Formele fundamentale ale administratiei publice

Formele fundamentale ale administratiei publice

1. Serviciile publice comunitare - notiuni generale

Unul dintre efectele pozitive ale descentralizarii administrative o reprezinta crearea serviciilor publice comunitare.Aceste servicii publice constituie o componenta a programului de reforma a administratiei publice, urmarindu-se apropierea seviciilor publice de cetateni.

Serviciile publice comunitare se deosebesc atat der serviciile descentralizateale administratiei centrale, cat si de serviciile administratiei locale, intrucat se afla intr-o dubla subordonare atat pe orizontal,cat si pe verticala.In concret,serviciile publice comunitare se organizeaza in subordinea consiliilor judetene,insa organele de specialitate ale administratiei publice ale administratiei publice centrale asigura coordonarea si controlul activitatii acestor servicii.

Unele dintre serviciile publice comunitare se organizeaza sub forma unor structuri interioare, compartimente de lucru ale consiliilor locale si judetene, iar altele se infiinteaza ca structurexterioare, avand statut de personae juridice.

Serviciile publice comunitare fac parte din categoria serviciilor publice administrative care se gestioneaza in mod direct de catre administratia publica centrala si locala ,intre care se gestioneaza in mod direct de catre administratia publica centrala si locala, intre care trebuie sa eziste o permanenta cooperare.

In continuare vom analiza urmatoarele servicii publice comunitare:

1       serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor;

2       serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor;

3       serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta;

4       serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura

Serviciul de asigurare a ordinii publice

Ca serviciu public specializat, subordonat nemijlocit Primarului, are ca sarcini prioritare asigurarea ordinii si linistii publice pe intreg teritoriul municipiului, cresterea eficientei pazei obiectivelor si a bunurilor de interes public si privat.

Activitatea se desfasoara pe baza Regulamentului propriu de organizare si functionare aprobat prin hotarare a Consiliului local. Seful Serviciului Politiei comunitare face parte de drept din Comisia locala de ordine publica.

Atributii:

- asigura ordinea si linistea publica in zonele si locurile stabilite prin planul de paza si ordine publica, previne si combate incalcarea normelor legale privind curatenia si comertul stradal, precum si alte fapte stabilite prin hotarari ale Consiliului local;

- asigura paza obiectivelor si a bunurilor de interes public si privat stabilite , conform planurilor de paza si ordine publica;

- asigura insotirea si protectia reprezentantilor primariei sau a altor persoane cu functii din institutiile publice locale la executarea unor controale sau actiuni specifice;

- participa, dupa caz, la asigurarea fluentei traficului rutier, cu ocazia efectuarii unor lucrari de modernizare si reparatii ale arterelor de circulatie din localitate;

- asigura supravegherea parcarilor auto, a unitatilor scolare, a zonelor comerciale si de agrement, a pietelor, a cimitirelor si a altor locuri stabilite prin planurile de paza si ordine publica;

- constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, conform legii, pentru incalcarea prevederilor legale privitoare la tulburarea ordinii si linistii publice, curatenia localitatilor, comertul stradal, protectia mediului inconjurator, precum si pentru faptele care afecteaza climatul social, stabilite prin lege, hotarari ale Consiliului local sau dispozitii ale primarului

- participa la asigurarea masurilor de ordine , cu ocazia adunarilor publice, mitingurilor, manifestarilor cultural - artistice si sportive organizate in localitate;

- intervine, impreuna cu organele abilitate, la solicitarea cetatenilor, pentru aplanarea starilor conflictuale, prinderea unor faptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situatiilor de fapt sesizate si rezolvarea acestora

- actioneaza, impreuna cu politia, jandarmeria, pompierii, protectia civila etc. la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente

- controleaza modul de depozitare a deseurilor menajere, industriale sau de orice fel si de respectare a igienizarii zonelor periferice si a malurilor cursurilor de apa, sesizand primarul cu privire la situatiile de fapt constatate si masurile ce trebuie luate, in vederea imbunatatirii starii de curatenie a localitatii

- comunica, in cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate, datele cu privire la aspectele de incalcare a legii, altele decat cele stabilite in competenta sa, despre care a luat cunostinta cu ocazia indeplinirii misiunilor specifice

- insoteste, in conditiile stabilite prin regulament, functionarii primariei la executarea unor controale si la punerea in executare a unor hotarari ale consiliului local, asigurand protectia acestora si prevenirea oricaror acte de tulburare a ordinii publice

- verifica si solutioneaza, in limitele legii, sesizarile asociatiilor de proprietari sau locatari privind savarsirea unor fapte prin care se incalca normele legale, altele decat cele cu caracter penal

- sprijina Politia Romana in activitatile de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi si executarii pedepselor, precum si a persoanelor disparute

- poate asigura, contracost, paza unor obiective, pe baza de contracte de prestari servicii, incheiate intre Politia comunitara si beneficiarii serviciilor prestate.

- indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege si dispozitii ale Primarului.

1. Serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor

Potrivit art.7 din O.G. nr.87/2001,aceste servicii publice se infiinteaza n subordinea consiliilor locale prin reorganizareacompartimentelor de stare civila din aparatul propriu al acestor consilii si a formatiunilor locale de evidenta a populatiei din structura Ministerului Administratiei si Internelor.

De asemenea, potrivit art.6 alin.(1) din aceeasi ordonanta se infiinteza,in subordinea consiliilor judetene,servicii publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor,prin reorganizarea serviciilor de stare civila din aparatul propriu al consilii,precum si a formatiunilor teritoriale de evidenta inforatizataa persoanei.

Serviciilor publice comunitare judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti functioneaza cva institutii publice de interes judetean, respectiv municipal, cu personalitate juridica.

Potrivit art. 2 din O.G.nr 87/2001, coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare se asigura, in mod unitar, de Inspectoratul National pentru Evidenta Persoanelor, care este organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea MIRA.

Din aceste dispozitii legale rezulta, fara echivoc, faptul ca serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor au o dubla subordonare, atat fata de autoritatile publice locale care hotarasc infiintarea lor, cat si fata de administratia publica centrala care asigura indrumarea de specialitate a acestor servicii.

Dat fiind acest statut legal al serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, se impune delimiarea exacta a competentelor administratiei publice centrale si locale cu privire la aceste servicii publice. In acest sens, consideram ca administratia publica locala are urmatoarele componente:aprobarea organigramei si a numarului de personal ,numirea si revocarea din functie a conducerii acestor servicii publice, stabilirea salariilor personarului, aplicarea unor sanctiuni disciplinare etc.

Chiar daca aceste atributii ale consiliilor locale si judetene nu sunt stabilite in mod expres prin O.G. nr.87/2001, ele rezulta din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, care stabileste competentele acestor autoritati publice. Astfel, potrivit art. 38 alin (1) lit.i) si art. 107 alin. (1) lit. h) din aceasta lege, consiliile locale si judetene infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local, respectiv, judetean.

In baza acelorasi texte de lege de lege, consiliilor locale si judetene au urmatoarele atributii:

1       urmaresc, controleaza si analizeaza activitatea serviciilor publice infiintate;

2       instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru acestev servicii publice;

3       numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii seviciilor pubsice din subordinea lor;

4       aplica sanctiuni disciplinare, in conditiile legii, persoanelor pe care le-au numit.

Aceste atributii ale consiliilor locale si judetene sunt valabile si in cazul serviciilor publice comunitare care nu sunt alceva decat o subcategorie a serviciilor publice de interes local sau judetean, dupa caz.

Daca unele din aceste atributii prevazute de Legea nr. 215/2001, vor fi date prin lege speciala, in competenta administratiei publice centrale, se va aplica reglementarea speciala, potrivit principiului lex specialia generalibus derogat. Este insa necesar ca reglemnetarea speciala sa aiba cel putin aceasi forta juridica cu reglementarea generala, ceea ce nu este cazul O.G. nr. 87/2001.

Atributiile principale ale administratiei centrale (Inspectoratului National pentru Evidenta persoanelor) cu privire la serviciile publice comunitare locale sunt prevazute in art. 17 din O.G. nr. 87&2001, acestea fiind urmatoarele:

1       asigurarea punerii in aplicare unitara a reglementarilor legale in domeniul evidentei persoanelor, a starii civile si a schimbarii pe cale administrativa a numelor persoanelor fizice.

2       Elaborarea normelor si metodologiilor de lucru utilizate de serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor

3       Administrarea registrului national de evidenta a persoanelor care contine datele de identificare si de adresele tuturor cetatenilor romani, precum si imaginile posesorilor de carti de identitate.

4       Furnizarea, in conditiile legii, a datelor de identificare a persoanei, solicitate de autoritati si institutii publice, agenti economici si de alte persoane juridice pentru derularea unor actiuni de interes general, reglementate prin acte normative.

5       Asigurarea compatibilitatii sistemelor informationale care stocheaza si prelucreaza date referitoare la persoana

6       Punerea in aplicare, impreuna cu celelalte institutii abilitate, a reglementarilor privind confidentialitatea si protectia datelor referitoare la persoana

7       Gestionarea sistemului informatic de evidenta a persoanelor

8       Asigurarea dotarii serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanlor precum si furnizarea registrelor de stare civila si a materialelor necesare emiterii cartilor de identitate, a cartilor de alegator si a certificatelor de stare civila.

9       Colaborarea cu celelalte organe de specialitate ale administratei publice centrale pentru constituirea unor registre permanente, potrivit legii.

Serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor asigura atat intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea actelor de stare civila, a cartilor de identitate, a cartilor de alegator si a listelor electorale, cat si primirea cererilor de eliberare a pasapoartelor simple, permiselor de conducere, certificatelor de inmatriculare a vehiculelor si a placilor cu numere de inmatriculare in sistem de ghiseu unic [art. 1 alin.(2) din O.U. nr. 87/2001].

Pentru realizarea acestor activitati, serviciile publice comunitare locale si judetene le sunt conferite de lege anumite atributii.

Astfel, potrivit art.5 din O.G. nr. 87/2001, serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor au urmatoarele atributii principale:

1       Intocmesc, tin evidenta si elibereaza certificatele de stare civila.

2       Inregistreaza actele si faptele de stare civila, precum si mentiunile si modificarile statutului civil, domiciliului si resedintei persoanei, in conditiile legii.

3       Intocmesc si pastreaza registrele de stare civila, in conditiile legii.

4       Intocmesc, completeaza, rectifica, anuleaza sau reconstituie actele de stare civila si orice mentiuni efectuate pe actele de stare civila, in conditiile legii.

5       Actualizeaza, utilizeaza si valorifica Registrul local de evidenta a persoanei, care ontine datele de identificare si adresele cetatenilor care au domiciliul in raza de competenta teritoriala a serviciului public comunitar respectiv.

6       Furnizeaza, in conditiile legii, datele de identificare si de adresa ale persoanei catre autoritatiile si institutiile publice centrale, judetene si locale, agentii economici si catre cetateni.

7       Furnizeaza, in cadrul Sistemului national informatic de evidenta a populatiei, date necesare pentru actualizarea Registrului permanent de evidenta a populatiei.

8       I ntocmesc listele electorale permanente.

9       Constata contraventii si aplica santiuni, in conditiile legii.

10    Primesc, in sistem de ghiseu unic, cererile si documentele necesare in vederea eliberarii cartilor de identitate, cartilor de alegator, pasapoartele simple, permiselor de conducere, certificatelor de inmatriculare si a placilor cu numere de inmatriculare a autovehiculelor si le inainteza serviciilor publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor,serviciilor publice comunitarepentru eliberarea si evidenta pasapoartelor ,respectiv serviciilor publice comunitare regim permise de conducere si inmatricularea a vehiculelor;

11    Primesc de la serviciile publice comunitare competente cartile de identitate,cartile de alegator, pasapoartele simple ,permisele de conducere,certificatele de inmatriculare a autovehiculelor si placile cu numere de inmatriculare a vehiculelor pe care le elibereza solicitantilor;

12    Tin registrele de evidenta pentru fiecare categorie de documente eliberate.

Serviciile publice comunitare judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti indeplinesc urmatoarele atributii principale:

1       Actualizeaza, utilizeaza si valorifica Registrul judetean de evidenta a persoanei;

2       Furnizeaza, in cadrul Sistemului national de evidenta a populatiei,date necesare pentru actualizarea Registruluiu permanent de evidenta a populatiei;

3       Coordoneaza si controleaza metodologic activitatea serviciilor publice comunitare locale;

4       Controleaza modul de gestionare si de intocmire a registrelor de stare ccivila si a listelor electorale permanente de alegator;

5       Asigura emiterea certificatelor de stsre civila, a cartilor de identitate si cartilor de alegator;

6       Monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale in domeniul asigurarii protectiei datelor referitoare la persoana;

7       Gestioneaza resursele materiale si dotarea necesara activitatii proprii;

8       Tin evidenta si pastreaza registrele de stare civila, exemplarul 2, si efectueaza mentiuni pe acesta, conform comunicarii primite.

Activitatea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor este coordonata de secretarul general al judetului sau al municipiului Bucuresti, respectiv de secretarul municipiului, sectorului municipiului Bucuresti, orasului, si comunei.

Aspecte legate de organizarea si functionarea administratiei publice

2. Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor, regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor

Ambele categorii de servicii sunt reglementate prin O.G. nr. 83/2001

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelorse infiinteaza sub forma unui comparrtiment al aparatului propriual prefecturilor,prin reorganizarea formatiunilor teritoriale de pasapoarte din cadrul serviciilor judedetene de evidenta informatizata a persoanei din structura MIRA.

Ele asigura intocmirea, pastrarea, evidenta si eliberarea pasapoartelor simple.

Serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor au urmatoarele atributii principale:

1       Solutioneaza cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora, in conformitate cu prevederile legii, ale tratatelor si conventiilor internationale la care Romania este parte.

2       Asigura eliberarea pasapoartelor simple in colaborare cu serviciile comunitare locale de evidenta a persoanelor din subordinea consiliilor municipale, orasenesti si comunale, precum si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

3       Administreaza, gestioneaza si valorifica registrele judetene, respectiv ale municipiului Bucuresti de evidenta a pasapoartelor.

4       Asigura inscrierea de mentiuni in pasapoarte, in conditiile legii;

5       Organizeaza, la nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, gestionarea si controlul eliberarii pasapoartelor.

Potrivit art.2 din O. G.nr 83/2001, coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice comunitare se asigura de catre Directia Generala pentru Pasapoarte, respectiv Directia regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul MIRA.

Pentru eliberarea pasapoartelor, serviciile publice comunitare din cadrul prefecturilor trebuie sa conlucreze permanent cu serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor.Asfel ,potrivit art 12 alin.(1) din O.G.nr.83/2001, cererile pentru eliberarea pasapoartelor simple ori de prelungire a valabilitatii acestora se depun de cde catre cei interesati la serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor in a caror raza teritoriala isi au domiciliul. Aceste servicii publice preiau cererile respective si le transmit, in mod operativ, spre solutionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor din cadrul prefecturilor.

Aceste din urma servicii publice analizeaza cererile depuse, emit pasapoartele simplesolicitate de cetateni sau, dupa caz, se inscriu mentiunile necesarein acestea si le transmit operativ serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor, care le elibereaza solicitantilor.

Servicile publice comunitare regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculeor se infiinteza in cadrul aparatului propriu al prefecturilor, prin reorganizarea compartimentelor regim permise de conducere si certificate de inmatriculare din cadrul serviciilor judetene de evidenta informatizata a persoanei din structura Ministerului Administratiei si Internelor .

Aceste servicii publice au urmatoarele atributii principale:

1       Constituie, actualizeaza,valorifica, Registrul judetean de evidenta a permiselor de conducere si a vehiculelor inmatriculate;

2       Organizeaza examenele pentru obtinerea permiselor de conducere, in conditiile legii;

3       Asigura emiterea permiselor de conducere, a certificatelor de inmatriculare a autovehiculelor si a placilor cu numere de inmatriculare pentu vehicule rutiere;

4       Solutioneaza cererile pentru eliberarea permiselor de conducere a, certificatelor de inmatriculare si a placilor cu numere de inmatriculare pentru vehicule in conditiile legii;

5       Monitorizeaza si controleaza modul de respectare a prevederilor legale in domeniul protectiei datelor referitoare la persoana;

6       Genstioneaza resursele materiale din dotare necesare activitatii proprii.

In exercitarea atributiilor lor, aceste servicii publice comunitare coopereaza cu serviciile publice comunitare penru eliberarea si evidenta persoanelor.

Coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice comunitare se asigura de catre Directia Generala de Pasapoarte, respectiv Directia regim de permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor din cadrul MIRA.

Potrivit art.1 din O.G.nr.88/2001, Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul celor doua direcctii, va asigura punerea in aplicare, intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniul pasapoartelor simple, respectiv in domeniul permiselor de conducere si al certificatelor de inmatriculare, precum si a programelor de reforma privind apropierea administratiei publice de cetateni.

3. Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta

Potrivit art.1 din O.G. nr.88/2001, serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale secoarelor municipiului Bucuresti.

Aceste servicii publice se impart in: servicii profesioniste si servicii voluntare.

Serviciile publice profesioniste se infiinteaza in subordinea consiliilor judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, prin preluarea de la MIRA a structurilor unificate ale inspectoratelor de protectie civila, a grupurilor si a brigazilor de pompieri militari.

Servicile publice comnunitare voluntare se organizeaza in subordinea consiliilor locale prin unificarea serviciilor publice de pompieri civili si a formatiunilor de protectie civila din subordinea cestora. Aceste servicii publice comunitare vor fi transformate in servicii profesioniste, o data cu dotarea si asigurarea resurselor necesare.

Serviciile publice comunitare sunt supuse unei duble subordonari, atat fata de administratia publica locala, cat si fata de administratia publica centrala. Asfel coordonarea activitatii acestor servicii publice se face, pe de-o parte, de catre presedintele consiliului judetean si de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de primarii localitatilor, iar, pe de alta parte, coordonarea si controlul metodologic al acestor servicii publice se fac de catre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta [art. 7 si art 11 alin.(1) din O.G. nr.88/2001]. De asemenea, regulamentul de organizare si functionare a serviciilor publice comunitare se intocmeste pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General si se aproba de consilile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliile locale ale comunelor, oraselor si municipiilor Asfel structura organizatorica si dotarea servicilor publice comunitare se aproba de consiliile judetene si locale pe baza criteriilor minime de performanta elaborate de Inspectoratul General si aprobate prin ordinal MIRA

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta este un organ de specialitate al administratiei publice centrale,demilitarizat,cu personalitate juridica si functioneaza in subordinea MIRA.

Serviciile publice comunitare si Inspectoratul General fac parte din fortele de protectie ale sistemului de securitate nationala si au ca scopuri principale: apararea vietii, bunurilor, si mediului impotriva incendiilor si dezastrelor, precum si realizarea masurilor de protectie civila. Inspectoratul General asigura, la nivel national, punerea in aplicare, intr-o conceptie unitara, a legislatiei in vigoare in domeniile date in competenta sa, precum si coordonarea si controlul metodologic al serviciilor publice comunitare.

4. Serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura

Potrivit art.1 din O.G.nr. 13/2001, serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura se infiinteaza la nivelul unitatilor administrativ teritoriale.

Ele pot fi organizate fie ca si compartimente distincte in cadrul aparatului propiu al consiliilor locale, cu incadrarea in numarul maxim de posturi aprobat potrivit legii, fie ca servicii publice cu personalitate juridica in subordinea consiliilor locale.

Indrumarea tehnico-metodologica a acestor servicii publice se asigura de oficiile judetene de cadastru,g eodezie si cartografie si de directiile generale judetene pentru agricultura si industrie alimentara [art.1 alin.(3)din O.G.nr 13/2001].

Serviciile publice comunitare pentru cadastru si agricultura au urmatoarele atributii principale:

1       Participa la actiunea de delimitare a teritoriului administrative al comunei, orasului, sau municipiului si asigura conservarea punctelor de hotar materializate prin borne;

2       Efectueaza masuratori topografice pentru punerea in posesie pe amplasamentele stabilite de comisiile locale de aplicare a Legii fondului funciar;

3       Intocmeste fisele de punere in posesie;

4       Constituie si actualizeaza evidenta proprietatilor imobiliare si a modificarilor aduse acestora;

5       Constituie si actualizeaza evidenta terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat;

6       Delimiteza exploatatiile agricole din teritoriul administrative al localitatilor;

7       Fac propuneri si avizeaza proiectele de organizare si functionare a eploatatiilor agricole si aplica tn teren elementele necesare pentru functionarea acestora;

8       Fac propuneri si avizeaza proiectele pentru amenajarea retelei de drumuri, de alimentare cu apa,de irigatii;

9       Urmaresc modul in care detinatorii de terenuri asigura cultivarea acestora;

10    Acorda consultanta agricola, urmaresc aplicarea tehnologiilor adecvate si iau masuri de protectie fitosanitara;

11    Acorda consultanta in domeniul zootehniei si asigura opratiunile de insemintare artificiala;

12    Iau masuri pentru prevenirea inbolnavirii animalelor si asigura efectuarea tratamentelor in cazul imbolnavirilor;

13    Intocmesc documentatiile necesare pentru acordarea de sprijin producatorilor agricoli, in conditiile prevazute de lege, si urmaresc realizarea acestor actiuni;

14    Alte atributii stabilite prin lege sau insarcinari primite de la consiliile locale ori de la primarii localitatilor.

Activitatiile serviciilor publice comunitare pentru cadastru si agricultura si agricultura care presupun prestari de servicii la cererea cetatenilor se executa pe baza de taxe stabilite de consiliile locale, potrivit lrgii.

Numarul si specialitatiile profesionale ale personalului din cadrul acestor servicii publice comunitare se stabilesc de consiliile locale care le infiinteaza, functie de specificul activitatilor, de marimea unitatilor administrativ teritoriale si de posibilitatea de finantare.

Potrivit art. 5 alin.(1)nr. 13/2001, consiile locale au obligatia sa infiinteze societati comerciale pentru preluarea si valorificarea produselor agroalimentare de la producatorii individuali, de la exploatatiile agricole asociative si de la exploatatiile familiale. Asemenea societati comerciale pot fi infiintate si prin asocierea intre mai multe consilii locale. In acest scop, serviciile publice pentru cadastru si agricultura au obligatia sa acorde consultanta si sa coordoneze infiintarea acestor societati comerciale. De asemenea, aceste servicii publice vor acorda consultanta si sprijin producatorilor agricoli pentru valorificarea productiei vegetale si animaliere [art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 13/2001].

REGIILE AUTONOME, SOCIETATILE SI COMPANIILE NATIONALE DE INTERES PUBLIC

1. Regiile autonome

Regiile autonome sunt persoane juridice de drept public. Ele fac parte din categoria stabilimentelor publice si au ca obiect de activitate realizarea de servicii publice economice de interes major pentru stat sau unitatile administrativ-teritoriale. Regiile autonome pot fi asimilate autoritatilor administrative, in sens larg, si deci, pot emite acte administrative supuse controlului instantelor de contencios administrativ.

Regulile autonome pot fi de interes national sau local. Cele de interes national se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, iar cele de interes local prin hotarare a consiliilor locale.

Regiile autonome se organizeaza si functioneaza in ramuri considerate strategice ale economiei nationale (industriale de armament, energetica, exploatarea minereurilor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare, precum si in unele domenii apartinand altor ramuri stabilite de Guvern - art. 2 din Legea nr. 15/1990).

Domeniile in care se pot organiza regii autonome de interes local sunt: gospodarie comunala, spatii locative, distribuirea energiei termice, amenajarea si intretinerea strazilor si a celorlalte spatii publice, transporturi locale etc.

Pentru ca o activitate sa fie organizata sub forma unei regii autonome de interes national este necesar ca aceasta sa indeplineasca anumite conditii:

a.      sa constituie monopol de stat, in sensul unei activitati de productie sau de prestari de servicii care, datorita necesitatii unor tehnologii specifice sau a unor investitii de capital cu costuri ridicate, nu se poate realiza in conditii de eficienta normala in unitati concurentiale sau care ar deveni concurentiale pe termen mediu;

b.     sa fie de interes public;

c.      sa produca bunuri si sa presteze servicii esentiale pentru apararea tarii si siguranta nationala.

Regiile autonome sunt conduse de catre un consiliu de administratie care se numeste prin ordin al ministrului de resort sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local, respectiv a celui judetean. Activitatea curenta a regiei este condusa de un director general sau un director numit de ministrul de resort, respectiv de consiliul local sau judetean, sub a carui autoritate functioneaza regia autonoma.

Patrimoniul regiilor autonome este constituit din bunuri care fac parte din domeniul privat si din domeniul public de interes national sau local. Bunurile apartinand domeniului public, fiind inalienabile, pot fi date numai in administrarea regiilor autonome si trebuie evidentiate distinct in patrimoniul acestora. Asupra acestor bunuri nu se pot constitui garantii de nici un fel.

Bugetul de venituri si cheltuieli al regiilor autonome de interes national se aproba de Guvern, iar cel al regiilor autonome de interes local se aproba, dupa caz, de consiliile locale sau judetene, o data cu bugetul unitatii administrativ-teritoriale (art. 9 din O.G. nr. 15/1993). Eventualele deficite ale regiilor autonome pot fi acoperite prin subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale.

2. Principiul descentralizarii pe servicii

Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care sintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor. Etimologic, notiunea de principiu vine de la latinescul principium care are sensul de inceput, obarsie sau element fundamental. Orice principiu este un inceput pe plan ideatic, o sursa de actiune.

Principiile generale ale dreptului sunt prescriptiile generatoare care stabilesc arhitectura dreptului si aplicarea sa, si asigura unitatea, omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative.

Un principiu de drept este rezultatul experientei sociale, iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta in aceea ca ele traseaza liniile directoare pentru intregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva, orientand activitatea legiuitorului.

Pe de alta parte, principiile generale au un important rol in administrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicarea dreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci si spiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai spiritul legilor.

In alta ordine de idei, in situatii determinate, principiile de drept tin loc de norma de reglementare. In consecinta, judecatorul nu poate refuza solutionarea unei cauze, invocand lipsa textului legal, in baza caruia poate judeca, deoarece ar fi invinuit de denegare de dreptate si va solutiona acea pricina in baza principiilor de drept.
Actiunea principiilor dreptului are ca rezultat certitudinea garantiei dreptului impotriva imprevizibilitatii normelor coercitive si asigurarea concordantei legilor si oportunitatii lor. Principiile de drept sunt extrase din dispozitiile constitutionale sau sunt deduse pe cale de interpretare din alte norme avand rolul de a asigura echilibrul sistemului juridic cu evolutia sociala.

Cele mai importante principii ale dreptului sunt:

1.     Asigurarea bazelor legale de functionare a statului- Actiunea acestui principiu constituie premisa existentei statului de drept, deoarece caracteristica fundamentala a unui stat de drept o constituie cucerirea pe cale legala a puterii si apoi exercitarea sa in conformitate cu cerintele legalitatii.
In statul de drept izvorul oricarei puteri politice trebuie sa fie vointa suverana a poporului, care trebuie sa-si gaseasca formele juridice de exprimare, astfel incat puterea poporului sa poata functiona in mod real ca o democratie. Poporul trebuie sa aiba garantii constitutionale eficiente, asigurandu-se exercitiul separat al puterii pe cele trei planuri: legislativ, executiv si judecatoresc si in acelasi timp interconexiunile si intercontrolul fiecarei componente a puterii. In acest context se poate considera ca actiunea principiului asigurarii bazelor legale de functionare a statului se constituie in premisa existentei statului de drept.

2.     Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor- Ca fundamente ale vietii sociale, libertatea si egalitatea trebuie sa-si gaseasca expresia lor juridica. Nu poate exista egalitate decat intre oameni liberi, iar libertatea nu poate exista decat intre oameni a caror egalitate este consfiintita juridic.
Egalitatea priveste echilibrul vietii sociale, iar libertatea priveste capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti, dar astfel incat, prin exercitarea drepturilor proprii sa nu fie vatamate drepturile altora.
In planul realizarii efective a libertatilor sociale, rolul dreptului se materializeaza prin ingradirea inclinatiilor unor grupuri de a nega altora ceea ce lor nu le place si in inlaturarea tuturor barierelor si discriminarilor care persista in asigurarea sanselor egale de manifestare si progres pentru toti oamenii. Libertatea este una singura, insa caile si formele de manifestare a libertatii sunt numeroase si le corespund diverse drepturi ale individului prevazute in Constitutie, cum ar fi: libertatea de opinie, libertatea religioasa, libertatea de exprimare, s.a.

3.     Principiul responsabilitatii sociale a indivizilor- Responsabilitatea insoteste libertatea, si de aceea, trebuie facuta demarcatia neta intre libertate si liberul arbitru. Responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului in procesul interactiunii sociale. Concepand responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de rezultatul actiunii sociale a omului, se admite ideea ca actiunea sociala este cadrul nemijlocit de manifestare a responsabilitatii, si totodata, ca libertatea este o conditie fundamentalaa a responsabilitatii.Dreptul nu trebuie sa fie privit si apreciat doar prin efectul sau sanctionator, intervenind pe taramul raului deja faptuit, ci trebuie avuta in vedere posibilitatea ca prin continutul prescriptiilor juridice sa contribuie la fundamentarea unei anumite atitudini a indivizilor fata de lege, care presupune grija fata de integritatea valorilor ocrotite de lege.

4.     Principiul echitatii si justitiei- Cuvantul echitate provine din limba latina: ecvitas - nepartinire, cumpatare, dreptate. Actiunea principiului echitatii trebuie sa priveasca atat activitatea legiuitorului - in elaborarea actelor normative - cat si activitatea de interpretare si aplicare a dreptului de catre organele care aplica legea. Justitia reprezinta acea stare generala a societatii care se realizeaza prin asigurarea pentru fiecare individ in parte si pentru toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor legitime. Prin finalitatea sa, justitia se situeaza printre principalii factori de consolidare a celor mai importante relatii sociale, deoarece ea intruchipeaza virtutea morala fundamentala, menita sa asigure armonia si pacea sociala, la a caror realizare contribuie deopotriva regulile religioase, morale si juridice.

Alte principii sunt temeiul organizarii si functionarii administratiei publice in unitatile administrativ-teritoriale. Aplicarea acelor principii nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza, se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor:

1       autonomiei locale,

2       descentralizarii serviciilor publice,

3       eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale,

4       legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Prin autonomie locala se intelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Analiza continutului si sferei de cuprindere a conceptului de autonomie locala presupune surprinderea determinarilor legale ale acestuia, cuprinse an dispozitiile Legii administratiei publice locale. Se disting trei elemente ale autonomiei locale, ce definesc in plan logic continutul conceptului: elementul organizatoric, elementul functional si cel gestionar.

Notiunea descentralizarii are o acceptiune larga si una restransa. In sens larg, prin descentralizare se intelege orice transfer de atributii din plan central in plan local, indiferent de procedeul folosit. In sens restrans, descentralizarea este legata de procedeul de realizare a acesteia. Un procedeu este cel al transferului de atributii catre unitatile administrativ-teritoriale (descentralizare teritoriala). Al doilea procedeu al descentralizarii este acela al serviciului public, cand se realizeaza desprinderea unor servicii publice din competenta centrala sau locala si se confera personalitate juridica.

Acest principiu al descentralizarii pe servicii a fost consacrat atat prin intermediul Legii nr.15/1990, care a oranizat regiile autonome si societatiile comerciale ce desfasurau servicii publice, cat si prin Legea nr.69/1991, cu privire la administratia publica locala.

Ca modalitatea de organizare administrativa, in cazul organizarii descentralizate, statul nu isi asuma singur sarcina administrarii, ci o imparte, in anumite cote, cu alte categorii de persoane, cum sunt colectivitatile locale. Organizarii descentralizate ii este specifica notiunea afacerilor locale (a interesului local), colectivitatile locale avand posibilitatea sa solutioneze problemele ce intereseaza cetatenii ce le compun. Prezenta persoanelor juridice de drept public, avand o organizare autonoma si organe alese, este o alta caracteristica a organizarii descentralizate. Sistemul descentralizarii inlocuiette puterea ierarhica, care este specifica centralizarii, cu controlul administrativ de legalitate.

Serviciile publice ale comunei sau orasului se infiinteaza si se organizeaza de consiliul local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispune. Numirea si eliberarea din functie a personalului din serviciile publice ale comunei sau orasului se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii. Numirea si eliberarea din functie a personalului din aparatul propriu de specialitate al consiliului local se fac de catre primar, in conditiile legii. Consiliul local poate recomanda motivat primarului eliberarea din functie a conducatorilor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului local.

Functionarii din cadrul serviciilor publice ale comunei sau orasului si din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale se bucura de stabilitate in functie, in conditiile legii. In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba romana.

Primarul, viceprimarul, respectiv viceprimarii, secretarul comunei, al orasului sau al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al consiliului local, constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei sau orasului, care aduce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Serviciile publice de gospodarie comunala reprezinta ansamblul activitatilor si actiunilor de utilitate si de interes local, desfasurate sub autoritatea administratiei publice locale, avand drept scop furnizarea de servicii de utilitate publica, prin care asigura:

1       alimentarea cu apa;

2       canalizarea si epurarea apelor uzate si pluviale;

3       salubrizarea localitatilor;

4       alimentarea cu energie termica produsa centralizat;

5       alimentarea cu gaze naturale;

6       alimentarea cu energie electrica;

7       transportul public local;

8       administrarea fondului locativ public;

9       administrarea domeniului public;

In functie de necesitati, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv prin hotarare a consiliului local, se pot infiinta si alte servicii publice de gospodarie comunala, avand ca obiect alte activitati decat cele prevazute anterior. Desigur, la organizarea, functionarea si dezvoltarea serviciilor publice interesul general al cettenilor este prioritar iar sistemele publice de gospodarie comunala, inclusiv terenurile aferente, fiind de folosinta, interes sau utilitate publica, apartin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public si/sau celui privat al unitatilor administrativ-teritoriale.

Serviciile publice de gospodarie comunala se organizeaza si se administreaza cu respectarea urmatoarelor principii:

1       principiul dezvoltarii durabile;

2       principiul autonomiei locale;

3       principiul descentralizarii serviciilor publice;

4       principiul responsabilitatii si legalitatii;

5       principiul participarii si consultarii cetatenilor;

6       principiul asocierii intercomunale si parteneriatului;

7       principiul corelarii cerintelor cu resursele;

8       principiul protectiei si conservarii mediului natural si construit;

9       principiul administrarii eficiente a bunurilor din proprietatea publica a unitatiilor administrativ teritoriale;

10    principiul asgurarii mediului concurential;

11    principiul liberului acces la informatii privind aceste servicii publice.

Astfel, se garanteaza tuturor persoanelor dreptul de a utiliza serviciile publice de gospodarie comunala.

Statul sprijina prin masuri legislative si economice asigurarea deszvoltarii si imbunatatirii cantitative si calitative a serviciilor publice de gospodarie comunala, precum si a infrastructurii edilitare a localitatilor.

3. Calitatea serviciilor publice

Asa cum am mai subliniat in cursurile precedente serviciile reprezinta o activitate umana, cu un continut specializat avand ca rezultat efecte utile, imateriale si intangibile destinate satisfacerii unei nevoi sociale.

Ele sunt autonomizate in procesul adancirii diviziunii sociale a muncii si sunt organizate distinct intr-un sector numit sector tertiar.

Serviciile prezinta o serie de trasaturi caracteristice care permit, pe de o parte, identificarea lor, iar, pe de alta parte, se pot constitui in criterii de delimitare fata de celelalte domenii ale activitatii economico-sociale.

Este de remarcat faptul ca sfera serviciilor este larga si eterogena , fapt pentru care aceste trasaturi, pot sa nu se regaseasca in totalitatea lor in fiecare tip de serviciu.

Delimitarea categoriei serviciilor publice de celelalte categorii de servicii a fost impusa din urmatoarele motive :

1       serviciile publice constituie activiati de interes general din care cea mai mare parte produc bunuri publice furnizate de administratii si colectivitati locale. Scopul lor este indreptat spre recuperarea costului de productie si nu spre obtinerea profitului.

2       organizarea si functionarea serviciilor revine in mare parte organelor autoritatii publice (administratia centrala - ministere , alte organe subordonate guvernului ; administratia locala - primarii, prefecturi, consilii comunale si intreprinderi publice - regii autonome de transport , posta )

Pana in 1939 persoanele juridice private nu aveau dreptul sa presteze servicii publice, insa datorita faptului ca statul numai facea fata cerintelor sociale, s-a pus problema delegarii unor servicii de interes general pentru societate unor persoane juridice private. In domeniul serviciilor publice statul are rolul de a supraveghea firmele private care au preluat sarcina producerii serviciilor publice.

Consumul de servicii publice constituie un indicator important al calitatii vietii intr-o tara (de exemplu: modul de organizare a serviciilor publice de sanatate, educatie, transporturi, protectie si paza, salubritate etc. ofera informatii asupra nivelului de trai al consumatorilor, asupra existentei preocuparilor pentru conservarea mediului inconjurator etc.) .

Asa cum am mai aratat, serviciile publice prezinta caracteristici comune cu ale serviciilor in general (imaterialitatea, nestocabilitatea, intagibilitatea, indivizibilitatea, inseparabilitatea etc.) dar au si caracteristici specifice :

1       scopul exclusiv al serviciilor publice: satisfacerea continua si eficienta a nevoilor permanente, de interes general ale intregii populatii sau numai a unor categorii distincte ale acesteia :

2       gratuitatea serviciilor publice: unele sunt furnizate gratuit. Exista, insa si servicii publice al caror pret trebuie sa asigure recuperarea cheltuielilor si asigurarea unui profit minim.

Calitatea serviciilor publice este data de gradul in care acestea satisfac nacesitatile permanente, de interes ale consumatorilor, ce poate fi exprimat prin timpul cheltuit pentru prestarea serviciilor, sau prin gradul de confort asigurat de serviciile respective, ori prin efectul pe care il au asupra intlectului, sinatatii, sigurantei, integritatii consumatorilor .

Strategia si implementarea politicilor in statele membre este responsabilitatea unei varietati de organizatii publice, precum ministere din cadrul guvernelor, departamente ale autoritatilor locale sau agentii specifice. Pentru a putea contribui la calitatea, la eficienta si la succesul acestor politici si servicii, organizatiile au nevoie de capacitati moderne administrative si de management.

In statele membre si regiunile mai putin dezvoltate, serviciile publice responsabile cu dezvoltarea si cu implementarea strategiilor privind ocuparea fortei de munca pot duce lipsa de capacitatile necesare pentru a realiza acest fapt in mod coerent si eficient din punct de vedere al costurilor. Din acest motiv, unele fonduri pentru programele din cadrul FSE 2007-2013 sunt destinate intaririi capacitatii institutionale si administrative in regiunile de convergenta si in statele membre care primesc finantari in conformitate cu politica de coeziune.

Aspectele tipice ale capacitatii institutionale si administrative care pot avea nevoie de sustinere pot include:

1       calitatea functionarilor publici care pot avea nevoie de o formare mai buna;

2       introducerea tehnologiilor informationale, acolo unde o utilizare mai intensa a IT poate promova eficienta si partajarea informatiilor; si modalitatea in care organizatiile interactioneaza cu mediul socio-economic, care ar putea sa beneficieze mai mult din abordarea orientata spre "parteneriate". Acestea sunt doar cateva exemple.

Suportul are la baza o abordare strategica in care statele membre identifica zonele cu puncte slabe din administratiile nationale, regionale si locale si imbunatatirile care vor aduce cele mai mari beneficii socio-economice. La identificarea punctelor slabe, s-a acordat o atentie deosebita dezvoltarii de mecanisme care sa imbunatateasca buna formare a politicilor si a programelor, precum si intaririi capacitatii serviciilor publice de implementare a acestor politici si programe.

Intarirea institutiilor si a serviciilor publice din domeniul pietelor muncii si a capacitatii lor de a produce strategii sociale si de ocupare a fortei de munca, de inalta calitate. Finantarile sunt acordate proiectelor din urmatoarele domenii:

1       modernizarea si intarirea institutiilor de pe piata muncii, precum serviciile si birourile de ocupare a fortei de munca;

2       imbunatatirea sistemelor educationale si de formare, de exemplu prin noi planuri de invatamant sau calificari sau prin actualizarea calificarilor formatorilor;

3       asigurarea unei bune guvernante, de exemplu, prin promovarea implicarii tuturor partenerilor sociali in conceperea si implementarea programelor; incurajarea participarii ONG-urilor in cadrul initiativelor privind ocuparea, dar si in programarea si proiectele aferente, in special in domeniul incluziunii sociale, a egalitatii intre femei si barbati si a sanselor egale.

4. Serviciile publice in slujba cetatenilor Uniunii Europene

In contextul societatii bazate pe cunoastere, este necesar sa se treaca de la politicile bazate predilect pe tehnologii (in special pe TIC) catre o societate dominata de o noua viziune polica, bazata pe coeziune socio-economica, de  subliniat si importanta deosebita a dimensiunilor locale si regionale. In acest capitol sunt evidentiate probleme precum e-guvernarea si diversele sisteme regionale de benchmarking. Schimbul de experienta in contextul existentei unor retele inter-regionale si diseminarea unor experiente de buna practica prin intermediul unor "retele de excelenta" pot asista unele tari precum Romania pentru promovarea unor noi forme de guvernare (precum e-guvernare) si de democratie (de exemplu e-democratia) care sa aiba in vedere si rolul important al autoritatilor locale si al societatii civice in ansamblu.

Principalul obiectiv urmarit este sa se ofere o sinteza documentara si unele concluzii asa cum se pot desprinde acestea din literatura de specialitate.

Consiliul European intrunit in primavara anului 2005 a concluzionat ca toate resursele nationale si comunitare, inclusiv cele care decurg din politicile de coheziune, vor trebui mobilizate pentru a reinnoi si a construi baze noi pentru competitivitatea la nivel european, prin sporirea potentialului de crestere a productivitatii precum si prin intarirea coeziunii sociale, punand un mare accent pe cunoastere, inovare si pe optimizarea capitalului uman. Consiliul European recunoaste ca, desi s-au realizat unele progrese fata de anul 2000 pe directia Strategiei Lisabona, exista inca o nevoie acuta de a crea "un nou parteneriat pentru crestere si ocupare". In acest context, "i2010", adoptat in iunie 2005, a fost prima initiativa luata de catre Comisia Europeana pentru revigorarea strategiei Lisabona. In cadrul mai amplu al initiativei"i2010", Comisia a propus trei zone prioritare care includ:

1       Constituirea unui Singur Spatiu European Informatizat care sa promoveze o piata deschisa si competitiva dedicata societatii informationale si mijloacelor media;

2       Intarirea inovatiilor si a investitiilor in tehnologiile informatice si de comunicare (ICT) precum si cercetarile dedicate promovarii cresterii si ocuparii (mai multe si mai bune locuri de munca);

3       Atingerea obiectivului unei Societati Informationale Europene Inclusive care sa promoveze cresterea si ocuparea de o maniera care sa rezoneze cu dezvoltarea sustenabila  si care sa acorde prioritate unor servicii publice de mai buna calitate si imbunatatirii calitatii vietii.

Pachetul de programe dedicat perioadei 2007-2013 include programe precum: Programul Cadru VII (pentru cercetare-dezvoltare), Educatia de-a lungui intregii vieti, retelele trans-Europene (TEN) pentru transport si energie, si Programul Galileo (destinat sistemelor mondiale de navigare prin satelit).

Importanta ICT pentru stimularea cresterii economice si a ocuparii indica existenta unei sinergii clare intre politicile ICT (i2010) si politicile dedicate coeziunii social-economice. In acest context, obiectivul general este sa se evidentieze posibile cai prin care Romania poate contribui si poate raspunde provocarii legate de crearea unei economii "cu un nivel inalt de productivitate, cu o mare valoare-adaugata si cu un nivel inalt de ocupare" apeland la fondurile publice, si in special la Fondurile Structurale ale UE. S-a pus accent pe analiza experientei tarilor Nord-europene, care au inregistrat cea mai buna performanta in ceea ce priveste competitivitatea. Aceste tari ofere exemple de buna practica in utilizarea efectiva si eficienta a fondurilor publice (atat a celor nationale cat si a celor provenind de la UE) si a celor private pentru a stimula dezvoltarea unei economii bazate pe cunaostere. De-a lungul ultimelor doua decenii, dezvoltarea economica din tarile Nord-europene si in special din Finlanda si Suedia s-a bazat pe un puternic parteneriat public-privat care a reunit mari firme care au lucrat cu organizatiile guvernamentale, cu centrele de cercetare si cu universitatile formand clustere care au operat in domenii tehnologice specifice (mai ales in ICT).

De subliniat importanta structurala a unor concepte precum:

1       Tehnologiile Informatice si de Comunicare (ICT) vazute ca o importanta forta motrice pentru crestere si ocupare, care se estimeaza ca contribuie cu 1/4 la cresterea PIB-ului UE si cu 40% la cresterea de productivitate.

2       E-Guvernarea definita prin utilizarea ITC in administratia publica combinata cu stimularea schimbarilor organizationale si cu noile clasificari si competente pentru a facilita imbunatatirea serviciilor publice si a proceselor democratice si pentru a sprijini implementarea politicilor publice. Intr-o acceptiune mai larga, e-Guvernarea include si servicii de tip e-health (e-sanatate) si e-learning (e-invatare).

3       Clusterele constituie grupuri de companii interconectate din punct de vedere geografic si /sau virtual prin asocierea unor institutii din diverse domenii. Clusterele stimuleaza inovarea si cresterea de productivitate, prin intarirea si sustinerea dinamicii pe termen lunga in lumea afacerilor si prin generarea de noi locuri de munca si asigurarea sustenabilitatii cresterii si dezvoltarii economice.

Datele empirice sugereaza ca in rundele anterioare ale programului dedicat Politicilor de Coheziune s-a stimulat o mai mare integrare economica a statelor membre ale UE. In conformitate cu cel de-al treilea Raport al Coheziunii Economice si Sociale, se evidentiaza impactul macro-economic substantial. In mod concret, interventiile facute sub auspiciile Fondurilor Structurale ale UE au contribuit la dezvoltarea ICT, a clusterelor si a e-Guvernarii in statele membre prin:

1       Finantarea predilecta a factorilor cu contributie esentiala pentru crestere si ocupare (de exempl: investitiile in capitalul uman si fizic, incluzand si infrastructura ICT, capacitatea de cercetare si inovare, etc.);

2       Sporirea atentiei acordate politicilor dedicate sustinerii clusterelor si proiectelor trans-frontaliere  care au condus la crearea de clustere;

3       Dezvoltarea actiunilor legate de e-Guvernare prin finantarea unor proiecte si prin securizarea tehnologiilor care sa asigure interoperabilitatea serviciilor de e-Guvernare in Europa.

Adevaratele castiguri, in termeni de crestere si ocupare se pot obtine doar atunci cand dezvoltarea ICT este exploatata pe deplin ca parte a unei societati Informationale Europene Inclusive. In acord cu si in cadrul revizuirii strategiei Lisabona, statele europene membre au reafirmat rolul de pivot central al cunoasterii si inovarii privite ca motoare ale unei cresteri si dezvoltari sustenabile. S-a subliniat ca este esential sa se construiasca o societate informationala pe deplin inclusiva, bazata pe o larga diseminare a ICT in serviciile publice, in afaceri (mai ales in domeniul IMM-urilor) si al menajelor. In acest context statele membre sunt chemate sa defineasca propriile prioritati nationale pentru Societatea Informationala in cadrul unor Programe Nationale de Reforma care sa contribuie la atingerea obiectivelor initiativei 'i2010'. Unele mesage relevante in initiativa 'i2010' au in vedere sustinerea politicilor social-economice de coheziune pentru a permite:

1       eficientizarea si oferirea efectiva a unor servicii publice-in particular e-guvernare si e-sanatate;

2       facilitarea si stimularea investitiilor private in ICT;

3       investitii in competente atat de necesare in economia bazata pe cunoastere;

4       asigurarea unei infrastructuri de comunicatii in UE la un cost acesibil

Noile state membre ale UE trebuie sa faca fata unor provocari legate de utilizarea fondurilor nationale si ale UE (in special prin FP7 si prin Fondurile Structurale pentru 2007-2013). Sectorul public are un rol cheie (prin procurarea de ITC 'inteligente').

E-Guvernarea-modernizarea si inovarea sectorului public pentru sustinerea economiei bazate pe cunoastere. Metode regionale de benchmarking

E-guverarea este urmatoarea mare provocare a Europei deoarece ea este un rezultat al activitatii de cercetare si ca atare se poate considera a fi un domeniu aflat in plina dezvoltare. In cadrul recent adoptatei Strategii Comunitare de Orientare pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeana a pus accentul pe oferirea unor servicii publice eficiente si efective-in particular-e-Guvernarea, e-learning-ul si e-Health-care au un impact potential semnificativ asupra cresterii economice si pentru facilitarea efectiva a accesului cetatenilor la servicii. In general, exista cinci factori care influenteaza progresul in domeniul e-Guvernarii:

1       conectivitatea si infrastructura tehnologica;

2       viziunea de e-Guvernare, care sa contina obiective si strategii eficiente de dezvoltare;

3       mediul legal si de afaceri;

4       educatia si instruirea;

5       resurse financiare adecvate.

Pe data de 25 aprilie 2006, Comisia Europeana a adoptat Planul de Actiune 'i2010 eGovernment' (Accelerarea e-Guvernarii in Europa in Beneficiul tuturor). Acest nou plan defineste cinci prioritati:

1       Nici un cetatean sa nu fie exclus: avanseaza ideea incluziunii prin eGuvernare astfel incat pana in anul 2010 toti cetatenii sa beneficieze de servicii de incredere, innovative, la care toti sa aiba acces usor;

2       A face din eficienta si eficacitate o realitate- se preconizeaza o contributie semnificativa care sa asigure pana in 2010, mai multa satisfactie utilizatorilor, transparenta si posibilitatea de a masura castigurile de eficienta;

3       Implementarea unor servicii cu un mare impact atat pentru cetateni cat si pentru lumea afacerilor-pana in 2010, 100% din public le va putea procura electronic, cu 50% rata actuala de utilizare, si cu incheierea unor acorduri de cooperare pentru asigurarea unor servicii on-line de calitate tuturor cetatenilor;

4       facilitarea accesului cetatenilor si lumii afacerilor, pana in 2010, la servicii publice sigure, securizate si interoperabile care sa permita accesul autenticat de-a lungul Europei;

5       Intarirea participarii la luarea democratica a deciziilor-pana in 2010 vor trebui puse la dispozitia cetatenilor mijloace pentru facilitarea dezbaterii efective publice si pentru participarea in regim democratic la actul decizional ('e-democratia'). Se vor pune la dispozitie masuri diverse care vor fi combinate cu masuri de transformare guvernamentala care sa permita surprinderea impactului Planului de Actiune 'i2010 eGovernment'.

E-Guvernarea presupune utilizarea ICT in administratia publica in combinatie cu mutatii organizationale si cu promovarea unor noi competente si calificari pentru a facilita imbunatatirea calitatii serviciilor publice si a proceselor democratice sustinand si sprijinind in mod activ politicile publice. Astfel E-Guvernarea:

1       Contribuie la imbunatatirea calitatii informatiilor si a ofertei de informatii;

2       Conduce la reducerea costurilor;

3       Poate induce cresterea eficientei precum si amplificarea satisfactiei clientului.

Accentul in e-Guvernare s-a mutat de la "oferta de servicii prin internet" catre surprinderea "impactului programelor de e-Guvernare pentru oferirea unor servicii de mai buna calitate clientilor, mai eficient si in conditii de incluziune sociala". O tipologie specifica serviciilor de e-Guvernare distinge informatii, comunicatii si servicii tranzactionale precum si trei aplicatii generice in zona afacerilor administrative:

e-administratia;

participarea politica (e-democratia);

a raspunde nevoilor tuturor (e-Asistenta).

Daca se au in vedere aspectele de factura calitativa in mod separat, se pot remarca progrese evidente in dezvoltarea noilor servicii inovative. Un bun exemplu il constituie sistemul suedez de servicii de impozitare, care combina canalul online cu serviciile telefonice si cu SMS. Oferta de servicii publice online, asa cum a fost definita acum 5-6 ani in urma, constituie acum o realitate a modelelor de distributie a serviciilor de aceasta factura in UE. In prezent se contureaza o noua directie in cele mai avansate guvernari care dezvolta servicii inteligente centrate pe utilizator.

E-guvernarea la nivel regional. Tarile nord-europene ca exemple de buna practica

In cadrul politicilor UE, regiunile sunt adesea asimilate cu un fel de 'mari afaceri'. Pentru a gestiona cat mai eficace si responsabil banii si celelalte resurse este necesar sa existe o anumita politica si o anumita viziune legata de dezvoltarea regionala. Exista unele prioritati regionale: e-guvernarea regionala; metodele de benchmarking la nivel regional (ilustrate mai ales pe exemplul tarilor nordice ca leader); retele regionale; tari candidate. In acest context, Programele de Fonduri Structurale operationale in perioada 2000-2006 incorporeaza in mod distinct tarile candidate, pentru a le facilita acestora accesul la o Strategie Integrata specifica societatii si economiei bazate pe cunoastere. Tarile nordice se afla plasate in topul performantelor obtinute in eGuvernare pe plan european.

In conformitate cu '2005 e-readiness rankings', un studiu realizat de catre the Economist Intelligence Unit, tarile nordice raman in top si in special Danemarca si Suedia, care se afla pe o pozitie incontestabila de leaderi in ceea ce priveste implementarea e-Guvernarii. Din grupul noilor state membre ale UE, cele mai bune exemple le constituie Estonia (locul 26), Slovenia (locul 27) si Republica Ceha (locul 29), care au cunoscut o puternica dezvoltare a serviciilor de e-Guvernare. Tarile nordice sunt bine plasate si in termenii indicatorului care exprima gradul de sofisticare al serviciilor publice online. Cel mai mare avantaj il detine Suedia (cu un scor de 89% bazat pe un set de criterii). Per total, sapte tari au un scor de peste 80% (Suedia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Irlanda, Finlanda, Norvegia si Danemarca). In termenii procentului de servicii care permit accesul complet electronic, cele mai performante tari sunt Suedia (74%), Austria (72%) si Finlanda (67%).

In ianuarie 2002, Guvernul Danez a publicat o strategie de e-Guvernare, intitulata "Towards e-Government: Vision and strategy for the public sector in Denmark", prin care s-a prefigurat o viziune strategica de utilizare sistematica a tehnologiilor digitale pentru a imbunatati calitatea serviciilor si eficienta acestora. Strategia de e-Guvernare a Finlandei s-a prefigurat in lucrarea "Public services in the new millennium", publicata in decembrie 2001. In Suedia, in primavara anului 1999, guvernul a prezentat un plan de actiune intitulat "A public administration in the service of democracy", prin care se prevedea ca serviciile pentru cetateni si pentru lumea afacerilor sa se asigure prin internet.