|
|
|
1. Cum se definesc pietele valutare si care sunt participantii? Pietele valutare reprezinta centrele sau locurile in care se confrunta cererea si oferta de valuta si se stabileste cursul de schimb. Piata valutara este formata din bancile si casele de schimb care sunt autorizate sa vanda si sa cumpere valuta. Pietele valutare au marimi diferite in functie de operatiile pe care le realizeaza si de localitatile in care sunt amplasate. Principalele piete valutare functioneaza la Londra, New York, Tokyo, Frankfurt, Paris, Zuri eh. Pietele valutare mijlocesc accesul persoanelor juridice si fizice la valuta necesara schimburilor economice internationale, deplasarii in strainatate, ofera detinatorilor de valuta cadrul de piata pentru a fi vanduta. iar din confruntarea cererii si a ofertei de valuta rezulta cursul de schimb. Pe pietele valutare participa bancile comerciale, curtierii, bancile centrale, societatile comerciale care realizeaza operatii de comert
Bancile comerciale intervin pe piata valutara sub forma vanzarilor si cumpararilor de valuta pentm contul propriu sau pentru contul clientilor, intermediaza operatiunile de transformare a valutelor, realizeaza operatii de arbitraj si speculative in vederea obtinerii unor castiguri. Bancile comerciale pot indeplini rolul de MARKET MAKER, de formator de piata si de sustinere a lichiditatii pietei valutare. Curtierii de schimb sunt intermediarii care centralizeaza ordinele ae cumparare si vanzare, asigura executarea lor conform cerintelor clientilor si furnizeaza informatii asupra evolutiei cursurilor de schimb. Primirea si transmiterea ordinelor de vanzare si cumparare de valuta, precum si realizarea unor operatii speculative reprezinta activitatea de Front-office din cadrul bancilor. Back office reflecta activitatile de realizare a contractelor negociate si gestionarea rezultatelor schimbului de vaiuia de catre intermediarii pe piata valutara.
Bancile centrale intervin pe piata valutara in vederea limitarii fluctuatiei cursului, a protejarii monedei nationale, precum si pentm satisfacerea unor ordine ale clientilor. Banca centrala reglementeaza organizarea pietei valutare si supravegheaza functionarea acesteia. Societatile comerciale care realizeaza importuri si exporturi adreseaza ordine de cumparare si vanzare de valuta prin intermediarii de pe piata valutara.
Operatiile de pe pietele valutare au evoluat sub impactul unor factori, printre care: extinderea relatiilor internationale, care s-a reflectat in multiplicarea fluxurilor de valuta si in cresterea cerintelor de conversie prin intermediul pietelor valutare; tendintele de liberalizare a politicilor valutare, eliminarea restrictiilor valutare si promovarea convertibilitatii: generalizarea cursurilor flotante, care a determinat diversificarea operatiunilor speculative si recurgerea la tehnici specifice de preintampinare sau atenuare a efectelor riscurilor din schimburile economice internationale; amplificarea miscarilor de capital a impulsionat operatiile valutare provenite din plasamente, schimburi si repatrierea capitalurilor; perfectionarea tehnicilor si a modalitatilor de efectuare a platilor internationale; interventiile bancilor centrale sub forma vanzarilor si a cumpararilor de valuta in vederea influentarii cursului de schimb; imbunatatirea serviciilor bancare de gestionare a sumelor in valuta ale clientilor.
2. Prin ce se deosebesc operatiile la vedere pe piata valutara? Pe pietele valutare se efectueaza operatii la vedere, operatii la termen, operatiuni de arbitraj, valutar, operatiuni speculative si operatiuni speciale acoperire la termen (hedging valutar).
Operatiile ia vedere (piata la vedere, "marche spot') constau in cumpararea sau vanzarea de sume in valuta cu cedarea imediata sau la cel mult 48 ore de catre vanzatori sau cumparatori. Cursul la care se realizeaza operatiile la vedere este expresia raportului dintre ordinele de cumparare si vanzare de valuta adresate de participantii pe piata valutara. In cazul in care sporesc ordinele de cumparare se majoreaza cursul valutei, iar daca ordinele de vanzare sunt mai mari decat cele de cumparare scade cursul valutei. Raportul de schimb al valutei la vedere este determinat si de alte operatii ce se efectueaza pe piata valutara. Cursul valutei se formeaza si sub influenta operatiilor de pe alte piete valutare. Cursul de pe piata la vedere rezulta din confruntarea cererii si a ofertei de valuta, in fiecare moment precum si din operatiile de pe alte piete valutare. Tranzactiile la vedere cu valuta se realizeaza la cursul "Spot'. Pe piata valutara la vedere se stabilesc cursuri pentru operatiunile de cumparare si cursuri pentru operatiunile de vanzare. Diferenta intre cursul de vanzare si cursul de cumparare al unei valute pe piata la vedere este cunoscuta sub denumirea de Spread. Spread-ul, care exprima diferenta dintre cursurile de*vanzare si cursurile de cumparare, se poate exprima in forma procentuala astfel:Spread = (curs de vanzare - curs de cumparare)/ curs de vanzare x 100
3. in ce consta cotarea DEPORT si REPORT pe piata la termen? Operatiile ia termen (piata la termen, forward market) reflecta tranzactiile de cumparare sau vanzare de valuta ce se realizeaza pe baza predarii sumelor Ia un termen viitor si la un curs determinat. in general, cursul la termen ar trebui sa fie mai mare decat cursul la vedere (CT > CV) deoarece la cursul la vedere se adauga dobanda la valuta pentru un temien. Cursul la termen al unei valute este mai bun decat cursul la vedere plus dobanda, in cazul in care se prevede o apreciere. Diferenta dintre cursul la tenxien si cursul la vedere plus dobanda la o valuta este cunoscuta sub denumirea de "Agio'. In situatia in care se intrevede o depreciere a valutei, cursul la termen poate fi mai slab decat cursul la vedere si dobanda, diferenta fiind numita "Disagio valutar' sau se apreciaza ca valuta coteaza disaaio la termen. Diferentialul valutar reflecta diferentele intre cursurile la termen si cursurile la vedere ale monedelor pe pietele valutare.
Cursul operatiilor la termen de pe piata valutara depinde de cursul ,. Spot' (CV), de diferenta de dobanda la valute (ADb) si de termenul de negociere (Tz, exprimat in zile sau luni). In cazul in care cursul monedei straine exprimat in moneda nationala este mai ridicat la termen decat cursul la vedere se inregistreaza un Report sau se apreciaza ca moneda straina coteaza Premium. Repoitul unei valute reflecta dobanda mai mica de pe piata valutara din tara emitenta a monedei straine fata de dobanda de pe piata monetara nationala. Curs Ia termen (CT) = Curs Ia vedere (CV) + Report (R) CT = CV + R R = CT-CV Daca cursul la termen al monedei straine reflectat in moneda nationala straina este mai scazut decat cursul la vedere se inregistreaza un Deport sau moneda coteaza Discont. Deportul unei valute exprima diferenta de dobanda in plus pe piata valutara a valutei respective fata de dobanda de pe piata monetara nationala. Curs Ia termen (CT)= Curs Ia vedere (CV)- Deport (D) CT= CV- D D = CV - CT
Repoitul si deportul, exprimat in procente pe an, se calculeaza astfel:
valutelecoteaza la termen de 1 luna, 3 luni, 6 luni si 1 an. Cotatiile monedelor la termen se reflecta prin intermediul punctelor pe care le inregistreaza fata de o anumita perioada. Cursul la termen se poate mentiona direct sau prin punctele de report sau deport. Importatorii, care urmeaza sa plateasca sume in valuta, sunt avantajati daca cursul la termen va fi mai mic decat cursul la vedere si inregistreaza pierderi, daca moneda coteaza mai bine la termen decat la vedere. Exportatorii, care urmeaza sa incaseze sume in valuta din contractele comerciale internationale, inregistreaza diferente favorabile daca cursul la termen este mai bun decat cel la vedere si pierderi in situatia in care moneda coteaza mai slab la termen decat la vedere.
4. Ce reprezinta arbitrajul valutar si care sunt variantele sale? Arbitrajul valutar reprezinta o operatie care consta in vanzarea si cumpararea de valuta, uneori simultan pe pietele valutare in vederea protejarii impotriva fluctuatiei cursurilor valutare, precum si pentru a beneficia de diferentele de curs. Operatiile de arbitraj valutar asigura castiguri din diferentele de curs la aceeasi valuta pe o piata la doua momente diferite, din diferentele de curs la aceeasi valuta pe doua piete diferite si din diferentele de curs intre doua valute si doua piete diferite. Termenul de arbitrajJ reflecta operatiunea prin care se obtine profit din cumpararea actiunilor, monedelor si marfurilor la un pret de pe o piata si vanzarea simultana a activelor respective pe alta piata la un pret mai ridicat.
Una din trasaturile care individualizeaza arbitrajul o constituie atenuarea diferentelor de pret intre diferite piete. O a doua trasatura a arbitrajului o constituie obtinerea unui castig de catre cel care realizeaza tranzactiile de cumparare si vanzare a activelor pe diferite piete cu un risc minim.
Arbitrajul valutar poate fi direct, la termen si combinat cu arbitrajul dobanzilor. Arbitrajul valutar direct consta in vanzarea unei sume in valuta pe piata pe care coteaza mai bine si cumpararea in acelasi timp a unei sume in aceeasi valuta pe piata pe care coteaza mai slab. Arbitrajul valutar la termen se deosebeste in functie de pietele pe care se realizeaza tranzactiile cu valuta de catre banci. Arbitrajul ia termen pe o singura piata urmareste obtinerea unui castig din diferenta de curs a valutei pe aceeasi piata la doua momente diferite. Arbitrajul la termen pe doua piete urmareste valorificarea diferentelor la cursul la termen al unei valute de pe doua piete. Arbitrajul valutar combinat cu arbitrajul dobanzilor presupune sa se compare diferentele de curs valutar cu diferentele de dobanda la un plasament egal de capital pe cele doua piete. Operatiunea de arbitraj valutar devine avantajoasa in masura in care diferenta de valutar este mai mare decat diferenta de dobanda. Arbitrajul valutar realizat de catre banci contribuie la echilibrarea cererii si a ofertei de valuta pe piata, la exercitarea unei influente asupra cursului valutar, la protejarea sumelor in valuta detinute de clienti la banci si la obtinerea unor castiguri din diferentele de curs.
5. Ce exprima speculatia valutara si care sunt formele ei principale? Speculatia valutara reprezinta interventia unui operator pe piata valutara in vederea realizarii unui castig din diferentele de curs ale valutelor ca urmare a asumarii riscului care se manifesta in evolutia cursului de schimb. Termenul de speculatie exprima operatia de cumparare a unui activ in vederea vanzarii intr-un timp scurt si a obtine un castig rapid-. Spre deosebire de importatori si exportatori care cumpara si vand valuta pe piata in scopuri comerciale, speculatorii urmaresc sa obtina profit exclusiv din cumpararea si revanzarea activelor pe o piata. Trasatura fundamentala a operatiilor speculative pe piata valutara o constituie obtinerea castigului din cumpararea si vanzarea sumelor in valuta.
Speculatia activa la vedere pe piata valutara se practica in cazul in care valuta "x' se afla in depreciere. Operatorul imprumuta o suma in valuta "x' la o anumita scadenta. Suma imprumutata in valuta ,. x' o foloseste pentru cumpararea unei sume echivalente in valuta "y', care este mai stabila. La termenul de rambursare a imprumutului in valuta "x'. operatorul vinde suma in valuta "y' pentru care obtine o suma mai mare in valuta "x'. ramburseaza imprumutul si ramane cu o diferenta din diferenta respectiva. Speculatia activa la termen se realizeaza pentru a beneficia de diferentele dintre cursul la termen si cursul la vedere pe piata valutara. Daca se estimeaza faptul ca, Ia un anumit termen, cursul valutei ,. x' fata de valuta "y' va fi mai bun decat cursul la vedere, operatorul cumpara o suma in valuta ,. x' la termen in schimbul unei sume in valuta "y'. La termen, operatorul vinde suma in valuta v. xv pentru care obtine o suma mai mare in valuta "y'
Speculatia pasiva ia vedere sau la termen se practica pe pietele valutare in vederea prevenirii si gestionarii efectelor negative ale riscului valutar. Daca un importator are de achitat o suma in valuta "x' peste 3 luni si se estimeaza o apreciere, acesta cumpara la termen suma in valuta "x' pentru care plateste o suma in valuta "y' la un curs mai avantajos.
Care sunt trasaturile operatiunilor SWAP si de hedging? Operatiile Swap reprezinta imbinarea a doua operatiuni valutare simultane si opuse, una de vanzare de valuta si alta de cumparare la scadente diferite. Operatii speciale de acoperire ia termen - hedging valutar
Operatiile speciale de acoperire la termen pe piata valutara sunt cunoscute si sub denumirea de hedging valutar. Exportatorul, care estimeaza ca valuta in care se exprima creantele din contractul comercial international isi va modifica puterea de cumparare. incheie o tranzactie cu o banca comerciala prin care cumpara la termen o suma intr-o alta valuta decat aceea in care se exprima contractul comercial, dar egala cu valoarea acestuia. Prin operatiunea speciala de acoperire la termen, exportatorul are certitudinea ca suma in valuta pe care o va incasa de la importator dupa primirea si receptionarea marfurilor este egala cu suma necesara achitarii obligatiei valutare contractate la termen.
Banca centrala intervine pe piata valutara, fie sub forma cumpararilor sau a vanzarilor de valuta in vederea protejarii monedei nationale, fie prin executarea unor ordine ale administratiei centrale, ale bancilor centrale straine sau ale oraanismelor financiare internationale. Banca centrala poate sa influenteaze si indirect operatiile de pe piata valutara prin inteniiediul taxei oficiale a scontului (a ratei dobanzii de referinta), care are efecte asupra intrarilor si iesirilor de valuta. In cazul in care banca centrala completeaza oferta de valuta insuficienta sau influenteaza cererea, realizeaza o interventie directa. Interventia bancii centrale pe piata valutara se poate produce la orice curs si in orice moment sau poate fi limitata la o anumita perioada de timp sau la un anumit nivel de curs. Interventia bancii centrale pe piata valutara se realizeaza pe seama rezervelor valutare, a operatiilor SWAP, a imprumuturilor pe termen scurt de la alte banci centrale. Operatiile SWAP realizate de bancile centrale reprezinta intelegeri intre acestea sau intre banci centrale si Banca Reglementelor Internationale prin care partile se angajeaza ca in anumite situatii sa imprumute o suma in moneda nationala, pe termen scurt, pentru interventii pe piata valutara.
7. Ce trasaturi prezinta contractele futures pe valuta? Pietele futures si pietele optiunilor pe valute sunt cunoscute sub denumirea de piete derivate deoarece interventiile si cursul se formeaza in functie de operatiile de pe pietele valutare la vedere si la termen.
Dezvoltarea schimburilor comerciale, instabilitatea cursurilor valutare, nevoile de valuta, perfectionarea tehnicilor de negociere de pe pietele valutare, amplificarea riscului valutar au determinat aparitia si evolutia operatiilor pe pietele derivate. Pietele futures si pietele optiunilor pe valute au diversificat accesul la surse de finantare, au oferit mecanisme de protectie impotriva riscului valutar si obtinerea unor castiguri din interventiile realizate.
Contractele futures pe valute exprima intelegeri scrise intre doua parti, de a preda sau de a primi o anumita suma intr-o valuta ia o data mentionata si la un pret stabilit (pret futures) in momentul incheierii, care se deosebesc prin: Contractele de pe piata futures au o marime standardizata (lire sterline 62. 500, dolari canadieni 100. 000, etc); Pe pietele contractelor futures pe valute se negociaza si se incheie contracte la scadente fixe: martie, iunie, septembrie, decembrie, pentru durate de doi ani. ceea ce inseamna cotatii la opt termene; Valutele care se negociaza pe pietele contractelor la termen sunt dolarul SUA, euro, yenul japonez, lira sterlina, francul elvetian, dolarul canadian si dolarul australian; Fluctuatia minima a valorii contractului futures este cuprinsa intre 10-12. 5 dolari americani pe contract; Livrarile efective de valuta la contractele futures sunt reduse deoarece pozitiile detinute de cumparatori/vanzatori se inchid pana la scadenta printr-o pozitie inversa in vederea evitarii riscului valutar si a obtinerii unui castig.
8. Cum se calculeaza diferentele la contractele futures pe valuta? Pretul contractelor futures pe valute se formeaza in corelatie cu raportul de schimb de pe piata valutara la vedere. Diferenta dintre cursul valutar "Spot' si cursul de pe piata futures este cunoscuta sub denumirea de "baza'. Baza = Cursul spot - Cursul "futures'
in cazul in care cursul de pe piata la vedere este mai mare decat cursul de pe piata futures pe valute, baza are o valoare pozitiva. Diferenta dintre cursul de pe piata la vedere si cursul de pe piata futures (baza) tinde catre zero pe masura ce se apropie scadenta contractului. Baza de echilibru (BE) depinde de cursul de pe piata valutara la vedere (CV), de dobanda de pe piata eurodolarilor (Iusd). de dobanda de pe pietele valutelor (Iy) si de perioada de timp (T).
9. Cum se acopera riscurile exportatorilor si importatorilor pe piata futures? Acoperirea riscului valutar al unui exportator pe piata futures pe valute
Exportatorul vinde un numar n de contracte pe valuta la o scadenta standardizata si la un curs futures de vanzare (CVfv);In momentul in care operatorul isi inverseaza pozitia, devine cumparator si compara cursul din contractul futures (CVfv) cu rata de schimb de pe piata la vedere, la cumparare (CVs) la valuta respectiva pana la data scadentei; Rezultate din vanzarea a n contracte futures pot fi:
Pozitive = CVfv-CVs Negative=CVs-CVfs Dupa cum se poate constata, exportatorii care vand contracte futures pe valute ce reprezinta creante din export se pot proteja de modificarea cursului de schimb al valutei pana la scadenta contractului.
Acoperirea riscului valutar al unui importator pe piata futures pe valute
Importatorul cumpara un numar (n) de contracte in valuta la o scadenta standardizata si la un curs de schimb (CVfc); In momentul in care operatorul isi inverseaza pozitia, devine vanzator, compara cursul din contractul futures (CVfc) cu rata de schimb de pe piata la vedere la valuta respectiva; Rezultate din cumpararea a 'n' contracte futures pot fi:Pozitive = CVs-CVfc Nesative=CVfc-CVs
Importatorii care cumpara contracte futures pe valute pot obtine diferente care sa le compenseze eventualele pierderi de pe piata la vedere sau la termen. In vederea participarii pe piata contractelor la termen in valute operatorii depun o garantie initiala care depinde de valoarea contractului, de volatilitatea valutei precum si garantii suplimentare in functie de evolutia cursurilor de pe piata. Camerele de compensatie au misiunea sa regleze raporturile dintre participantii la contractele de pe aceasta piata, respectiv sa calculeze diferentele ce rezulta din interventiile efectuate. Partile la contractele futures pe valute isi inchid pozitiile initiale pana la scadenta contractului prin pozitii inverse. La termen, cumparatorii de contracte de pe aceasta piata le revand, iar vanzatorii de contracte rascumpara valoarea acestora.
10. ce trasaturi prezinta contractile de optiuni pevalute? Pietele optiunilor pe valute realizeaza operatii importante pentru derularea schimburilor comerciale si a cooperarii internationale. Contractele de optiuni de valute se deosebesc dupa modul de negociere astfel: contracte de optiuni negociate pe pietele interbancare care se deosebesc prin faptul ca se schimba pe baza de intelegere intre banci si intreprinderi; contracte de optiuni standardizate care se negociaza pe pietele optiunilor si diferentele se deconteaza prin camerele de compensatie.
Pe pietele optiunilor de valute participa exportatori, importatori, investitori, arbitragisti, banci si speculatori. Pietele optiunilor de valute reflecta tranzactiile de vanzare si cumparare a contractelor standardizate dintre diferiti participanti.
Contractul de optiuni pe valute exprima un raport intre doua parti prin care se asigura dreptul de optiune de cumparare sau de vanzare a unei sume in valute la un pret determinat si la o anumita scadenta. tras: cumparatorul unei optiuni dobandeste dreptul de a cumpara (optiunea caii) sau de a vinde (optiunea put) suma in valuta la scadenta (optiuni europene) sau pana la scadenta (optiuni americane) la un anumit curs precum si dreptul de a renunta la tranzactie; vanzatorul unei optiuni are obligatia sa vanda (in cazul optiunii caii) sau sa cumpere (in cazul optiunii put) suma in valuta la scadenta (optiuni europene) sau pana la scadenta (optiuni americane) la un anumit curs; . valoarea contractului de optiuni difera in functie de pietele pe care se negociaza optiunile pe valute; valutele ce se vand sau cumpara pe pietele optiunilor sunt reprezentate de monedele ce se negociaza pe pietele valutare la vedere si la termen; pretul de exercitare sau cursul la care se vand sau cumpara valutele se stabileste de cele doua parti ale contractului de optiune; pretul optiunii denumit "prima' reprezinta suma ce se plateste de cumparator vanzatorului pentru a compensa o parte din risc; durata unei optiuni este limitata prin contract, valutele fiind cotate dupa data exercitiurijl; optiunile pot fi revandute sau rascumparate si astfel partile la contract se pot elibera de obligatii sau pot pierde drepturile din contract.
11. care sunt strategiile de baza de pe piata optiunilor pe valute? Optiunea de cumparare - CALL asigura dreptul cumparatorului sa-si exercite optiunea la scadenta (optiuni europene) sau pana la scadenta (optiuni americane), respectiv sa primeasca o suma in valuta la un curs determinat sau sa renunte la cumparare. Optiunea de vanzare - PUT ofera cumparatorului dreptul de a vinde o suma in valuta la o anumita scadenta (optiuni europene) sau pana la scadenta (optiuni americane) la un curs determinat sau sa renunte la vanzare. Cumparatorul unei optiuni CALL dobandeste dreptul (nu si obligatia) de a cumpara o anumita suma in valuta A contra unei sume in valuta B in schimbul unei prime. Vanzarea unei optiuni de cumparare CALL obliga vanzatorul sa predea suma in valuta la scadenta prevazuta si la cursul stabilit prin contractul de optiune.
Cumpararea unei optiuni PUT ii da cumparatorului drept sa vanda suma in valuta A in schimbul unei sume in valuta B la cursul din contract sau sa renunte la vanzare, la o anumita scadenta, sau pana la o anumita scadenta. Vanzarea unei optiuni PUT presupune ca vanzatorul sa primeasca suma in valuta din contract la cursul stabilit, la o anumita scadenta sau pana la scadenta.
12. ce cuprinde prima la contractile de optiuni? Prima care se plateste la contractele de optiuni pe valute este formata din valoarea propiu-zisa a unei optiuni de valute si valoarea perioadei. Valoarea propiu-zisa (sau valoarea intrinseca) a unei optiuni de valute reflecta castigul care se poate obtine daca optiunea se exercita imediat. Valoarea propiu-zisa (Via) a unei optiuni de cumparare americane pe valuta rezulta ca diferenta intre cursul la vedere al unei monede (CV) si pretul de exercitare (PE), deoarece optiunea se poate exercita in orice moment pana la scadenta. Via = CV - PE Valoarea propriu-zisa a unei optiuni de cumparare europene pe valuta (Vie) este egala cu diferenta intre cursul la termen al valutei (CT) si pretul de exercitare datorita faptului ca optiunea se exercita la scadenta. Vie = CT - PE Valoarea propriu-zisa a unei optiuni de vanzare americane pe valuta se determina prin diferenta dintre pretul de exercitare si cursul la vedere al valutei respective. Via = PE - CV Valoarea propriu-zisa a unei optiuni de vanzare europene Vie = PE - CT Valoarea perioadei care reflecta diferenta dintre pretul optiunii si valoarea intrinseca, depinde de urmatorii factori: durata ramasa pana la scadenta (deoarece, pe masura apropierii de termen, valoarea perioadei se diminueaza), de diferentele intre ratele de dobanda la valute si de volatilitatea cursului valutei. Diferentele intre pretul de exercitare al optiunii pe valuta si cursul de schimb de pe piata la vedere se reflecta astfel:a)Optiuni in the money (in bani):cumparatorul optiunii de cumparare (CALL) realizeaza castig (C) in cazul in care pretul de exercitare (PE) este mai mic decat cursul de pe piata la. vedere (CVs)(PE<CVs) C=CVs - PE cumparatorul optiunii de vanzare (PUT) obtine un castig in situatia in care pretul de exercitare este mai mare decat cursul de pe piata la vedere (E>CVs) C= PE - CVs b)Optiuni out of the money (fara bani): cumparatorul optiunii de cumparare (CALL) inregistreaza pierdere (Pi) in cazul in care pretul de exercitare (PE) este mai mare decat cursul de pe piata la vedere fPE>CVs) Pi = PE - CVs - cumparatorul optiunii de vanzare (PUT) poate inregistra pierdere daca pretul de exercitare este mai mic decat cursul de pe piata la vedere (PE<CV0s) Pi=CVs - PE c)Optiuni at the money (la bani): cumparatorul optiunii nu inregistreaza nici castig, nici pierdere, deoarece pretul de exercitare este la nivelul cursului de pe piata la vedere.
PE=CVs. Rezultat financiar = 0
13. cum se acopera riscurile exportatorilor si importatorilor pe piata optiunilor pe valute? Exportatorii, care urmeaza sa incaseze sume in valuta din exporturi la anumite termene, cumpara optiuni de vanzare pentru a se proteja impotriva riscului valutar. Daca valuta de contract a exportatorului se apreciaza pana la scadenta, exportatorul renunta la optiunea de vanzare si vinde valuta din contract la cursul de vedere de pe piata valutara. In cazul in care valuta de contract se depreciaza pana la scadenta, exportatorul exercita optiunea de vanzare, deoarece obtine un curs mai bun p~r. contractul de optiune decat cel de pe piata valutara la vedere. Acoperirea riscului valutar al unui exportator pe piata optiunilor pe valute: la incheierea contractului de export, cumpara optiuni PUT: Marime standardizata sau negociata;Pret de exercitare (PE); Plateste o prima (P). La scadenta sau pana la scadenta contractului de optiune:a)Curs Spot(CYs)<Pret de exercitare (PE),Cumparatorul exercita optiunea de vanzare, pierde prima. b) Curs Spot (CVs) > Pret de exercitare (PE). Cumparatorul renunta la optiunea PUT. Vinde suma in valuta din export pe piata la vedere. Pierde prima. Diferenta pozitiva = PE- (CVs+P)
Importatorii, care au de platit sume in valuta pentru marfurile cumparate din strainatate, contracteaza optiuni de cumparare pentru a se apara impotriva riscului valutar. Daca valuta de contract se depreciaza la termen, importatorul renunta la optiunea de cumparare deoarece isi procura suma in valuta necesara, la un curs mai avantajos, de pe piata la vedere. in cazul in care valuta de contract tinde sa se aprecieze, importatorul exercita optiunea de cumparare datorita faptului ca isi procura valuta prin contract la un curs mai bun decat cel de pe piata la vedere. Acoperirea riscului valutar al unui importator pe piata optiunilor de valute: La incheierea contractului importatorul cumpara optiuni 'CALL' in valuta : Marime standardizata sau negociata; Pret de exercitare (PE); Plateste o prima (P). La scadenta sau pana la scadentacontractuluide optiune: a) Curs Spot (CVs) > Pret de exercitare (PE),Cumparatorul exercita optiunea si
cumpara valuta prin contract, suportand prima. b)Curs Spot (CVs) < Pret de exercitare (PE) Cumparatorul renunta la optiune, plateste prima si cumpara valuta de pe piata la vedere. Diferenta pozitiva = CVs- (PE+P). Optiunile pe valuta ofera cumparatorilor sansa sa isi exercite dreptul de optiune sau sa renunte daca cursul de schimb de pe piata la vedere este dezavantajos.
