Documente noi - cercetari, esee, comentariu, compunere, document
Referate categorii

Scoli si curente (artistice) ce au determinat si influentat dezvoltarea designului

Scoli si curente (artistice) ce au determinat si influentat dezvoltarea designului


Inceputul design-ului constient este legat (in opinia majoritatii expertilor) de casa Bauhaus (casa constructiei).


Shakers

Shakers au fost membrii unei secte de origine crestina din SUA in secolul XVIII care au fabricat produse (mai ales mobilier) fara decoratiuni si cu elemente componente structurate intr-o perfecta ordine de puritate si simplitate.

Ei au incercat armonizarea functiei cu forma.



Miscarea Art(s) & Crafts



A aparut in a II-a jumatte a secolului XIX (1860) in UK sub indrumarea lui Wiliam Morris.S-a incercat o intoarcere la artizanat, produsele astfel realizate avand un pret mai ridicat dar si un succes ma  mare pe piata in comparatie cu cele obtinute pe cale industriala.

Revenirea la o productie artizanala reprezinta o contradictie istorica intr-o epoca caracterizata de productia mecanizata.

In 1893 aceasta miscare a organizat prima expozitie, manifestarea a stilului modern (mobila, obiecte uzuale, tapiserie).

Miscarea si-a propus ca teluri programatice structura rationala a obiectului si logica fara compromisuri.

A dat nastere graficii publicitare (ce deosebire a afisului) ca ramura fundamentala a design-ului modalitatilor de comunicatie vizuala.


L’Art ouveau (Arta Noua, Arta 1900)

A aparut la sfarsitul secolului XIX inceputul secolului XX, manifestarile aparand simultan in diferite tari eurpene cu anumite particularitati si cu denumiri diferite (Libery in Italia, Liberty Style in UK, UgenStil in Germania,).

Exista doua variante stilistice ale miscarii bazate pe functia expresiva si constructiva a liniei :

-varianta liniei sinuoase, ondulatorii (Franta, Germania, Olanda,, Belgia, SUA)

-varianta liniei drepte geometrizate (UK, Austria)

Cu toate contradictiile care au caracterizat-o, Arta 1900 ramane cea care a incercat prima organizare stilistica unitara, coerenta a intregului ambient intr-o viziune contemporana.



Realizeaza prima tentativa de reunire a artei cu tehnica, elementele decorative devenind ele insusi elemente functionale (frumosul utilului).


Art Deco

Reprezinta o prelungire a Art nouveau, aparuta in Franta si definita cu ocazia expozitiei de arte decorative de la Paris din 1925.

S-a raspandit si in UK si Sua unde a devenit extrem de popular stilul Art Nouveau fiind asociat cu stilul de viata de la HollyWood.


Asociatia Deutscher Werkbund

Asociatia a fost infiintata in 1907 si functionat pana in 1934, infiintarea facandu-se de catre arhitectul german Herman Muthesius sub influenta puternica a lui Wiliam Morris.

Asociatia a reunit deopotriva artisti, artizani si industriasi.

A avut ca obiective de ordin social (cooperarea artizani-industriasi) dar si de ordin economic (imbunatatirea calitatii produselor germane si exportul lor).

Organizatia a creat centre de studii pentru elaborarea prototipurilor, prototipuri ce apoi erau omologate si propuse ulterior industriei (atelierul de design al AEG este un model in sensul acesta proiectand de la hale industriale la materiale promotionale).


D.I.A.

Prima organizatie a design-ului industrial propriuzis infiintata in UK in 1915 (Design and Industry Association) isi propunea gasirea echilibrului intre un design bun si eficacitate industriala (conditia esentiala a unui design bun este aderarea la functia bunului).




Bauhaus

Infiintata in 1919 la Wiemar in Germania de catre arhitectul german Walter Gropius.

Un grup de arhitecti si pictori infiinteaza aceasta scoala ca institut de arhitectura si arte plastice. Dupa 1933 dictatura nazista ii forteaza sa se mute in SUA.

Institutul s-a dezvoltat ca un laborator pentru studiul formelor estetice vizuale moderne experimentale efectuate urmarind intelegerea artelor vizuale (pictura, arhitectura, sculptura) dar si a formelor decorative din ceramica, metal, sticla, lemn, textile in conditiile noilor realitati industriale.

Sunt studiate:

- posibilitatile de expresie estetica ca pot fi obtinute prin utilizarea aluminiului, aliajelor de crom si nichel, a emaiulurilor si glazurilor, efecte de textura, structura si modul in conditiile edificiilor din beton armat

posibilitatile de transpunere in meterial a conceptiei artistice privind forma prin utilizarea utilajelor perfectionate a obiectelor de uz comun capabile sa incante fara decoratiuni si ornamente

-modalitatile ce nu necesita cheltuieli prea mari pentru amenajarea cu gust a locuintelor, birourilor, halelor industriale

- s-a pus accent pe responzabilizarea sociala a creatorului