|
|
|
Relatiile Romaniei cu organismele financiare internationale au parcurs doua etape din anul 1990 si pana in prezent.
Intr-o prima etapa a avut loc normalizarea acestor relatii "inghetate", incepand de la jumatatea anilor '80, cand Romania a incetat sa mai solicite credite de la organismele internationale si a demarat rambursarea anticipata a celor contractate anterior. Totodata, a incetat complet furnizarea de date privind evolutia economiei romanesti.
Normalizarea relatiilor a presupus mai multe actiuni, si anume [21;263]:
a) reluarea dialogului de politica economica intre FMI si BIRD, pe de o parte, si autoritatile romane, pe de alta parte;
b) clarificarea optiunilor si prioritatilor de dezvoltare pentru tara noastra si identificarea domeniilor si conditiilor in care sprijinul organismelor internationale ar putea fi cel mai eficient;
c) actualizarea bazei de date a FMI si BIRD prin misiuni de studiere atat a indicatorilor macroeconomici ai economiei romanesti, cat si a sectoarelor principale ale acesteia, precum si a cadrului legal si institutional.
Tot in aceasta etapa Romania a devenit membra a Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) (infiintata in 1991) si a Corporatiei Financiare Internationale (CFI), institutie apartinand grupului Bancii Mondiale.
Acest lucru a largit, pe de o parte, cercul potentialilor donatori de asistenta financiara pentru Romania, iar pe de alta parte, a diversificat plata beneficiarilor interni ai acestora avand in vedere ca CFI are ca obiect de activitate acordarea de imprumuturi si participarea la capitalul intreprinderilor din sectorul privat, iar BERD acorda 60% din volumul asistentei sale aceluiasi sector.
A doua etapa a inceput in a doua parte a anului 1991, cand s-a finalizat primul angajament stand-by dupa 1990 cu FMI si s-au incheiat negocierile pentru primele imprumuturi de la BIRD si Banca Europeana de Investitii (BEI), cat si cele pentru imprumutul CEE acordat in contextul sprijinului Guvernului celor 24 de tari industrializate.
Aceasta etapa dureaza si in prezent, iar in tot acest timp Romania s-a manifestat din plin ca un membru activ al organizatiilor financiare internationale la care a subscris capital, beneficiind de sprijinul acestora, in functie de specificul lor de activitate.
In relatiile cu FMI, Romania a urmarit doua obiective principale:
a) utilizarea experientei recunoscute a specialistilor FMI in vederea elaborarii unor programe de stabilizare macroeconomica, care sa asigure:
pe de o parte, echilibrarea principalilor indicatori din domeniile monetar, fiscal si de preturi in perioada tranzitiei;
pe de alta parte, sprijinul financiar al Comunitatii Internationale si a cercurilor de afaceri internationale;
b) obtinerea de resurse pentru echilibrarea balantei de plati, al carei cont curent prezinta un puternic deficit, precum si pentru constituirea rezervelor valutare.
Pe linia primului obiectiv au fost convenite doua programe de stabilizare macroeconomica, in perioada 1991-1993, care desi au dus la reducerea efectelor negative ale perioadei de reforma, nu au avut succesul scontat.
Aceasta, deoarece obiectivele propuse au fost prea optimiste, neluand in calcul toate dificultatile generate de schimbarea radicala a mecanismului economic pe de o parte, si influenta unor factori externi (recesiunea economica in tarile dezvoltate, destramarea CAER, pierderea pietelor din Orientul Apropiat ca urmare a razboiului din Golf si embargoul asupra Iugoslaviei), pe de alta parte.
In perioada 1994-1995 s-a incheiat al treilea angajament stand-by cu FMI care aduce in plus crearea bazei pentru realizarea unor cresteri economice durabile, fapt ce a dat credibilitate procesului de reforma din Romania, determinand tarile membre ale Grupului celor 24 sa acorde la randul lor credite pentru echilibrarea balantei de plati a Romaniei.
Pe linia celui de-al doilea obiectiv, Romania a beneficiat din partea FMI de facilitatile la care avea dreptul in functie de o cota subscrisa. Volumul total al imprumuturilor s-a ridicat la 1,4 miliarde dolari, la care s-au adaugat circa 800 milioane dolari din partea Grupului 24.
De abia in anul 2000 s-a incheiat un nou acord stand-by cu FMI pentru atragerea de noi surse, care a fost total insuficient pentru relansarea economica.
Greselile privind strategia de dezvoltare in perioada 1996-2000 au determinat reforme ezitante si lente, care, impreuna cu incertitudinea legislativa si administrativa au creat o imagine externa negativa Romaniei si la depunctarea ei in cursa pentru integrarea in Uniunea Europeana si in NATO.
Romania urmeaza sa-si majoreze cota de participare la FMI, de la 754,1 milioane DST (drepturi speciale de tragere) la 1,030 miliarde DST. Totusi cota de participare a Romaniei este mai mare decat datoria pe care o are fata de FMI, tara noastra fiind un creditor al fondului.
Relatiile Romaniei cu BIRD au vizat, de asemenea, doua directii, si anume:
1) realizarea de programe de ajustare structurala, care sa completeze programele macroeconomice convenite cu FMI.
Un astfel de program a fost stabilit in 1992 si finalizat in aprilie 1994, fiind sprijinit de un imprumut de balanta in valoare de 400 milioane dolari (imprumutul PSAL).
Un al doilea program, vizand restructurarea sectorului bancar si al intreprinderilor, a fost sprijinit de un imprumut pentru balanta de plati in valoare de 250 milioane dolari (imprumutul FESAL).
2) atragerea de resurse pentru finantarea unor proiecte de investitii in sectoarele prioritare pentru economia nationala.
Imprumuturile preluate pana in prezent de la BIRD pentru proiecte se ridica la circa 771 milioane dolari, fiind destinate sectoarelor: agricultura, transporturi, sanatate, comunicatii, energie, dezvoltare industriala, invatamant. Alte imprumuturi, totalizand circa 800 milioane dolari, se afla in diferite faze de pregatire.
In ceea ce priveste relatiile cu BERD, Romania se numara printre cei mai importanti beneficiari ai acestei banci, imprumuturile obtinute fiind de circa 420 milioane dolari, in special pentru telecomunicatii, transporturi, agricultura, petrol.
De asemenea, BERD s-a implicat in finantarea prin credite sau participare la capitalul unor intreprinderi private din tara noastra.
Pe linia consolidarii cooperarii cu Uniunea Europeana, Romania a stabilit si dezvoltat relatii cu Banca Europeana de Investitii (BEI), incheind pana acum patru acorduri de imprumut in valoare de 160 milioane dolari, cu prioritate pentru energie, transporturi, industrie.
Pentru viitor, Romania trebuie sa actioneze mai convingator in urmatoarele directii:
a) consolidarea credibilitatii externe prin generarea de proiecte investitionale, pe baza optiunilor si posibilitatilor noastre interne si sustinute de investitii straine directe;
b) dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, aferente proiectelor sustinute de investitiile straine directe;
c) statuarea regimului investitiilor straine drept o componenta obligatorie a legislatiei autohtone;
d) stabilizarea politica, legislativa, financiara si a cursului de schimb al leului, concomitent cu asigurarea cresterii economice.
