si Banca Europeana de Investitii, foarte active in domeniile
vitregite de masurile voluntariste ale politicilor economice totalitariste.
