STUDIU DE CAZ Clasa: a-II-a, Evaluare psihologica

STUDIU DE CAZ

I. DATE PERSONALE

Nume si prenume: L.S.

Sex: msculin

Data nasterii:06.11.

Locul nasterii: Cluj-Napoca

Clasa: a-II-a

Scoala:- Lic. Teoretic N. BALCESCU

II. BACKGROUND-UL SUBIECTULUI

1.Structura si componenta  familiei, locul copilului in ordinea familiei

L.S. provine dintr-o familie legal constituita, formata din patru membrii: parintii,doi copii-subiectul in cauza si un frate mai mare.

2. Tipul de familie si climatul socio-afectiv al familiei :

Familie legal constituita ,modesta, cu studii medii, parintii sunt muncitori, veniturile familiei sunt modeste .

5.Relatiile interfamiliale si conduita parintilor fata de copil si scoala:

Relatii armonioase in familie ,climatul familial este in general satisfacator pentru educarea copilului,dar parintii nu reusesc sa preia sarcinile psihopedagogice transmise de catre cadrele didactice.

6. Antecedente personale:

Din discutiile cu mama ,reiese ca sarcina a decurs normal, nasterea a fost la termen, fara complicatii.

In copilaria lui L. S. nu sunt mentionate boli de sanatate grave si nici nu a avut mari probleme de sanatate. A inceput sa vorbeasca dupa doi ani si limbajul s-a dezvoltat lent.

In familie nu sunt mentionate tulburari de limbaj. In familie nu a beneficiat de un mediu educativ suficient de stimulativ.

7. Diagnostic logopedic :

Tulburari de pronuntie- Sigmatism si parasigmatism

III. EVALUAREA PSIHOLOGICA

INSTRUMENTAR PSIHOLOGIC

Matricile Progresive Raven Color-evaluarea dezvoltarii intelectuale a copiilor mai mici de 11 ani

Testul Frostig- masoara capacitatile perceptive si motrice prin 5 subteste ( coordonarea ochi-mana, obiectul -fondul perceptiei, constanta formei,pozitia spatiala,relatiile spatiale)

MATRICILE PROGRESIVE RAVEN CLOR

Interpretare cantitativa:

Raspunsurile date si punctajele obtinute sunt redate in urmatorul tabel:

Cota totala este de 22 puncte , care se inscrie conform etalonului pe varste ,in precentilul 45 care corespunde unui intelect de nivel mediu - Nivel III- ( minus) si unui C.I. =98.

Interpretare calitativa:

O analiza calitativa a seriilor ne arata:

Seria A urmareste intelegerea identitatii si a schimbarilor produse in interiorul matricilor continue.Din raspunsurile date la aceasta serie se observa ca subiectul intampina greutati la deosebiri,asemanari,formarea gestaltului,tendinta de inchidere-itemii 7, 9,11 ,12.

Seria AB urmareste intelegerea figurilor discontinue sau separate ca si intreguri legate spatial- subiectul intampinand greutati la itemii 7,8,9,10,11- la asimetria inchisa, orientarea partii care lipseste, asimetria deschisa.

Seria B urmareste completarea matricilor discontinue,perceperea celor trei figuri ca si intreg care se completeaza ,gandirea concreta ,sinteza analogiilor spatiale, gandirea abstracta,intelegerea analogiilor logice. Subiectul intampina greutati la itemii 7,8,9,11,12- adaugarea unei caracteristici date la o figura modificata ,scaderea unei caracteristici date la o figura modificata, duble scaderi din caracteristicile date ale figurii-raspunsurile gresite ale subiectului ne arata ca el nu percepe simetria/asimetria inchisa/deschisa,orientarea partii care lipseste.

TESTUL FROSTIG

Testul Frostig- masoara capacitatile perceptive si motrice prin 5 subteste ( coordonarea ochi-mana, obiectul -fondul perceptiei, constanta formei,pozitia spatiala,relatiile spatiale)

La Subtestul I ( Coordonarea ochi-mana) subiectul a obtinut 26 puncte brute dintr-un maxim de 30 puncte brute care sunt transformate in puncte standard -13 puncte standard iar varsta perceptiva la acest punctaj pentru coordonarea ochi-mana este de 10 ani ce depaseste varsta cronologica a subiectului care este de 8 ani. Coordonarea ochi-mana este net superioara varstei cronologice a subiectului.

La Subtestul II ( Delimitarea obiectului de fond) subiectul a obtinut 17 puncte brute dintr-un maxim de 20 puncte brute,transformat in puncte standard: 8 puncte-varsta perceptiva 6,6 ani -

inferioara varstei cronologice de 8 ani.

La Subtestul III ( Constanta formei) subiectul a obtinut 12 puncte brute dintr-un maxim de 17 puncte brute-raportat la puncte standard-10 puncte standard-varsta perceptiva 7,6 ani

putin mai mica decat varsta cronologica a subiectului.

La Subtestul IV ( Orientarea spatiala) subiectul a obtinut 6 puncte brute dintr-un maxim de 8 puncte brute -raportate la puncte standard-8 puncte standard-varsta perceptiva 6,3 ani-inferioara varstei cronologice.

La Subtestul V ( Relatia spatiala ) subiectul a obtinut 6 puncte brute dintr-un maxim de 8 puncte brute iar raportat la puncte standard -10 puncte standard -varsta perceptiva 7,6 ani,apropiata de cea cronologica, usor inferioara.

Totalizandu-se punctele standard la cele cinci subteste ne-a iesit o suma de 49 puncte standard care transformate in coeficient perceptiv ( PQ) -97 si un echivalent procentual Ech % =40, rezulta ca, capacitatile perceptive ale subiectului examinat sunt usor superioare varstei cronologice in cazul coordonarii oculo-motorii iar in cazul constantei formei , relatiei spatiale ,delimitarii obiectului de fond si orientarii spatiale varsta perceptiva este inferioara varstei cronologice.

IV. EVALUAREA LOGOPEDICA

In examinarea logopedica s-au urmarit urmatoarele:

-examinarea motricitatii generale

-examinarea lateralitatii

-examinarea nivelului preachizitiilor ( structuri senzorio-perceptive,schema corporala,culori).

-examinarea gradului de functionalitate a aparatului fonoarticulator

-examinarea respiratiei

-examinarea nivelului de intelegere a vorbirii

-examinarea limbajului oral si scris

-examinarea auzului fonematic.

V. NIVEL DE DEZVOLTARE

Perceptie : lacunara

Atentie :instabila, se concentreaza mai greu in activitate

Memorie predominant mecanica si de scurta durata. Intiparirea relativ buna, iar pastrarea medie. Recunoasterea si reproducerea relativ bune.

Gandirea corect- intuitiva si afectiva

Limbaj si comunicare

volum vocabular : potrivit

tip de comunicare : verbala, mimico-gesticulara

semantica : intelege mesajul transmis si reactioneaza adecvat

structura gramaticala : construirea de propozitii relativ buna, acordul gramatical nu este bine format

Psihomotricitate :

coordonare motrica generala: buna

motricitate finala : buna

schema corporala : formata

lateralitate : dreapta

orientare in spatiu : buna

orientare in timp : relativ buna

Stil de munca sub supraveghere educativa se mobilizeaza usor in activitate

Temperament sangvinic

Comportament socio-afectiv :

labilitate socio-afectiva

rezistenta la efort de nivel mediu

este afectuos, sociabil, comunicativ, atat cu copii cat si cu adultii

coopereaza bine in activitati instructiv - educative

jocul : se antreneaza, se integreaza in regulile de joc, este cooperant, rapid

V. PROGRAMUL DE INTERVENTIE LOGOPEDICA

PROGRAM DE INTERVENTIE

Programul conceput si experimentat de noi a avut ca obiectiv corectarea tulburarilor de limbaj intalnite la scolarul mic logopat, precum si imbunatatirea implicita a imaginii de sine.
Programul de terapie a tulburarilor de limbaj a fost structurat pe doua componente:
terapie cu caracter general
terapie specifica

1.TERAPIE CU CARACTER GENERAL

Programul de terapie cu caracter general a inclus mai multe segmente :
exercitii de gimnastica
exercitii pentru mobilitatea aparatului fono-articulator
exercitii pentru educarea respiratiei
exercitii pentru educarea auzului fonematic

A EXERCITII DE GIMNASTICA

Pentru realizarea acestui segment terapeutic s-au administrat urmatoarele probe :
imitarea mersului (mersul pe loc),
miscarile si rotirea bratelor,
miscarile si rotirea trunchiului,
'mersul piticului',
'mersul uriasului',
imitarea spalatului pe maini,
imitarea aplaudatului,
rasuciri de trunchi,
aplecari stanga , dreapta de trunchi,
rotirea gatului
Instructajul tuturor probelor administrate copiilor logopati consta in explicatii verbale, adecvate nivelului de intelegere a acestora si sunt insotite de demonstratii practice.
Toate aceste exercitii s-au executat in primele sedinte concomitent cu exercitii de respiratie ; pe masura avansarii in programul terapeutic, s-a pus accent pe acele exercitii care erau necesare momentului de terapie.

B. EXERCITII PENTRU MOBILITATEA APARATULUI FONO-ARTICULATOR

Pentru realizarea acestei componente terapeutice s-au aplicat mai multe tipuri de exercitii:
exercitii de mobilitate a maxilarelor
exercitii de mobilitate pentru limba
exercitii pentru buze si obraji
exercitii pentru valul palatin


B.1 EXERCITII DE MOBILITATE A MAXILARELOR

-Copilul este pus sa imite pestisorul cand este scos din apa aratandu-i-se cum sa execute miscarea de deschidere si inchidere rapida a gurii.Proba se exerseaza de cateva ori pana la executia corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a calului aratandu-i-se, de asemenea , cum sa execute miscarea de framantare a maxilarelor. Proba se exerseaza pana la executia corecta.
-Copilul este pus sa imite miscarile de masticatie a unui os de catre un catel, aratandu-i-se cum sa execute miscarea de imitare a muscaturii. Proba se exerseaza de cateva ori pana la executarea corecta.

B2. EXERCITII DE MOBILITATE PENTRU LIMBA

-Copilul este pus sa imite maniera de a bea apa a pisicutei. Proba se executa cat mai rapid dupa exemplu.
-Copilul este pus sa imite cat mai rapid miscarile de la stanga la dreapta a stergatoarelor de parbriz, dupa exemplu.
-Copilul trebuie sa-si modeleze limba sub forma de lopata, sageata, sub forma de caus si ghemuita in fundul gurii.
-Copilul trebuie sa imite ursul atunci cand mananca miere lingandu-si buzele si dintii pe deasupra si pe dedesubt, se executa miscari circulare ale limbii ,in sus si jos cu gura deschisa, limba plata, limba la palat. Fiecare proba se executa de cateva ori.

B3. EXERCITII PENTRU BUZE SI OBRAJI

Pentru executarea acestor probe am folosit diverse obiecte ajutatoare:
-balon, oglinda, fluier, paie, lumanare.
-Copilul este pus sa umfle balonul precum piticul din casuta povestilor.
-Probele de tuguiere a buzelor pentru fluierat, suflat in lumanare, balon, aburirea oglinzii, de umflare a obrajilor, de intindere a buzelor, de rotunjire si intindere alternativa a buzelor, vibrarea buzelor se realizeaza in fata oglinzii.

B4. EXERCITII PENTRU VALUL PALATIN

-Copilul trebuie sa imite cascatul catelusului somnoros.
-Copilul trebuie sa imite tusea piticului racit.
-Copilul trebuie sa imite deglutitia morcovului de catre iepuras.
-Probele se executa in fata oglinzii de cateva ori.

C. EXERCITII PENTRU EDUCAREA RESPIRATIEI

In probele folosite, am imbinat exercitiile de respiratie non-verbala cu exercitiile de respiratie verbala si am urmarit:
-educarea echilibrului dintre inspir si expir,
-marirea capacitatii respiratorii,
-formarea unei respiratii diafragmale,
-obtinerea unui ritm respirator uniform,
-obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie,
vorbirea in expiratie, fara efort, ritmat.
Pentru atingerea acestor obiective, am aplicat urmatoarele probe:
-Copilul imita suflarea nasului in batista,
-Copilul este pus sa sufle intr-un pai aflat intr-un pahar cu apa,
-Copilul este pus sa sufle in bucatele de hartie,
-Copilul este pus sa miroasa parfumul florilor,
-Copilul este pus sa imite catelul care miroase vanatul. Probele se executa de cateva ori.

D. EXERCITII PENTRU DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC

S-au folosit urmatoarele probe pentru dezvoltarea auzului fonematic:
-Copilul trebuie sa imite sunetele si miscarile necesare executiei corecte:
- trenul:s-s-s-s (prelungit, soptit, tare);
- sarpele: s-s-s-s (prelungit)
- albina :bazz-bazz ('b' prelungit si 'z')
- soricelul: chit-chit (executat in ritm rapid)
- greierele: tarrr-tarrr (se prelungeste 'r' si se face pauza dupa fiecare grup de sunet)
- vrabia: cip-cirip; cip-cirip
- vantul: vajjj-vajjj (se prelungeste si se accentueaza 'j')
- oaia: beee-beee
- cucul: cu-cu; cu-cu (cu alternarea tonalitatii)
- gasca: ga-ga; ga-ga .

Copilul este pus sa pronunte serii de silabe opuse luate din cuvinte paronime:
-pa-pe-pi-po-pu-pa-pa
-ba-be-bi-bo-bu-ba-ba
-Copilul trebuie sa pronunte silabe si cuvinte care cuprind consoane surde si sonore.
-Se solicita copilului sa precizeze sunetele cu care incep si se sfarsesc anumite cuvinte.
-Copilul trebuie sa pronunte ritmic anumite cuvinte, batand din palme in acelasi timp.

2. TERAPIA SPECIFICA

. SIGMATISMUL SI PARASIGMATISMUL

I.ETAPA EMITERII SUNETULUI DEFICITAR

Corectarea siflantei 's'

-Se ridica varful limbii pe dintii superiori, avand grija ca limba sa fie sub forma de jgheab, laturile limbii fiind lipite de masele.

Corectarea siflantei 'z'

-Se procedeaza in aceeasi maniera ca la 's', cu mentiune a ca acest sunet se corecteaza dupa ce 's' a fost bine insusit.
-Pentru comparatia 's'- 'z' s-au folosit vibratiile laringelui si ale maxilarelor la pronuntia lui 'z'.

Corectarea suieratoarei 's'

-S-a exersat limba in forma de cupa in afara si interiorul gurii.S-a emis suflul puternic si continuu.
-S-a exersat controlul suflului de aer cald pe dosul mainii copilului, la articularea corecta a sunetului.
-S-a exersat apasarea obrajilor, astfel ca buzele sa inainteze si sa se rotunjeasca.

Corectarea suieratoarei 'j'
-S-a utilizat aceleasi exercitii ca pentru corectarea lui 's'.
Corectarea africatei 't'
-Acest sunet se poate corecta numai daca se emit corect sunetele 't' si 's';
-S-a exersat varful limbii pe alveolele incisivilor superiori (ca la sunetul Ť t ť si pronuntarea rapida,scurta si cu presiune a sunetului 's'.

II.ETAPA CONSOLIDARII SUNETULUI DEFICITAR

II.A.Introducerea sunetului in silabe

-Copilul trebuie sa pronunte cuvinte ce contin sunete in silabe directe si inverse,dupa exemplu,in fata oglinzii logopedice.Proba se executa in mai multe sedinte,pana la pronuntia independenta corecta.

II.B.Introducerea sunetului in cuvinte

-Copilului i se cere sa pronunte cuvinte monosilabice,bisilabice,polisilabice, ce contin sunetul afectat

II.C.Diferentierea sunetelor la nivelul silabelor si cuvintelor

-Se solicita copilului sa sesizeze diferentele dintre silabele si cuvintele auzite.Se cere copilului sa precizeze prin ce se deosebesc silabele sau cuvintele auzite.

III.ETAPA AUTOMATIZARII

III.A.Exersarea sunetului deficitar in propozitii

-Se cere copilului sa pronunte propozitii simple i care este prezent in cuvinte sunetul deeficitar, in pozitia de inceput,mijloc si final.Aceste exercitii se realizeaza treptat,respectandu-se prncipiul pasilor mici si al dificultatii graduale.

III.B.Exersarea sunetului deficitar corectat in scurte povestiri, poezii si ghicitori

-I se prezinta copilului povesti cunoscute ,in imagini ,asezate ordonat si i se solicita sa spuna povestea care presupune folosirea unor cuvinte continand sunetul deficitar corectat.