STAREA INVATAMANTULUI IN ANUL SCOLAR 2005-2006 IN JUDETUL GORJ

GORJ

STAREA INVATAMANTULUI anul scolar 2005-2006

Contextul legislativ, politic-institutional si social, cultural reformator cu conexiuni in domeniul educatiei (succinte referinte la programul judetean).

In acord cu politicile educationale vizate in Programul de Guvernare si cu prioritatile strategice formulate de Ministerul Educatiei si Crecetarii, asumandu-si cu responsabilitate rolul de manager al sistemului educational, in plan local, Inspectoratul Scolar Judetean Gorj a configurat liniile directoare ale dezvoltarii invatamantului preuniversitar gorjean prin care asigura adecvarea politicii educationale si a ofertei de educatie scolara la particularitatile socio-economice si culturale, la dinamica pietii muncii si la orizontul de interes si de asteptare ale comunitatii locale.

Contextul legilativ in care si-au desfasurat activitatea scolile din judetul Gorj a fost marcat de cateva schimbari importante, menite sa asigure armonizarea realitatilor scolii romanesti cu cerintele si obiectivele invatamantului european in perspectiva integrarii tarii noastre in Uniunea Europeana. In acest sens au fost aduse unlele amendamente ale legii 128 si legea invatamantului care urmeaza sa fie aprobate si sa intre in vigoare in perspectiva acestui an, intreaga activitate in noul an scolar, urmand sa se desfasoare sub imperativele promovate de legea asigurarii calitatii in invatamant si cea a descentralizarii.

Analiza principalelor componente ale sistemului de invatamant gorjean si a indicatorilor de la sfarsitul semestrului al II-lea al anului scolar 2005-2006, reliefeaza un parcurs ascendent in atingerea standardelor caracteristice unui proces educational eficient.

Exercitarea functiilor manageriale a avut ca instrumente de lucru programele si planurile manageriale, prin care s-a creat cadrul adecvat flexibil de valorificare in mai mare masura a posibilitatilor existente la nivelul judetului.

Exista o serie de puncte si obiective care ne individualizeaza:

Eliminarea din structura oricarei unitati de invatamant a absolventilor de liceu, incadrati ca si cadre didactice;

Diminuarea numarului celor cu studii superioare care nu predau in specialitate si incadrarea celor care sunt in curs de calificare numai in specialitatea in care se pregatesc;

Eliminarea detasarilor in primul an dupa titularizare;

Colaborarea buna cu comunitatile locale;

Armonizarea relatiilor la nivelul ISJ si crearea unui climat de lucru in echipa care sa poata realiza obiectivele stabilite prin programe;

Dezvoltarea bazei didactico-materiale;

Procentele de promovabilitate la examenele nationale de Bacalaureat si Teste National, peste media pe tara;

Realizarea in proportie de 100% a retelei scolare si constituirea unor grupe de gradinite pentru rromi.

Prioritatile strategice stabilite de M.Ed.C. care au stat in atentia inspectoratului scolar si a tuturor partenerilor sociali in anul scolar 2005-2006 au fost:

v    asigurarea educatiei de baza pentru toti cetatenii; formarea competentelor cheie;

v    cresterea calitatii proceselor de predare-invatare, precum si a serviciilor educationale;

v    realizarea echitatii in educatie;

v    fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala si profesionala a elevilor, din perspectiva dezvoltarii durabile si a asigurarii coeziunii economice si sociale;

v    asigurarea complementaritatii educatiei formale, nonformale si informale; invatarea permanenta, ca dimensiune majora a politicii educationale;

v    deschiderea sistemului educational si de formare profesionala catre societate, catre mediul social, economic si cultural.

Analiza institutionala a Inspectoratului Scolar Judetean

Inspectoratul scolar - principalele probleme legate de organizare, competente profesionale, respectarea legalitatii, comunicare, marketing educational, imagine, relatii comunitare.

In organizarea Inspectoratul Scolar Judetean Gorj sunt 25,5 norme de inspector scolar si 16,5 personal nedidactic. Aceste norme in marea lor majoritate sunt acoperite de inspectori cu delegatie detasati pana la organizarea concursului care va avea loc in perioada imediat urmatoare.     Inspectoratul Scolar si-a desfasurat intreaga activitate pe baza Legii Invatamantului, a Statutului Personalului Didactic, a hotararilor si ordonantelor emise de Guvernul Romaniei, a tuturor actelor normative ce decurg din continutul Legii Invatamantului, precum si a ordinelor si precizarilor elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.

Activitatea Inspectoratul Scolar Judetean Gorj a fost proiectata si desfasurata in stricta relatie cu obiectivul fundamental al educatiei, precizat prin Programul de Guvernare: pregatirea flexibila a tinerilor in vederea adaptarii rapide la cerintele complexe socio-economice ale tarii.

Obiectivele urmarite de Inspectoratul Scolar Judetean Gorj in anul scolar 2005-2006 au derivat din prioritatile strategice ale Ministerului Educatiei si Cercetarii si au urmarit aplicarea acestora la nivelul judetului Gorj.

In plan actional, Inspectoratul Scolar Judetean Gorj a urmarit respectarea riguroasa a legalitatii, pe baza principiilor democratiei si ale transparentei, a cunoasterii realitatii concrete din teren si a consultarii tuturor factorilor implicati in procesul educatiei. La nivel judetean exista o eficienta cooperare cu Prefectura si cu Consiliul Judetean, iar, local, cu primariile si alti parteneri educationali din cadrul comunitatii. Actiunile Inspectoratul Scolar Judetean Gorj au fost constant mediatizate in presa scrisa sau vorbita, institutiile de invatamant dovedind receptivitate si deschidere la toate solicitarile mediatice.

Marketingul educational a fost realizat prin coroborarea atenta a resurselor-materiale si umane, a intereselor comunitare si a planurilor de scolarizare aprobate de M.Ed.C., in acord cu gestionarea adecvata a problemelor ce tin de infrastructura retelei judetene de invatamant.

Deciziile au fost luate in urma analizei si a dezbaterilor la care participa si liderii de sindicat, litigiile aparute fiind, de regula, rezolvate in cadrul comisiilor paritare.

Inspectoratul Scolar Judetean Gorj s-a straduit sa asigure coerenta strategiei nationale in domeniul educational si concordanta cu programele de dezvoltare la nivel local, judetean si national, pornind de la legislatia scolara in vigoare, de la Programul guvernamental in domeniul educatiei si invatamantului, si de la alte proiecte si programe la care invatamantul gorjan e racordat.

Analiza punctelor slabe/punctelor tari in functionarea scolilor, a institutiilor si serviciilor educationale din judet.

Cu prilejul activitatilor specifice de indrumare si control au fost identificate, in anul scolar 2005-2006, o serie de puncte slabe in functionarea scolilor:

v    motivarea insuficienta a elevilor pentru studiu, uneori din vina scolii; metode didactice neadecvate; insuficienta angajare a unor cadre didactice; instabilitatea pe post; slaba cooperare cu familia etc.;

v    rezistenta unor scoli si a unor comunitati locale la actiunile de restructurare a retelei scolare dictate de nevoia cresterii performantei si a eficientei procesului instructiv-educativ;

v    mentinerea fenomenului de abandon scolar, mai ales in cazul copiilor proveniti din medii sau zone defavorizate;

v    blocaje de comunicare/cooperare intre unele conduceri de scoli si primariile locale;

v    intarzieri sau inexactitati in raportarile cerute de ISJ;

Receptivitatea fata de noutatile promovate prin politicile educationale in curs, flexibilitatea, puterea si vointa de adaptare constituie premize utile pentru depasirea acestor deficiente de catre cadrele didactice din judetul Gorj.

Propuneri, solutii de optimizare a situatiei, progrese in managementul institutiilor/serviciilor descentralizate.

Pentru optimizarea situatiilor din reteaua scolara si pentru asigurarea unui management eficient propunem urmatoarele:

Diagnoza exacta a invatamantului in componentele lui semnificative si prognozarea directiilor de evolutie in vederea stabilirii unor strategii eficiente in activitatea I.S.J..

v    Adaptarea programului managerial al I.S.J. la realitatea invatamantului gorjan, prin solutii concrete, operationale pentru diminuarea si eliminarea punctelor critice constatate.

v    Orientarea cu prioritate a actiunilor de indrumare si control pe probleme specifice in unitatile scolare unde au fost semnalate imperfectiuni sau neajunsuri.

v    Implicarea I.S.J. in programele de cooperare si de dezvoltare institutionala ale scolilor cu partenerii educationali strategici, in primul rand cu primariile.

v    Intensificarea eforturilor de incadrare a unitatilor de invatamant cu personal didactic calificat, monitorizarea consecventa a programului de formare continua.

v    Analiza periodica a calitatii procesului instructiv educativ, atat in cadrul Consiliului de administratie al I.S.J. cat si in sedintele de lucru cu directorii de scoli.

v    Continuarea programului de relansare a invatamantului rural, gestionarea si armonizarea atenta a resurselor si a finalitatilor urmarite.

Inspectia scolara

Principala forma de monitorizare, evaluare si dirijare a procesului de invatamant este, la nivelul I.S.J., inspectia scolara. In cadrul ei s-a urmarit felul in care unitatile de invatamant respecta imperativele reformei si aplica programele pentru dezvoltare institutionala, cum se inscriu in orizontul de preocupari si nevoi ale comunitatii locale.

Diagnoza starii invatamantului a fost asigurata printr-o repartizare echilibrata, judicioasa a numarului si a tipurilor de inspectii, la nivelul intregului judet. Reforma sistemului de inspectie a deschis calea unor transformari structurale in ceea priveste organizarea si desfasurarea inspectiei scolare, de la controlul "birocratic", strict ierarhic, trecand la evaluarea calitatii ofertei educationale si la sprijinirea unitatilor scolare in interactiunea lor cu mediul social, cultural si economic.

Planul managerial al I.S.J. a cuprins actiuni evaluative complexe prin care s-a asigurat atat respectarea metodologiei actuale, cat si ameliorarea disfunctiilor constatate, preocuparea generala fiind centrata pe abordarea cuprinzatoare, tipologic si geografic, a unitatilor de invatamant.

Componentele si obiectivele inspectiei scolare au fost structurate pe urmatoarele directii de actiune:

v    cultivarea unei conduite curent evaluative si autevaluative la fiecare cadru didactic si sprijinirea acestora in reevaluarea relatiei educationale;

v    consilierea cadrelor didactice in scopul performarii curriculum-ului si managementului clasei, articularii celor 3 tipuri de educatie: formala, informala, nonformala;

v    monitorizarea modului in care se respecta planul cadru de invatamant, programele scolare, metodologia evaluarii rezultatelor scolare, intocmirea planificarilor calendaristice in concordanta cu reglementarile in vigoare.

Inspectia scolara tematica a urmarit realizarea unor controale in unitatile scolare conform tematicii stabilite prin graficul unic de control si indrumare al ISJ pentru anul scolar 2005-2006; datele solicitate au fost interpretate in raport cu obictivul propus pentru inspectia tematica planificata.

Inspectiile scolare de tip RODIS a urmarit aprecierea calitatii educatiei furnizata de scoala, evaluarea scolii in ansamblu; sprijinirea scolilor si a personalului didactic in imbunatatirea activitatii si asigurarea evaluarii calitatii ofertei educationale, a nivelului de performanta atins de elevi.

Un rol importtant l-au avut inspectiile de revenire si cele de control special care au avut menirea sa rezolve o serie de probleme aparute la nivelul unitatilor de invatamant si sa gaseasca solutii pentru optimizarea activitatii.

Analiza psiho-socio-demografica si de sanatate a populatiei scolare

Efectivele scolare.

. Invatamant obligatoriu

Sursa de date ISJ Gorj

Invatamant liceal

Sursa de date ISJ Gorj

Invatamant profesional si SAM

Reteaua unitatilor de invatamant care functioneaza in anul scolar 2006-2007

Numar unitati de invatamant.

Invatamant simultan, clase cu efective reduse, clase peste efectivele legale.

Sursa de date: ISJ Gorj

Clase cu specific (bilingve, intensive, de arta, de sport, alte tipuri).

Clase cu specific bilingv

Sursa de date: ISJ Gorj

Cluburi sportive scolare

In judetul Gorj functioneaza 3 cluburi sportive scolare de performanta astfel:

v    CSS Tg-Jiu - unitate independenta

v    LPS Tg-Jiu - sectie

v    Col."Mihai Viteazul" Bumbesti-Jiu - sectie

Activitatea din aceste unitati sportive scolare se desfasoara conform programelor pentru sportul de performanta si a calendarului competitional elaborat de federatiile de specialitate si M.Ed.C.

Sportul scolar de performanta necesita o sustinere materiala marita pentru a face facilita obtinerea rezultatelor de exceptie; in acelasi timp se impune marirea exigentelor in activitatea de selectie.

Resurse umane, personal/ cadre didactice, cadre didactice auxiliare, personal nedidactic

personal/ cadre didactice, cadre didactice auxiliare, personal nedidactic

Total cadre didactice:              5147;

Total personal didactic auxiliar:         394,08;

Total personal nedidactic:                                 841,42;

Total personal invatamant:   6382,5.

Indicatori de eficienta

Tabel- Raportul numar elevi / numar cadre didactice pentru fiecare ciclu de invatamant

Sursa de date: ISJ : Informatizare

Tabel - Raportul dintre numarul elevilor si numarul personalului didactic auxiliar

Sursa de date: ISJ : Informatizare

Tabel - Raportul dintre numarul elevilor si numarul personalului nedidactic

Sursa de date: ISJ : Informatizare

Tabel- Raportul dintre numarul cadrelor didactice si numarul personalului didactic auxiliar

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel - Raportul dintre numarul cadrelor didactice si numarul personalului nedidactic:

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel - Situatia numerica a cadrelor didactice pe niveluri de scolarizare (in procente)

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel . - Situatia numerica a cadrelor didactice in mediul urban si rural

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel - Cadre didactice calificate / necalificate / in curs de calificare

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel - Titulari si suplinitori

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel . - Situatia statistica a cadrelor didactice pe grupe de vechime

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Tabel - Situatia statistica pe grade didactice

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Cumul si plata cu ora: 343,34

Discipline deficitare:

v    Educatie muzicala - studii de lunga durata;

v    Educatie plastica

v    Limba romana

Discipline cu excedent de cadre didactice calificate:

v    Educatoare

v    Invatatori

v    Istoria

v    Biologia

v    Educatie tehnologica

v    Chimia

v    Matematica

v    Fizica

- Situatia rezultatelor la concursul de titularizare din iulie 2006

Ø     posturi titularizabile = 289

Ø     posturi netitularizabile = 889

Ø     posturi ocupate (pretr.,restr.,detas.) = 318

Ø     candidati inscrisi = 1455

Ø     candidati participanti la concurs = 1453

Ø     candidati prezenti la concurs = 1243 (din care):

Ø     candidati retrasi din concurs = 51

Ø     candidati eliminati din concurs = 2,           

Ø     candidati care au depus optiuni in etapa I = 242

Ø     candidati repartizati in etapa I = 139

Ø     candidati care au depus optiuni in etapa II = 26

Ø     candidati repartizati in etapa II = 26

Ø     candidati care au depus optiuni in etapa III = 362

Ø     candidati repartizati in etapa III = 181

Ø     continuitati prin detasare = 7

Ø     continuitati prin suplinire = 141

Sursa de date: ISJ : Serviciul Informatizare

Personal didactic de predare, didactic auxiliar si cel de conducere din invatamantul preuniversitar, ce beneficiaza de gradatie de merit

- Gradatie de merit

Sursa de date : Serviciul informatizare ISJ

Tendinte generale

v    Orientarea unor absolventi cu studii superioare din alte domenii de activitate (drept, stiinte economice) spre sistemul de invatamant ;

v    Scaderea considerabila a numarului de personal necalificat, concomitent cu crestera ponderii de cadre didactice in curs de calificare;

v    Reconversie si policalificare profesionala;

v    Racordarea la planurile - cadru si la incadrarea in numarul total de norme prevazut prin legea bugetului;

v    Promovarea competentei in recrutarea, selectia si dezvoltarea de personal.

Resurse umane manageriale. Management, relatii de colaborare, relatii cu publicul, imagine, comunicare

Situatia incadrarii unitatilor cu directori.

In sistemul de invatamant din judet avem un numar de 238 directori si directori adjuncti incadrati dupa cum urmeaza:

v    Scoli generale, gradinite, palate si cluburi ale elevilor 168 de dirctori si 13 directori adjuncti;

v    Licee, scoli de arte si meserii, 35 directori si 30 directori adjuncti.

Desi toate posturile de conducere ocupate prin delegare au fost scoase la concurs, s-a constatat o slaba participare a cadrelor didactice la concursurile de ocupare a acestor posturi. Asa dupa cum se observa si din statisticile prezentate, in special in mediul rural, un numar mare de posturi de conducere sunt ocupate prin delegare. Acest fapt se explica prin :

v    Dificultatea obtinerii punctajului minim de promovare a concursului in conformitate cu vechea metodologie de catre candidati datorita lipsei de preocupare a acestora pentru formarea si perfectionarea continua, fapt care le-ar fi asigurat obtinerea punctajului corespunzator.

v    Lipsa de interes si comoditatea unor cadre didactice de a-si asuma raspunderea si atributiile conducerii unitatilor scolare.

v    Neexistenta cadrelor didactice in unitatile scolare care sa indeplineasca conditiile impuse de metodologia in vigoare.

Stilul de conducere.

La nivelul Inspectoratului Scolar Judetean Gorj, coordonarea aplicarii prevederilor Legii nr.544/2001 este asigurata de inspectorul scolar general, iar prin decizie au fost nominalizate persoanele desemnate sa indeplineasca atributiile prevazute de aceasta lege.

Informarea publica s-a realizat, in mod constant, prin afisare la sediul institutiei. Periodic sau de fiecare data cand institutia a prezentat un interes public imediat, s-au asigurat difuzarea de comunicate, informari de presa, organizarea de conferinte de presa, interviuri sau brienfiguri. Au fost difuzate ziaristilor informatii de presa legate de activitati ale institutiei. Informatiile de interes public au fost solicitate verbal, fiind precizate pe loc informatiile solicitate (domenii de interes: legislatie scolara, selectie si promovare personal didactic, scolarizare). Solicitarile - adresate de persoane fizice - au fost rezolvate favorabil. Nu s-au inregistrat reclamatii administrative si plangeri in instanta. Urmeaza sa fie elaborat un buletin informativ.

Evidenta in domeniul actelor de studii. Situatia controalelor efectuate. Rezultate, masuri/propuneri.

Necesarul de formulare pentru acte de studii si documente scolare se determina in raport cu cifra de salarizare si numarul de absolventi si se inainteaza de catre directorii unitatilor de invatamant la I.S.J. anual, pana la 15 martie a anului scolar curent. S-a confruntat si oferta trimisa de ROMDIDAC Bucuresti cu prevederile din noul Regulament al Actelor de Studii, aprobat prin OM 3502/03.03.2005, deoarece au aparut noi categorii de acte de studii.

In anul scolar 2005-2006 comenzile unitatilor de invatamant s-au centralizat si computerizat si s-a trimis la ROMDIDAC o comanda cuprinzand urmatoarele acte de studii si documente de evidenta scolara.

- Certificat de promovare teste nationale   - 4390 buc

- Certificat de echivalare a examenului de capacitate        - 30 buc

- Certificat absolvire an completare - 1550 buc

- Certificat absolvire nivel 2 de calificare     - 1550 buc

- Certificate absolvire SAM                              - 1790 buc

- Certificate calificare profesionala nivel I    - 1770 buc

- Certificate absolvire ciclu inferior               - 2830 buc

- Diplome BAC                  - 4490 buc

- Certificate de absolvire a liceului                - 4070 buc

- Certificate competente profesionale         - 2050 buc

- Atestat de competente profesionale         - 750 buc

- Certificate competente profesionale pentru scoala postliceala si de maistri - 310 buc

- Cataloage examen scoli profesionale         - 60 buc

- Cataloage BAC                - 60 buc

- Cataloage teste nationale                             - 100 buc

- Holograme pentru securizarea CNP si Cod Sirues  - 51160 buc

De la ROMDIDAC documentele au fost ridicate de responsabilul cu actele de studii insotit de un delegat. In unitatea de invatamant s-au inregistrat in registrul de evidenta a formularelor actelor de studii tipizate. La repartizarea acestora unitatilor scolare s-a intocmit factura fiscala si au fost descarcate din registrul de evidenta.

Actele de studii s-au completat pe baza notelor obtinute la examenele de absolvire. Inainte de a fi eliberate absolventilor, actele de studii prevazute cu spatiu rezervat pentru aplicarea timbrului sec au fost prezentate la I.S.J. in vederea aplicarii timbrului sec, insotite de un borderou pentru fiecare categorie de acte de studii.

Evaluarea unitatilor de invatamant prin inspectiile de evaluare institutionala, inspectii scolare si statistica inspectiilor efectuate de catre Inspectoratul Scolar al Judetului Gorj in anul scolar 2004/2005.

Inspectii tematice realizate in aceasta perioada cu tematica comuna pentru toate unitatile de invatamant :15

Inspectii RODIS au fost evaluate 14 de unitati de coordonare formate din unitati prescolare, invatamant primar, invatamant gimnazial, invatamant profesional si unitati invatamant liceal.

Inspectii frontale:21

Inspectii speciale: 102 pentru rezolvarea unor reclamatii si sesizari de la nivelul unitatilor de invatamant

Inspectii de specialitate: DEFINITIVAT 2005 : 256

GRADUL DIDACTIC II 2005 : 229 inspectii speciale

GRADUL DIDACTIC II 2006 : 229 inspectii curente

GRAD DIDACTIC I 2005, inspectii speciale 89

La acestea se adauga un numar de 754 preinspectii.

Conform reglementarilor in vigoare, inspectia speciala a cuprins evaluarea prin note a patru ore de curs, iar inspectia curenta evaluarea prin calificative a trei ore de curs; de fiecare data, evaluarea activitatii didactice a candidatilor a avut in vedere toate documentele scolare edificatoare pentru calitatea activitatii didactice, discutii lamuritoare cu conducerea scolii, cu elevii si cu factorii de raspundere din comunitate. In general, acordarea inspectiei curente si a inspectiei speciale a fost confirmata de promovarea examenelor de acordare a gradelor didactice.

Aspecte/Dimensiuni calitative ale invatamantului

Curriculum: continuitate si calitate in programele de reforma curriculara.

Invatamant prescolar

Invatamantul prescolar gorjan se incadreaza in curentul de opinie favorabil ideii conform careia varstele timpurii si educatia la acest nivel sunt decisive pentru formarea tanarului si performantele specialistului de maine.

In judetul nostru se deruleaza Programul de Educatie Timpurie ca parte integranta a Strategiei privind dezvoltarea timpurie a copilului promovata de Guvernul Romaniei, incepand cu septembrie 2004.

Organizarea invatamantului preprimar continuitatea si calitatea programului de reforma curriculara au condus la o reforma adevarata atat in continut cat si in forma.

Politicile MEdC se concretizeaza in aceasta perioada pe urmatoarele prioritati strategice:

v    educatie timpurie, accesul la educatie si la dezvoltarea deplina fara discriminare;

v    realizarea echitatii in educatie;

v    educatia de baza pentru toti, formarea competentelor cheie;

v    cresterea calitatii serviciilor educationale;

v    fundamentarea actului educational pe baza nevoilor de dezvoltare personala;

v    asigurarea complementaritatii educatiei formale, nonformale si informale.

Pentru atingerea obiectivelor propuse pentru invatamantul prescolar s-a insistat pe respectare urmatoarele principii:

v    principiul parteneriatului - colaborare stransa si continua intre institutiile statului si societatea civila care respecta drepturile, asigura protectia si dezvoltarea copilului;

v    principiul calitatii - toate procedurile mecanismele stadardele de evaluare si deciziile trebuie aplicate in scopul imbunatatirii calitatii educatiei;

v    principiul transparentei - toti factorii trebuie consultati si implicati in procesul educational pentru a furniza o viziune clara, precisa pentru toti partenerii in procesul schimbarii;

v    principiul profesionalismului - pentru a ajunge la obiectivele propuse si la standardele europene in domeniul educatiei timpurii, profesionalismul trebuie sa caracterizeze toate activitatile;

v    principiul descentralizarii - in luarea deciziilor sa se respecte punctele de vedere si interventiile pertinente ale institutiilor cuprinse in proiect;

v    principiul non-discriminarii - accesul la educatie pentru toti potentialii beneficiari in acord cu standardele Natiunilor Unite si ale Comisiei Europene privind educatia timpurie.

Aceste prioritati strategice se realizeaza prin programe si proiecte educationale care determina la toti actorii educatiei conduite favorabile unui stil de viata sanatos - mintal, emotional, fizic si socio-moral.

Judetul Gorj a fost implicat activ in derularea unor programe si proiecte care au condus la dezvoltarea invatamantului prescolar:

v    program de integrare a copiilor deficienti in si prin comunitate;

v    program de educatie timpurie "Organizarea invatamantului preprimar, in cadrul caruia s-au efectuat formari cu cadrele didactice si s-au infiintat Centre de Resurse si Perfectionare;

v    program de dezvoltare scolara in comunitatile de rromi in cadrul caruia s-au desfasurat formari ale cadrelor didactice si s-a realizat imbunatatirea dotarilor si conditiilor de mediu scolar ("Accesul la educatie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe rromi" - cofinantare PHARE);

v    "Metoda proiectelor la varstele timpurii";

v    Programul National de educatie ecologica "ECOGRADINITA",

In anul scolar precedent s-au depus eforturi majore pentru atingerea obiectivelor propuse, si, in mare parte s-au atins.

Inspectia scolara.

In anul scolar 2005-2006 s-a efectuat un numar de 210 inspectii,135 fiind efectuate de echipa de metodiste. S-au efectuat:69 inspectii .de specialitate,4 frontale,6 tematice,2 tip Rodis si 46 inspectii speciale :(pentru obtinerea gradelor didactice si, 2 cu caracter special).

Obiectivul principal al inspectiei scolare a fost: indrumarea si controlul, coroborata cu monitorizarea si evaluarea intregii activitati din gradinite. Obiectivele speciale au vizat : realizarea continutului curricular al programei de invatamant, formarea si perfectionarea cadrelor didactice si de conducere si, sporirea eficientei activitatii cu prescolarii Au mai fost vizate doua mari domenii de activitate: curriculum si dezvoltare institutionala si relatiile de comunicare.

Gradinitele inspectate au fost selectionate in raport de graficul unic de inspectie scolara, precum si de informatiile privind activitatea unor cadre didactice in unele unitati prescolare.

Dintr-un punct de vedere, s-au observat progrese in formarea unor atitudini pozitive, in stimularea motivatiei afective si cognitive, in dezvoltarea unor comportamente intra-inter-relationale, prin incurajarea dialogului si a comunicarii: intre copii si copii si adulti.

Instrumentele utilizate in inspectia scolara au fost cele de acumulare de informatii, conform criteriilor si obiectivelor propuse, cum ar fi: conversatia, studiul documentelor, asistenta la activitati, verificarea unitatilor prescolare,(baza didactico-materiala, ambient), evaluarea rezultatelor, etc.precum si, raportul scris, nota de control.

In activitatea de indrumare si control s-au desprins unele competente in specialitate pe plan teoretic si operational, cum ar fi: pregatirea activitatilor, asimilarea continutului curricular, stiintific si educativ, propriu disciplinelor de invatamant predate, asimilarea metodelor si tehnicilor de informare, utilizarea metodelor de evaluare. Au fost descoperite si deficiente de ordin tehnic si metodic, despre care se vor face referiri in materialul de analiza.

I. Incadrarea cu personal:

In judetul Gorj, in anul scolar 2006-2007, functioneaza 366 gradinite de stat,(13 cu program prelungit, 353 cu program normal),5 gradinite particulare , 1 gradinita speciala. Avem 5 grupe pentru invatamantul alternativ, Step by Step, care functioneaza in gradinite cu program prelungit. Exista 577 grupe la invatamantul de stat si 20 grupe in invatamantul particular si alternativ.

Sunt incadrate 631,5 educatoare in invatamantul de stat si 15 educatoare in invatamantul particular.

Privind incadrarea la invatamantul prescolar, teoretic, situatia este excelenta : toate educatoarele sunt calificate.

II. Scolarizarea:

In ultima perioada s-a constatat o crestere a numarului de copii la grupe, precum si a extinderii grupelor cu program prelungit, in mod special, in mediul urban (Gr. M. Eminescu, Gr. Nr.8 Tg - Jiu).

Ponderea cuprinderii copiilor in aceste grupe a fost mare la grupele pregatitoare si grupele mici. Au aparut solicitari si pentru grupele de pitici - anteprescolari (2-3 ani), inscriindu-se in proiectul "Educatia timpurie".

Pe ansamblu, procentul de cuprindere a prescolarilor in anul scolar 2005 - 2006, a fost mai mic in mediul rural, fata de anul precedent.

La invatamantul particular scolarizarea prescolarilor s-a realizat conform regulamentelor de ordine interioara, in baza legislatiei in vigoare.

III. Asigurarea calitatii activitatii instructiv-educative:

Proiectarea didactica

Pentru a asigura la nivelul judetului un punct de vedere comun privind proiectarea activitatii instructiv-educative in concordanta cu exigentele stiintifice, pedagogice si pentru a sprijini cadrele didactice debutante, suplinitoare, titulare, s-a introdus "Portofoliul educatoarei", instrument de lucru al educatoarei si document justificativ al intregii activitati din gradinita, al parcurgerii programului zilnic cu copiii. In anul scolar precedent s-a lucrat dupa "Portofoliul educatoarei" editat de judetul Dolj, avizat de M.Ed.C. In acest an scolar se vor selectiona portofoliul educatoarei si auxiliarele didactice de catre consiliul consultativ al educatoarelor in conformitate cu precizarile M.Ed.C., in urma consfatuirii inspectorilor de specialitate desfasurat la Suceava, in perioada 4-6 sept. 2006, avand la ordinea de zi, printre altele si, "Auxiliarele didactice-criterii de selectie si politici in acest domeniu".

Pentru a asigura accesul educatoarelor la informatii, au fost difuzate in gradinite scrisori metodice elaborate de M.Ed.C., cuprinzand recomandari de specialitate privind organizarea, desfasurarea sau evaluarea actului didactic, cum ar fi:

- Nota privind inscrierile si programul zilnic in gradinita;

- Echitate, acces, calitate in invatamantul prescolar;

- Euritmia in gradinita;

Proiectarea didactica s-a realizat dupa "Programa activitatilor instructiv - educative in gradinita de copii, editia a - II-a revizuita si adaugita.

In elaborarea portofoliilor anuale si semestriale, cadrele didactice au respectat programa in numar mare, gasindu-se si deficiente de ordin tehnic si stiintific, pe care le vom prezenta la 'Puncte slabe '.Majoritatea educatoarelor au aplicat continutul curricular pentru cele 2 nivele de varsta :3-5 ani si 5-7ani.La nivelul I 3-5 ani activitatile au fost gandite si organizate din perspectiva orientarii spre socializare a copiilor, pe cand la nivelul II-5-7 ani, activitatile au fost proiectate si desfasurate din perspectiva pregatirii pentru scoala.

Proiectarea didactica a fost in atentia tuturor managerilor din invatamantul prescolar, in sensul realizarii corecte, a parcurgerii curriculumu-lui ritmic si integral.

Organizarea spatiului educational:

In conformitate cu programa de invatamant, majoritatea gradinitelor au respectat cerintele acesteia si recomandarile date cu ocazia consfatuirilor cadrelor didactice din septembrie 2005.Pornind de la faptul ca obiectivele programei nu se pot realiza decat intr-un mediu adecvat varstei prescolare, cadrele didactice au facut demersuri pentru organizarea unui spatiu educational propice desfasurarii variatelor activitati cu prescolarii.Mediul educational a fost extins in gradinite atat in interior, cat si in exterior.S-au amenajat spatii si colturi pentru copii, s-au imbogatit cu materiale si mijloace didactice.S-au remarcat in mod deosebit gradinitele din municipiu si orase, si o parte din gradinitele din mediul rural. Aspecte negative s-au gasit la gradinitele din zonele periferice, precum si, la Grad, Musetesti, Matasari, Ticleni Nr.1.,Nr.3,Nr.4,Gr.Dragoieni Tg-Jiu------

In scopul imbunatatirii spatiului educational din interiorul si exteriorul gradinitelor, al bunei organizari a activitatilor instructiv-educative, am lansat concursul 'Cea mai frumoasa gradinita cu flori si copii', prilej de competitie intre unitati.Au fost premiate peste 15 unitati, care au amenajat frumoase si eficiente spatii educationale in gradinite si in spatiile de joc.Rezultate bune au obtinut :Gr. 3 -C,Brancusi-,5,6,7,8,9-M.Eminescu-,14, 15,31 Tg-Jiu,Motru 1, 4,7,Rovinari P.P., nr.1, Tg-Carbunesti 1 si PP. Gr.Turceni cu Sc. Primara Turceni, Gr. Ticleni cu Sc Primara Ticleni au obtinut premiul al II-lea in competitie..In mediul urban spatiul educational din interiorul si exteriorul gradinitelor a fost prost gospodarit de educatoarele din orasul Ticleni la Gradinitele Nr.1, Nr3, Nr.4, precum si la Gr. Cu Sc. Primara Dragoieni.

Vom continua preocuparile de amenajare ecologica si functionala a curtilor gradinitelor,a interioarelor, tinand cont ca se relanseaza Programul Ecogradinita, precum si programul Kalokagatia fiind in plina desfasurare.

Se apreciaza implicarea partenerilor educationali in demersurile noastre: primarii, asociatii nonguvernamentale , firme, intreprinderi, institutii,specialisti in diverse domenii, reprezentanti ai comunitatii locale

Desfasurarea activitatilor instructiv-educative.

Cu ocazia inspectiilor de specialitate, am constatat ca s-au inregistrat progrese privind perfectionarea stilului didactic pe categorii de activitate.Majoritatea educatoarelor au abordat continuturile programei in mod serios, au respectat continutul stiintific si educativ, au abordat metodologii didactice adecvate, au antrenat copiii la activitati.

S-au remarcat educatoarele de la Gr. Nr.8,"Vis de copil", Nr25,M.Eminescu, C.Brancusi, Nr.6, Tg-Jiu.

Rezultate proaste au obtinut educatoarele de la Gr.Bratuia, Motru-Sec, Capu-Dealului,,Vladimir Nr.1, Andreesti N r.2, Floresti,Frumusei.

In controalele efectuate in judetul Gorj, in inspectiile realizate individual sau in grup, am gasit cadre didactice preocupate de parcurgerea ritmica si integrala a programei, de aplicarea celor mai moderne si eficiente metode de desfasurare, de implementare a mijloacelor de invatamant in scenariile didactice, de activizare continua si progresiva a copiilor prescolari, de evaluare diversificata a rezultatelor copiilor.

S-au remarcat educatoarele de la Gr. Nr.7 Motru, Turceni,de la gradinitele particulare Tedyy, Sf.Ioan Motru,Pinochio, Samariteanu.

S-au remarcat cu rezultate slabe educatoarele :Parvu Luminita, Oproiu ,Puiu,-----------

IV Activitatea de formare continua.

Activitatea de formare continua a fost organizata la nivelul gradinitalor sau grupurilor de gradinite prin comisii metodice, cat si la nivel judetean prin cercuri pedagogice pe sectoare/ zone, unde ,au fost organizate si desfasurate actiuni practice cu copiii si actiuni teoretice de informare in specialitate si perfectionare cu cele mai noi tehnici si metode de lucru cu prescolarii. Rezultate deosebite in activitatile cercurilor pedagogice s-au remarcat la: Gradinitele:Nr. 8, C.Brancusi, M. Eminescu, Vis de copil, ,Nr. 1,Nr.24, Nr,22,Nr.15Tg-Jiu,Motru, Tg-Carbunesti, Novaci,Tismana Turceni , Stoina.

Se face precizarea ca activitatea cercurilor pedagogice a suferit modificari datorita miscarilor sindicale, repliindu-se flexibil in perioadele urmatoare in majoritatea cercurilor pedagogice . Au aparut si unele disensiuni in aceasta etapa, unele cu urmari de durata, dar, s-au reglat pe parcursul anului scolar.

Perfectionarea cadrelor didactice prin CCD Tg-Jiu, s-a realizat de catre metodisti ISJ si CCD,si a cuprins cursuri /stagii de abilitare curriculara, de didactica specialitatii si in domeniul stiintelor educatiei pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar-avizate de M.Ed.C. Tema dezbatuta a fost: "Finalitatile educatiei ,'la care au participat cadre didactice cu definitivatul in invatamant, gradul didactic II si I.

Perfectionarea educatoarelor prin grade didactice a cuprins un numar mare de cadre didactice, in special pentru definitivat si gradul al II -lea, pentru care s-au desfasurat inspectii curente si speciale.Surprinderea a fost diferenta mare intre rezultatele obtinute la inspectii si finalitatile examenelor de la Departamentul de Perfectionare a Personalului Didactic" C. Brancusi".

Au fost initiate parteneriate educationale intre gradinite din mediul rural si mediul urban, in cadrul judetului, interjudetene cu judetele: Dolj, Valcea, Mehedinti,Arges, etc. precum si cu scolile generale partenere, contribuind cu succes la popularizarea bunelor practici educationale.

Au fost organizate simpozioane judetene, interjudetene, nationale si internationale, unde s-au obtinut rezultate deosebite, foarte reusite.S-au evidentiat colectivele de educatoare de la gradinitele :Gr.Nr8 , "Vis de copil, M. Eminescu,Nr.6 Tg-Jiu,Tg- Carbunesti Nr.1. Au fost abordate urmatoarele tematici :"Conceptul de comunicare in prescolaritate", "Egalitatea sanselor in educatie", "Eminescu si copii","Sarbatori religioase, datini si obiceiuri la romani","Egalitatea sanselor la educatie prin tratare diferentiata","Datini si obiceiuri din folclorul romanesc", "Sa iubim si sa ocrotim natura frumosi si sanatosi"- program coroborat intre educatia ecologica si educatia fizica.

Activitatea desfasurata in cadrul Centrului de Resurse Umane a fost densa, diversificata, de calitate. Aici s-au sustinut activitati in cadrul cercurilor pedagogice , s-au derulat actiunile de formare continua, s-au desfasurat lectii cu parintii, activitati cu prescolarii, precum si toate activitatile cuprinse in Programul Socrates,avand locatia -Gr. Nr.8 Tg-Jiu.

Conducerea unitatii a facut demersuri sustinute pentru amenajarea spatiului, pentru imbogatirea bazei didactico-materiale, pentru dezvoltarea centrului de documentare si informare pedagogica, fiind apreciat la maximum de catre toti vizitatorii profesionisti.

Au fost derulate programe de dezvoltare scolara si programe scolare cu parteneri straini prin Programul international Socrates-Comenius I si II.Au fost cuprinse Gradinitale: Polovragi, M.Eminescu si Gr. Nr.8 Tg-JIU, avand la ordinea de zi urmatoarele tematici: "Educatia muzicala", "Pace prin arta si jocuri', " Natura si alimentatia sanatoasa".Prin desfasurarea acestor actiuni, s-au facut schimburi de experienta in tarile partenere, fiind si gazde onorabile, eficienta mare constand in armonizarea sistemului educational din unitatile prescolare europene, intrate in program, s-au diversificat strategiile de lucru cu prescolarii, s-au facut schimb de metode si modalitati de lucru, s-a intensificat activitatea de invatare a limbilor straine. Pentru anul scolar in curs, Gr. Nr.8 continua activitatea in cadrul programului,avand avizul favorabil de la Agentia Nationala.

S-au desfasurat actiuni de parteneriat international ,Spring Day in Europa", fiind incluse o multime de gradinite, altele au intrat in programe noi, cum ar fi ;Sa invatam despre padure", "Ecoscoala"(Gr.Baia de Fier, Tismana, Nr.4 Motru, Nr. 1 Tg-Jiu,Gr. Vis de copil Tg-Jiu,)

S-au extins participarile la simpozioane cu lucrari metodico-stiintifice, cu creatii literare si artistico-plastice ale educatoarelor si prescolarilor, in tara si strainatate.Gr. "C. Brancusi"s-a evidentiat la Concursul de Grafica si Poezie-interferente culturale internationale,editia aIII-a- Fundatia "Paul Polidor -Bucuresti, Gr, "Vis de copil" la festivalul international "Copilarie in armonie".

V-Activitatea educativa:

La nivelul judetului Gorj s-au desfasurat activitati educativ variate, multe dintre ele ,in parteneriat cu comunitatea locala, cu institutii de stat (Palatul copiilor, Scoala de muzica, Teatrul Dramatic "Elvira Godeanu", Agentia de protectia mediului ),cu organizatii nonguvernamentale,etc.S-au desfasurat actiuni cu ocazia evenimentelor nationale si religioase, la aniversari de gradinite (Gr, nr6, M.Eminescu, Gr .N.r.26 Tg-Jiu, de Ziua Europei, unde au participat majoritatea gradinitelor din orase, si o parte din gradinitele de la comune. Gradinitele Nr.1 Motru, Nr.8 si "C.Brancusi" Tg-Jiu- au fost selectionate la Concursul National "Castigi usor cu Wiesana Junior",prilej de maxima creativitate unde copiii si educatoarele au realizat lucrari deosebite.

VI-Proiecte-programe educationale derulare in anul scolar 2005-2006:-Educatia pentru protectia mediului inconjurator-Ecogradinita;

-Educatia parintulor in beneficiul copiilor-Educam asa! ;

-Educatia prin educatie fizica si sport-Kalokagathia ;

-Educatia timpurie;

-Amenajarea spatiului educational pe arii de stimulare;

-Strategia nationala de dezvoltare a invatamantului prescolar-M.Ed.C. si Institutul de Stiinte ale Educatiei;

-Pastrarea si conservarea portului popular si a traditiilor locale.

In anul scolar precedent s-au obtinut rezultate foarte bune in unitatile unde s-au desfasurat aceste proiecte. Pentru anul scolar in curs, se continua actiunile demarate, si se extind in noi unitati prescolare.Se vor declansa competitii si concursuri pe diferite teme, se vor cauta sponsori pentru premierea castigatorilor.

VII-Baza didactico-materiala

Conducerile unitatilor de invatamant prescolar au fost preocupate de buna gospodarire si dezvoltare a bazei didactice prin atragerea de sponsori si implicarea parintilor in viata gradinitei. Ei au asigurat baza didactica a prescolarilor( rechizite, caiete individuale,)S-au amenajat spatii de documentare a educatoarelor (Centrul de Resurse Umane -Gr. Nr.8 Tg-Jiu, foarte bine dotat si utilizat de cei interesati, Gr, Polovragi, Gr. M .Eminescu, Gr. Vis de copil, Gr. C.Brancusi Tg-Jiu, Gr. Nr, 1, Nr4, Nr7, Sf,Ioan din Motru ,Gr, PP, Nr.1, si Nr.4 Rovinari, Gr Tg-Carbunesti, Baia de Fier,Turceni,etc

VIII-Recomandari pentru eliminarea deficientelor, ameliorare, dezvoltare.

-Pregatirea sustinuta pentru desfasurarea activitatilor cu prescolarii;

-Aplicarea corecta a curriculumu-lui national;

-participarea educatoarelor la programele de formare si autoperfectionare;

-Implementarea in demersurile didactice a celor mai eficiente strategii si modalitati,a celor mai noi si moderne mijloace de invatamant,

Obtinerea unor rezultate bune cu prescolarii in activitatile curriculare si extracurriculare;

-Monitorizarea activitatii pentru eficientizarea programului managerial in procesul instructiv-educativ.

IX-Proiecte,programe propuse pentru anul scolar 2006-2007.

Se vor continua principalele proiecte si programe derulate si in anul scolar precedent , se vor extinde si in alte unitati, in mod special in gradinitele rurale, unde sunt mai slabe preocuparile educatoarelor.Inspectia de specialitate va fi receptiva la toate initiativele d-lor, si le va sprijini in mod corespunzator.

-Educatia parintilor-Educam asa!,

-Educatia pentru sport-Kalokagathia,

-Educatia timpurie,

-Educatia pentru protectia mediului-Ecogradinita,

-Pastrarea si conservarea portului si traditiilor populare romanesti.

-Educatia interculturala.

-Educatia artistico-plastica-metode, tehnici clasice si moderne in artele plastice.

Pe parcursul anului scolar, se vor evalua rezultatele copiilor si ale cadrelor didactice, se vor valorifica prin popularizarea lor,prin spectacole, concursuri,competitii, expozitii cu fotografii, cu lucrari realizate prin metode, tehnici clasice si moderne in artele plastice, colectii de obiecte traditionale romanesti.

X-Tematica cercurilor pedagogice:

-I- Perfectionarea cadrelor didactice cu ocazia consfatuirilor, in plen si pe cercuri pedagogice-sem.I ;

-II-Educatia artistico-plastica-metode, tehnici clasice si moderne in artele plastice-sem.I.

-III-Inteligente multiple-tratarea diferentiata- activitati bazate pe principiile invatarii moderne-sem.al-II-lea;

-IV-Optimizarea lectiilor de educatie fizica prin armonizarea proiectarii didactice in functie de baza sportiva si materialele didactice disponibile in gradinita-sem. al-II-lea.

XI-Activitati propuse prin CCD, Tg-Jiu.

-Curs-Aplicarea programei in mod personalizat la copiii cu deficiente fizice si intelectuale.Grup tinta:educatoarele stagiare, cu def, si gr.al II-lea, optional cu gr,I.-care predau la grupe de prescolari cu deficiente.

Pentru formarea si dezvoltarea principalelor competente specifice educatiei de baza (scriere, abilitate de comunicare, calcul aritmetic, capacitate de adaptare la situatii noi, gandire critica, lucrul in echipa) s-a efectuat o monitorizare sustinuta a programelor educationale s-a creat un mediu educational stimulativ si s-a urmarit fiecarui copil.

Pentru eliminarea elementelor de discontinuitate dintre invatamantul prescolar si primar, la nivelul obiectivelor si al continuturilor programelor au avut loc intalniri in cadrul grupurilor de lucru pentru revizuirea programelor, consultari cu cadrele didactice pentru modificari curriculare la nivelul grupei pregatitoare si a claselor I-II.

Din perspectiva legislativa privind debutul scolaritatii la 6 ani s-au desfasurat o serie de activitati comune invatatori-educatoare , dezbateri publice care au condus la modificari in planul de invatamant si programele scolare.

La nivel conceptual-proiectiv, invatatorii din majoritatea scolilor gorjene demonstreaza cunoasterea Curriculum-ului National, intocmind planificari calendaristice si detalieri de continut coerente si functionale, asigurand prin proiectare parcurgerea ritmica si integrala a continuturilor, in conformitate cu orizontul referential al disciplinelor scolare.

La nivelul lectiilor, se manifesta preocupari pentru realizarea unei proiectari coerente care sa asigure particularizarea demersurilor in functie de caracteristicile fiecarui colectiv, de trasaturile psihointelectuale ale fiecarui elev, acordand atentia cuvenita laturii conceptuale a activitatii didactice prin realizarea unor parcursuri didactice cu un evident caracter practic-aplicativ. Lectiile, in multe cazuri, dezvolta intelegerea si sentimentul de respect pentru diferente. Elevii sunt incurajati sa-si asume raspunderea pentru propria lor invatare, sa lucreze impreuna, sa vorbeasca despre modul in care invata in timpul activitatilor.

Comunicarea interpersonala, invatator-elev, elev-invatator si elev-elev, se realizeaza, in general, in acord cu cerintele situatiilor concrete de comunicare, iar interactiunile pedagogice practicate sunt atat frontale, grupale si / sau independent individuale.

Formarea notiunilor si conceptelor fundamentale se realizeaza prin utilizarea permanenta a terminologiei specifice, prin crearea situatiilor de invatare care asigura incadrarea acestora in sisteme coerente si logice. Pentru asigurarea intuitivitatii si accesibilitatii procesului de predare invatare, invatatorii / institutorii utilizeaza constant mijloacele de invatamant din dotarea scolii sau confectionate prin efort propriu si folosesc strategii ce permit valorificarea eficienta a resurselor materiale si procedurale de care dispun, realizand lectii eficiente la toate disciplinele.

Actiunile evaluative sunt firesc integrate in actul didactic, sunt abordate ca procese componente ale acestuia si deseori sunt realizate prin utilizarea metodelor alternative de evaluare.

Temele pentru acasa, echilibrate ca volum si corespunzatoare calitativ asigura transferul vertical si orizontal si permit continuarea procesului de invatare.

Tinand cont de faptul ca un ambient bogat in stimuli (expunerea produselor copiilor, posibilitatea accesului la materiale si informatii, planse, harti etc.) dezvolta interesul, curiozitatea si creativitatea elevilor, majoritatea invatatorilor desfasoara activitatea intr-un cadru ambiental corespunzator.

Invatamantul primar

Masura dezvoltarii unei societati in care scoala, ca institutie a cunoasterii detine o pozitie fundamentala,poate fi relevata nu numai de indicatori economici si de calitatea vietii ,ci si de cei care privesc educatia si calitatea acesteia ,respectiv de indicatori vizand modul de organizare a cunoasterii si invatarii,tipurile de performante asteptate,calitatea activitatii educative si modalitati de distribuire in societate a educatiei.

Cantitatea de cunoastere provenita din scoala si abilitatile cognitive dezvoltate nu sunt singurele rezultate ale scolaritatii. O larga gama de caracteristici noncognitive este observata sau masurata la toti absolventii. Intervalul acestora,tacit sau explicit promovate scolar,include trasaturi sociale,personale si ideologice,care sunt la fel de importante ca si abilitatile cognitive.

I.S.J.Gorj si-a sistematizat functiile manageriale valorificand ideile cuprinse in principalele acte normative referitoare la domeniul educatiei din Romania. Diagnoza realizata la nivelul sistemului de invatamant a avut ca scop imbunatatirea actului educational din fiecare unitate scolara contribuind la formarea continua a resurselor umane prin invatarea permanenta,precum si dezvoltarea coeziunii sociale,implicarea comunitatii locale in actul educational.

Aceste demersuri au fost sustinute prin colaborarea cu institutiile comunitatii locale: Prefectura,Consiliul Judetean,Directia Judeteana pentru Protectia Mediului,Directia Judeteana pentru Sanatate Publica,Inspectoratul Judetean de Politie,Directia Judeteana de Protectie a Copilului.

Compartimentul "Curriculum si inspectie scolara" a avut ca obiective prioritare monitorizarea si evaluarea calitatii procesului educational si sprijinirea unitatilor scolare in vederea imbunatatirii calitatii educationale.

1. Analiza institutionala a I.S.J.Gorj si a unitatilor de invatamant

Politica educationala a I.S.J.Gorj s-a orientat spre:

v    O reforma sistemica,vizand toate componentele,in conditiile considerarii cu prioritate a calitatii,echitatii si eficientei;

v    O reforma continua,cu valorificarea rezultatelor obtinute pana in prezent si asigurarea stabilitatii necesare atingerii obiectivelor propuse;

v    O reforma asumata,prin responsabilizarea partenerilor strategici si prin asumarea de catre acestia a programelor nationale de dezvoltare a sistemului educational.

Managementul institutional s-a sprijinit pe competenta,responsabilitatea si eficienta in organizare a echipei de inspectori scolari,dezvoltand un climat organizational favorabil,bazat pe comunicarea deschisa. Grupurile de lucru ale inspectorilor si invatatorii metodisti au realizat periodic o analiza obiectiva a tuturor nivelurilor de management,bazate pe date relevante.

Dezvoltarea institutionala a fost corelata cu realizarea unui veritabil parteneriat scoala-comunitate locala.

In anul scolar 2005-2006,evaluarea externa a unitatilor scolare s-a realizat prin cinci tipuri de inspectii : tematice,RODIS, de revenire,curente si speciale pentru definitivare si grade didactice(336 din care inspectii curente pentru gradul I si al II-lea -212,inspectii speciale pentru definitivat-65,iar inspectii speciale pentru gradul al II-lea- 59).

Toate inspectiile scolare au urmarit identificarea punctelor tari si a punctelor slabe din activitatea desfasurata la nivelul unitatilor scolare,consilierea si evaluarea cadrelor didactice,evaluarea calitatii actului predare-invatare-evaluare,precum si depistarea oportunitatilor si amenintarilor,la nivelul mediului extern.

In contextul aderari la Uniunea Europeana si pentru succesul politicilor de coeziune economica si sociala,ce conditioneaza calitatea resurselor umane si adaptarea structurala a fortei de munca,un rol important revine bunelor relatii pe care unitatile de invatamant le au cu comunitatea locala. Principalele directii de activitate ale I.S.J.,in acest sens,sunt:

relatia armonioasa cu autoritatile publice,administrative si cu institutiile judetene;

asigurarea comunicarii cu organizatiile sindicale din judet si dezvoltarea parteneriatului social;

o corecta colaborare cu societatea civila;

acorduri de cooperare cu parteneri sociali interesati (agenti economici,institutii culturale)

Programele educative au fost sustinute de parteneriate specifice cu Inspectoratul Judetean de Politie,Directia Generala pentru Protectia Copilului,Centrul Judetean de Prevenire si Consiliere Antidrog si Tribunalul Gorj.

Inspectoratul Scolar Judetean Gorj,unitatile scolare,C.C.D. si C.J.A.P. au stabilit relatii de consecvente de parteneriat cu institutii de invatamant superior din tara(Universitatea "Constantin Brancusi",Gorj,Universitatea "Aurel Vlaicu",Arad ), asigurandu-se cursuri de formare continua a invatatorilor si institutorilor.

O relatie permanenta este realizata cu Inspectoratul de Protectia Muncii Gorj si Grupul de Pompieri Gorj,institutii care consolideaza si coordoneaza respectarea masurilor de prevenire a accidentelor elevilor si personalului din unitatile din invatamant.

Administratia locala,de asemenea a acordat sprijinul cuvenit unitatilor de invatamant prin investitii,activitati de dezvoltare si de intretinere.

Inspectorii I.S.J.Gorj s-au aflat la dispozitia publicului in zilele de audiente si prin raspunsurile la petitiile inregistrate.

Cadrele didactice din judetul nostru au valorificat oportunitatile oferite de diferite forme de asociere profesionala (Societatea Invatatorimii Gorjene).

2. Reteaua unitatilor de invatamant

In anul scolar 2005-2006,in judetul nostru,au functionat 240 scoli doar cu clasele I-IV ( rural - 221, urban - 19), 135 scoli cu clasele I-VIII, (rural 104, urban -31) si 32 scoli cu clasele I- XII ( rural -9, urban -23).

3. Resurse umane

In anul scolar 2005-2006,in invatamantul primar din judetul Gorj au functionat un numar de 1044 de cadre didactice din care titulari -935 si suplinitori calificati -109. din cei 1044 de invatatori si institutori,496 au gradul didactic I,194 au gradul didactic II,218 au definitivatul ,iar 136 sunt debutanti.

La nivelul compartimentului de formare profesionala au fost identificate prioritati de perfectionare,analizandu-se diagnoza cadrelor didactice debutante din judet. S-a realizat un program de formare la care au participat peste 350,asigurandu-se suportul formativ/informativ necesar. Calitatea procesului de formare continua s-a evidentiat prin activitati metodico-stiintifice si psihopedagogice organizate la nivelul cercurilor pedagogice.

In perioada 2005-2008 s-au inscris la examenul pentru definitivare si obtinerea gradelor didactice 336 de cadre didactice.

In domeniul formarii continue curente I.S.J.in colaborare cu C.C.D. si-a diversificat oferta,avand in vedere analiza de nevoi pentru invatatori si institutori. Astfel,la invatamantul primar au fost organizate doua stagii de instruire pentru responsabili de cercuri pedagogice si comisii metodice.

S-a asigurat extinderea invatarii informatizate conform sistemului AEL,un numar insemnat de cadre didactice urmand cursurile de initiere in calculator.

S-a urmarit participarea cadrelor la programele U.E. din domeniul educatiei si formarii profesionale si diseminarea exemplelor de buna practica din parteneriate internationale si realizarea de parteneriate scolare intre unele scolile din Gorj si scolile din alte judete,intre scolile din judet si scolile din U.E.

4. Populatia scolara

In judetul Gorj,in anul scolar in reteaua unitatilor scolare la invatamantul primar au fost cuprinsi 18 202 elevi,din care in mediul urban-7622 elevi,rural-10580 elevi.

Dintre acestia,un numar de 10219 elevi au fost cuprinsi in invatamantul simultan.In clasa I au fost cuprinsi un numar de 4195 elevi,in clasa a II a ,4250 elevi,in clasa a III a,4994 elevi iar in clasa a IV a,4763 elevi.

5. Finantare

In conformitate cu prevederile legale,invatamantul primar,in cea mai mare parte a acestuia,este finantat de catre comisiile locale,din bugetul unitatilor administrativ-teritoriale. Au fost repartizate si utilizate credite importante prin intermediul contabilitatii proprii unitatilor scolare sau al contabilitatii primariilor.

Pentru rezolvarea si a altor probleme materiale ale unitatilor de invatamant finantate de la bugetul de stat,acestea au initiat si organizat actiuni pentru obtinerea de venituri proprii,utilizate in completarea resurselor bugetare.

6. Situatia bazei materiale

Cladirile scolare din judetul Gorj sunt intr-o stare fizica buna,fiind in totalitate constructii din zidarie. Scolile din mediul urban se prezinta foarte bine,deoarece au beneficiat de fonduri pentru intretinere. Si la scolile din mediul rural au fost efectuate lucrari ca: reparatii la acoperisuri , reparatii sau inlocuiri ale ferestrelor si pardoselilor,revizii ale instalatiilor electrice si de incalzire,precum si schimbarea instalatiilor de incalzire.

Exista in judet cladiri scolare cu degradari majore suferite in timp si care nu prezinta siguranta in exploatare ( Scoala Primara Valea 1,Bolbosi).

In urma ploilor abundente si a alunecarilor de teren au fost afectate unele scoli din localitatile Rosia de Amaradia,Farcasesti,Licurici,Negomir.

Unele unitati scolare de confunda cu o lipsa acuta a spatiului de invatamant,in raport cu efectivele scolare,fiind nevoie sa se amenajeze sali de clasa in diverse spatii (Scoala Primara Valea 2,Bolbosi).

Cladirile in care isi desfasoara activitatea unitatile de invatamant primar de pe raza judetului Gorj apartin,in majoritate domeniului public al Primariilor. Exceptie face Scoala Generala Turceni nr.2 care a fost revendicata de fostii proprietari.

Analizand situatia unitatilor scolare se poate constata faptul, ca,spre deosebire de unitatile de invatamant din mediul urban,cele situate in mediul rural nu dispun de utilitatile necesare indeplinirii normelor de autorizare sanitara,neavand apa curenta,grupuri sanitare corespunzatoare,dimensiuni ale salilor de clasa si iluminat natural conform standardelor.

7. Dimensiuni calitative ale invatamantului

Exista invatatori care isi concep activitatea in concordanta cu noile cerinte,manifesta disponibilitate fata de noua politica educationala bazata pe un registru larg de competente,punand accent pe latura formativa a actului de invatare. Astfel,s-a observat ca in practica scolara reusesc sa elaboreze,sa adopte,sa aplice si sa interpreteze curriculum-ul,sa selecteze cele mai adecvate continuturi pentru fiecare situatie de invatare. Tot mai multi invatatori s-au implicat in elaborarea unor proiecte scolare educationale si in aplicarea acestora. Este incurajata munca in echipa,mobilierul modular facilitand desfasurarea activitatii in acest mod.

S-a pus accent pe identificarea nevoilor de invatare ale elevilor ,pe organizarea clasei in functie de aceste nevoi,asigurandu-se in clasa un climat propice desfasurarii activitatii de invatare,elevul fiind considerat partener. In cazul disciplinelor prevazute in planul cadru s-a urmarit realizarea finalitatilor ciclului primar si s-a acordat atentie speciala copiilor cu ritm lent de lucru,elevilor timizi,precum si celor cu probleme de comunicare. Monitorizarea evolutiei elevilor s-a realizat printr-o varietate de metode si instrumente didactice.

Invatatorii s-au implicat in desfasurarea activitatilor extrascolare si a concursurilor judetene si nationale,elevii obtinand insemnate premii si mentiuni.

In urma inspectiilor scolare s-a constat ca invatatorii ar trebui sa manifeste mai multa grija pentru asigurarea unui climat educational adecvat in clasa,sa se monitorizeze progresul elevilor in dobandirea competentelor intelectuale pentru a-i identifica pe cei ce intampina dificultati in invatare,sa stimuleze mai mult invatarea prin cooperare in defavoarea competitiei,sa asigure elevilor consiliere in rezolvarea unor situatii conflictuale in vederea reglarii comportamentului scolar,sa colaboreze in permanenta cu parintii copiilor.

Nu putem trece cu vederea efectele negative ale obisnuintei de a substitui unele ore (muzica,educatie plastica,educatie fizica,abilitati practice) in favoarea celor de limba romana sau matematica considerate a fi mai importante.

In putine cazuri activitatea de invatare este un scop in sine si se intalneste la cadrele didactice fara experienta, la care uneori legaturile dintre momentele lectiei se realizeaza rigid. S-au facut recomandarile necesare invatatorilo la care s-au remarcat vadite tendinte de transmitere a unor continuturi excesive,in defavoarea asimilarii acestora prin explicatii si exemple concrete,interactivitate si participarea elevilor.

Actul evaluarii a abandonat in majoritatea scolilor metodele clasice,traditionale,in favoarea celor moderne si alternative,dar au existat si situatii in care notarea s-a facut in salturi,fara testare predictiva sau de achizitie si progres. La discipline precum limba romana,istorie si geografie comunicarile din comisiile metodice au relevat dificultati de punere in practica ,semnaland absenta unor modele de itemi sau imposibilitatea operationalizarii si cuantificarii unor obiective. S-au intalnit la unii invatatori instrumente complexe de evaluare si autoevaluare,de la cataloage personale pana la fise speciale de evaluare pentru diferite activitati si produse ale elevilor.

Participarea la educatie a copiilor si tinerilor rromi a vizat cresterea gradului de cuprindere,la nivel primar si gimnazial,ameliorarea calitatii resurselor umane,proiectarea ofertei educationale in scopul promovarii interculturalitatii si asigurarea acesului adultilor rromi la educatie. In acest sens s-au desfasurat cursuri in programul "A DOUA SANSA" la scolile nr.2 si 5 din Targu-Jiu si la Grupul Scolar Industrial Turceni.

Masuri de ameliorare :

v    Proiectarea si realizarea unor parcursuri didactice care sa puna un accent si mai mare pe "construirea" unor contexte de comunicare, sa permita imbunatatirea exprimarii orale si scrise la elevii din mediul rural utilizand strategii didactice care sa tina cont de diversitatea culturala, de diferentele individuale ale copiilor din clasa.

v    Generalizarea utilizarii strategiilor interactive si participative in scopul realizarii unei instruiri mai dinamice si mai atractive, prin toate tipurile de lectii si la toate clasele.

v    Proiectarea activitatii de evaluare pe baza unor obiective bine definite si a descriptorilor de performanta, inregistrarea sistematica a rezultatelor obtinute de elevi in "caietul invatatorului" si valorificarea lor in proiectarea secventelor de invatare ulterioare.

Activitatea in cadrul invatamantului gimnazial si liceal este reflectata in rezultatele obtinute la examenele nationale

Organizarea si desfasurarea examenelor nationale

Una din prioritatile Inspectoratului Scolar Judetean Gorj pentru acest an scolar, a constituit-o pregatirea, organizarea si desfasurarea examenelor cu caracter national: Teste Nationale, Bacalaureat, Examenele de Absolvire, precum si Concursul unic de titularizare, asigurarea cu personal calificat a unitatilor de invatamant.

I.        Situatia statistica a rezultatelor examenului de bacalaureat, sesiunea august - septembrie 2006.

a)     Situatia numerica a candidatilor, pe ansamblu si pe probe de examen

Candidati inscrisi :                  1188

Candidati prezenti:                1107

Candidati promovati:                          443

Candidati respinsi:                 664

Candidati neprezentati:        81

Procent de promovabilitate inainte de contestatii: 39,87 %, iar dupa contestatii: 40,02 %.

b)     Analiza modului de desfasurare a contestatiilor si rezultatele statistice ale acestora:

EXAMENUL DE TESTE NATIONALE SESIUNEA IUNIE 2006

In vederea pregatirii examenului de teste nationale s-au intreprins urmatoarele actiuni:

S-au transmis fiecarei scoli cu clasele I-VIII, Ordinul nr. 4871/31.08.2005, privind Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de Teste Nationale. Aceasta a fost dezbatuta in fiecare colectiv didactic, incepand cu luna octombrie 2005. S-a transmis fiecarei unitati de invatamant un calendar cu actiunile, datele si responsabilitatile pentru pregatirea si organizarea examenului.

In fiecare unitate de invatamant s-au organizat puncte de prezentare si popularizare a acestor metodologii, afisandu-se si graficul de desfasurare si alte materiale privind derularea actiunilor.

In cadrul emisiunilor de radio, TV si in presa scrisa, a fost prezentata, de catre inspectorii generali si membrii comisiilor judetene, modul de organizare si desfasurare a acestor actiuni.

Prin decizia inspectorului scolar general, s-a constituit comisia judeteana, pentru fiecare actiune realizandu-se repartizarea sarcinilor concrete pentru fiecare membru al comisie.

S-au tiparit 5000 de brosuri cuprinzand Metodologia de inscriere in clasa a IX-a in liceu si in Scolile de Arte si Meserii, care au fost transmise, sub semnatura, fiecarui absolvent de clasa a VIII-a promotia 2006, pentru consultarea lor de catre elevi si parintii acestora.

Pentru familiarizarea elevilor cu atmosfera in centrele examenului de Teste Nationale, s-au organizat simulari pentru fiecare proba de examen (Limba si literatura romana, Matematica si Istoria romanilor / Geografia Romaniei) in perioada 3-10 martie 2006.

Rezultatele au fost valorificate in sedintele cu parintii si elevii claselor a VIII -a, stabilindu-se masuri concrete de sprijin al elevilor si programul suplimentar de pregatire.

S-au constituit 22 de centre de testare, 3 centre zonale de evaluare si s-au arondat scolile in functie de efectivele de elevi si distanta care le separa.

O atentie deosebita s-a acordat transportului elevilor de la scolile de provenienta la centrele de examen si s-a asigurat securitatea si asistenta medicala pe toata perioada examenelor.

Pentru transportul elevilor in centrele de testare s-au stabilit masuri concrete, in colaborare cu comunitatile locale. Directorii de scoli au imputernicit, prin decizie, cadre didactice care au insotit elevii in aceste centre.

In vederea asigurarii unei supravegheri atente pentru toate centrele de examen, atat in mediul urban, cat si in mediul rural si pentru asigurarea caracterului externalizat al examenului, peste de 600 de cadre didactice au fost dislocate, cu mijloace de transport, pentru supraveghere in centrele de examen, pe urmatoarele trasee:

1.     Tg Jiu - Bumbesti jiu - Novaci si retur - 1 autocar;

2.     Tg Jiu - Tg Carbunesti si retur - 1 autocar;

3.     Tg Jiu - Rovinari si retur - 1 autocar;

4.     Tg Jiu - Balteni si retur - 1 autocar;

5.     Tg Jiu - Stoina si retur - 1 autocar;

6.     Turceni - Turburea si retur - 1 autocar;

7.     Tg Jiu - Matasari si retur - 1 autocar;

8.     Tg Carbunesti - Bustuchin si retur - 1 autocar;

9.     Tg Jiu - Pestisani - Tismana si retur - 1 autocar.

In fiecare dimineata a probei de examen, subiectele au fost preluate de catre presedinti si secretari de la I.S.J.Gorj, fara a avea evenimente deosebite. De la centrele de testare, lucrarile au fost transportate la centrele zonale de evaluare de catre presedinti si secretari sub supravegherea organelor de politie.

Au fost intocmite programe de parteneriat cu Inspectoratul Judetean de Politie, Jandarmeria si Directie de Sanatate publica Gorj, prin care am solicitat sprijin si supraveghere in timpul probelor de examen. Timpul mediu de multiplicare a fost de 10 min. subiectele fiind distribuite la sali in cel mai scurt timp.

Toate centrele de examen au fost dotate cu copiatoare, calculatoare, televizor, aparate de radio, hartie tipizata, hartie de scris, toner, stampila.

Conform metodologiei s-au primit din partea unitatilor de invatamant propuneri pentru presedinti, membrii, secretari, informaticieni, profesori evaluatori si supraveghetori. S-au definitivat listele, au fost validare in Consiliul de Administratie al ISJ Gorj, si au fost constituite comisiile de evaluare, prin tragere la sorti, conform Metodologiei, cu 48 de ore inainte de inceperea examenului.

S-au asigurat conditiile legale pentru pastrarea documentelor de examen.

In tot anul scolar 2005-2006, tematicile de control si indrumare au avut un punct distinct referitor la preocuparea conducerilor de scoli si a cadrelor didactice pentru pregatirea elevilor in vederea sustinerii examenului de Teste Nationale. Elementele semnificative au fost prelucrate in sedintele de lucru cu directorii.

In urma examenului de Teste Nationale, s-au inregistrat urmatoarele rezultate:

Inaintea contestatiilor:

Nr. elevi inscrisi : 4642

nr. elevi prezenti la toate probele: 4566

nr. elevi promovati la toate probele:3754

din care:

medii intre 5 - 5.99: 574

medii intre 6 - 6.99:1031

medii intre 7 - 7.99: 967

medii intre 8 - 8.99: 770

medii intre 9 - 10: 412

Procentul de promovabilitate, inainte de contestatii, este de 82,22

Dupa contestatii:

Nr. elevi inscrisi : 4642

nr. elevi prezenti la toate probele: 4566

nr. elevi promovati la toate probele:3770

din care:

medii intre 5 - 5.99: 590

medii intre 6 - 6.99:1025

medii intre 7 - 7.99: 963

medii intre 8 - 8.99: 772

medii intre 9 - 10: 420

Au fost trimise pentru Comisia Judeteana un numar de 377 contestatii din care
s-au modificat 84, iar pe obiecte 65 la Limba si literatura romana, 11 la Matematica, 1 la Istoria romanilor si 7 la Geografia Romaniei.

Procentul de promovabilitate, in urma contestatiilor, este de 82,57

SITUATIA privind rezultatele la invatatura la sfirsitul semestrului II

FORMULAR NR.1Anul scolar 2005           / 2006

╔═══════╦══════════════╦══════════════╦══════════════╤══════╤════════════════════╦═══════════════════════╦══════════════╦══════════════╗

║ ║Elevi inscrisi║ Elevi ramasi ║ Numar elevi │Total │-promovati pe medii ║- corigenti la║Cu sit.scolara║ Nescolarizati║

║ ║ la inceput an║ sfirsit trim.║promovati  │promov│──────┬──────┬──────║─────┬─────┬─────┬─────║ neincheiata ║───────┬──────╢

║ ║ TOTAL │ Fete ║ TOTAL │ Fete ║ TOTAL │ Fete │% │5-6.99│7-8.99│ 9-10 ║ 1ob.│ 2ob.│ 3ob.│ 4ob.║ TOTAL │ Fete ║ TOTAL │ Fete ║

╠═══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║cl.I-IV║ 20207│ 9887║ 20113│ 9841║ 19694│ 9644│ 97.92│ 3614│ 7120│ 8960║86│ 113│70│ 103║ 34 │15 ║ 15 │ 7 ║

║ Urban║8562│ 4272║8541│ 4264║8438│ 4209│ 98.79│ 1364│ 3061│ 4013║17│26│15│32║ 7 │ 4 ║ 6 │ 4 ║

║ Rural║ 11645│ 5615║ 11572│ 5577║ 11256│ 5435│ 97.27│ 2250│ 4059│ 4947║69│87│55│71║ 27 │11 ║ 9 │ 3 ║

║ ──╫───────┼──────╫───────┼──────╫───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────╫─────┼─────┼─────┼─────╫───────┼──────╫───────┼──────╢

║cl.I║5011│ 2501║4954│ 2437║4769│ 2390│ 96.27│666│ 1508│ 2595║26│43│46│56║ 15 │ 7 ║ 2 │ 1 ║

║ Urban║2028│ 1056║2021│ 1051║1974│ 1027│ 97.67│207│607│ 1160║ 4│11│ 6│22║ 4 │ 2 ║ │║

║ Rural║2983│ 1445║2933│ 1386║2795│ 1363│ 95.29│459│901│ 1435║22│32│40│34║ 11 │ 5 ║ 2 │ 1 ║

╠═══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║ V-VIII║ 23921│ 11558║ 23818│ 11468║ 21268│ 10629│ 89.29│ 5599│ 10026│ 5643║ 1335│ 672│ 143│ 202║117 │41 ║ 50 │20 ║

║ Urban║ 11158│ 5474║ 11073│ 5437║9992│ 5092│ 90.24│ 2109│ 4849│ 3034║ 558│ 285│47│96║ 57 │17 ║ 32 │10 ║

║ Rural║ 12763│ 6084║ 12745│ 6031║ 11276│ 5537│ 88.47│ 3490│ 5177│ 2609║ 777│ 387│96│ 106║ 60 │24 ║ 18 │10 ║

║ ──╫───────┼──────╫───────┼──────╫───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────╫─────┼─────┼─────┼─────╫───────┼──────╫───────┼──────╢

║cl.V║5427│ 2566║5319│ 2557║4666│ 2369│ 87.72│992│ 2301│ 1373║ 310│ 141│78│47║ 42 │16 ║ 21 │ 6 ║

║ Urban║2483│ 1161║2384│ 1159║2128│ 1090│ 89.26│296│ 1128│704║ 124│49│14│22║ 27 │ 9 ║ 18 │ 3 ║

║ Rural║2944│ 1405║2935│ 1398║2538│ 1279│ 86.47│696│ 1173│669║ 186│92│64│25║ 15 │ 7 ║ 3 │ 3 ║

║ ──╫───────┼──────╫───────┼──────╫───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────╫─────┼─────┼─────┼─────╫───────┼──────╫───────┼──────╢

║cl.VIII║6283│ 3056║6249│ 3034║5762│ 2875│ 92.21│ 1548│ 2793│ 1451║ 202│ 151│23│22║ 33 │ 9 ║ 10 │ 6 ║

║ Urban║2962│ 1447║2938│ 1436║2707│ 1355│ 92.14│613│ 1358│766║83│65│14│18║ 13 │ 4 ║ 4 │ 2 ║

║ Rural║3321│ 1609║3311│ 1598║3055│ 1520│ 92.27│935│ 1435│685║ 119│86│ 9│ 4║ 20 │ 5 ║ 6 │ 4 ║

╠═ZI════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║IX-XIII║ 12365│ 7242║ 12204│ 7116║ 11228│ 6732│ 92.00│ 2451│ 7121│ 1656║ 717│ 175│30│18║ 30 │11 ║ 6 │ 4 ║

║ Urban║ 10693│ 6358║ 10589│ 6307║9804│ 5982│ 92.59│ 1923│ 6315│ 1566║ 595│ 129│20│15║ 25 │ 7 ║ 1 │║

║ Rural║1672│884║1615│809║1424│750│ 88.17│528│806│ 90║ 122│46│10│ 3║ 5 │ 4 ║ 5 │ 4 ║

║ ──╫───────┼──────╫───────┼──────╫───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────╫─────┼─────┼─────┼─────╫───────┼──────╫───────┼──────╢

║ cl.IX║3561│ 2038║3515│ 2009║3134│ 1862│ 89.16│844│ 1960│330║ 279│72│10│ 6║ 12 │ 4 ║ 1 │ 1 ║

║ Urban║2945│ 1721║2915│ 1706║2608│ 1595│ 89.47│629│ 1673│306║ 231│53│ 9│ 4║ 10 │ 3 ║ │║

║ Rural║ 616│317║ 600│303║ 526│267│ 87.67│215│287│ 24║48│19│ 1│ 2║ 2 │ 1 ║ 1 │ 1 ║

║ ──╫───────┼──────╫───────┼──────╫───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────╫─────┼─────┼─────┼─────╫───────┼──────╫───────┼──────╢

║ cl.XII║2659│ 1537║2640│ 1531║2580│ 1507│ 97.73│595│ 1699│286║49│ 3│ │ 2║ 4 │ 1 ║ 1 │║

║ Urban║2453│ 1432║2436│ 1429║2387│ 1408│ 97.99│520│ 1585│282║42│ │ │ 2║ 3 │ 1 ║ 1 │║

║ Rural║ 206│105║ 204│102║ 193│ 99│ 94.61│ 75│114│ 4║ 7│ 3│ │ ║ 1 │║ │║

╠═SERAL═╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║IX-XIII║2338│962║1977│927║1819│899│ 92.01│ 1391│366│ 62║58│11│ 2│ 1║ 86 │19 ║ │║

║ Urban║1784│788║1503│767║1403│746│ 93.35│ 1119│222│ 62║45│ 8│ 2│ 1║ 44 │10 ║ │║

║ Rural║ 554│174║ 474│160║ 416│153│ 87.76│272│144│║13│ 3│ │ ║ 42 │ 9 ║ │║

╠═══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║Sc.prof║4269│ 1324║4043│ 1233║3658│ 1160│ 90.48│ 1725│ 1801│132║ 237│54│12│12║ 78 │15 ║ │║

║ Urban║2926│893║2759│834║2473│774│ 89.63│ 1120│ 1290│ 63║ 182│42│ 8│ 8║ 45 │ 9 ║ │║

║ Rural║1343│431║1284│399║1185│386│ 92.29│605│511│ 69║55│12│ 4│ 4║ 33 │ 6 ║ │║

╠═══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║S.compl║1255│472║1146│416║1061│380│ 92.58│832│229│║52│13│ │ 8║ 12 │ 4 ║ │║

║ Urban║ 904│392║ 807│346║ 732│311│ 90.71│544│188│║48│13│ │ 3║ 11 │ 4 ║ │║

║ Rural║ 351│ 80║ 339│ 70║ 329│ 69│ 97.05│288│ 41│║ 4│ │ │ 5║ 1 │║ │║

╠═══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╪══════╪══════╪══════╪══════╬═════╪═════╪═════╪═════╬═══════╪══════╬═══════╪══════╣

║S.postl║ 794│310║ 769│309║ 741│309│ 96.36│302│427│ 12║ │ │ │ ║ 28 │║ │║

╚═══════╩═══════╧══════╩═══════╧══════╩═══════╧══════╧══════╧══════╧══════╧══════╩═════╧═════╧═════╧═════╩═══════╧══════╩═══════╧══════╝

SITUATIA privind miscarea si starea disciplinara a elevilor pe trim. III

FORMULAR NR.2Anul scolar 2005 / 2006

╔═══════╦═════════╤═════════╤═══════════════════════╦═════════════════════════╦═════════════════════════╦═════════════╤══════════════╗

║ ║ Elevi │ Elevi │Miscarea elevilor║Elevi eliminati║ Elevi exmatriculati ║Note scazute │ Note purtare ║

║ ║ inscrisi│ ramasi │plecati│ veniti din║ pt.absente │alte motive ║ pt.absente │alte motive ║ la purtare: │scazute sub 7 ║

║ ║ inceput │ sfirsit │ din │ alt │ ╟──────┬─────┼──────┬─────╫──────┬─────┼──────┬─────║ note │ note │pentru │ alte ║

║ ║an scolar│trimestru│unitati│ judet │ judet ║ Total│ Fete│ Total│ Fete║ Total│ Fete│ Total│ Fete║ de 7 │sub 7 │absente│motive║

╠═══════╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║cl.I-IV║20207 │20113 │250 │ 33 │129 ║│ ││ ║│ ││ ║ 2 │ 1 │ 1 │║

║ Urban║ 8562 │ 8541 │ 96 │ 10 │ 62 ║│ ││ ║│ ││ ║││ │║

║ Rural║11645 │11572 │154 │ 23 │ 67 ║│ ││ ║│ ││ ║ 2 │ 1 │ 1 │║

║ ──╫─────────┼─────────┼───────┼───────┼───────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼──────┼───────┼──────╢

║cl.I║ 5011 │ 4954 │ 70 │ 10 │ 43 ║│ ││ ║│ ││ ║││ │║

║ Urban║ 2028 │ 2021 │ 28 │ 2 │ 20 ║│ ││ ║│ ││ ║││ │║

║ Rural║ 2983 │ 2933 │ 42 │ 8 │ 23 ║│ ││ ║│ ││ ║││ │║

╠═══════╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║ V-VIII║23921 │23818 │278 │ 42 │138 ║ 3 │1 │ 1 │ ║│ │ 3 │ ║77 │16 │ 15 │ 1 ║

║ Urban║11158 │11073 │157 │ 19 │ 61 ║│ ││ ║│ │ 3 │ ║47 │ 8 │ 8 │║

║ Rural║12763 │12745 │121 │ 23 │ 77 ║ 3 │1 │ 1 │ ║│ ││ ║30 │ 8 │ 7 │ 1 ║

║ ──╫─────────┼─────────┼───────┼───────┼───────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼──────┼───────┼──────╢

║cl.V║ 5427 │ 5319 │ 71 │ 5 │ 36 ║ 2 │ ││ ║│ ││ ║11 │ 6 │ 5 │ 1 ║

║ Urban║ 2483 │ 2384 │ 38 │ 3 │ 16 ║│ ││ ║│ ││ ║ 3 │ 3 │ 3 │║

║ Rural║ 2944 │ 2935 │ 33 │ 2 │ 20 ║ 2 │ ││ ║│ ││ ║ 8 │ 3 │ 2 │ 1 ║

║ ──╫─────────┼─────────┼───────┼───────┼───────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼──────┼───────┼──────╢

║cl.VIII║ 6283 │ 6249 │ 62 │ 9 │ 26 ║ 1 │ ││ ║│ ││ ║32 │ 2 │ 2 │║

║ Urban║ 2962 │ 2938 │ 35 │ 3 │ 11 ║│ ││ ║│ ││ ║20 │ 2 │ 2 │║

║ Rural║ 3321 │ 3311 │ 27 │ 6 │ 15 ║ 1 │ ││ ║│ ││ ║12 ││ │║

╠═ZI════╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║IX-XIII║12365 │12204 │215 │ 24 │130 ║ 1 │ │ 4 │ ║49 │ 33 │ 6 │1 ║99 │12 │ 12 │║

║ Urban║10693 │10589 │155 │ 12 │101 ║ 1 │ │ 4 │ ║23 │ 11 │ 4 │ ║46 │ 1 │ 1 │║

║ Rural║ 1672 │ 1615 │ 60 │ 12 │ 29 ║│ ││ ║26 │ 22 │ 2 │1 ║53 │11 │ 11 │║

║ ──╫─────────┼─────────┼───────┼───────┼───────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼──────┼───────┼──────╢

║ cl.IX║ 3561 │ 3515 │108 │ 18 │ 82 ║│ ││ ║12 │8 │ 1 │1 ║31 │ 1 │ 1 │║

║ Urban║ 2945 │ 2915 │ 68 │ 6 │ 61 ║│ ││ ║ 3 │2 ││ ║18 ││ │║

║ Rural║ 616 │ 600 │ 40 │ 12 │ 21 ║│ ││ ║ 9 │6 │ 1 │1 ║13 │ 1 │ 1 │║

║ ──╫─────────┼─────────┼───────┼───────┼───────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼─────┼──────┼─────╫──────┼──────┼───────┼──────╢

║ cl.XII║ 2659 │ 2640 │ 15 │ │ 5 ║│ │ 4 │ ║ 6 │4 ││ ║ 9 │ 1 │ 1 │║

║ Urban║ 2453 │ 2436 │ 12 │ │ 2 ║│ │ 4 │ ║ 4 │2 ││ ║ 1 ││ │║

║ Rural║ 206 │ 204 │ 3 │ │ 3 ║│ ││ ║ 2 │2 ││ ║ 8 │ 1 │ 1 │║

╠═SERAL═╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║IX-XIII║ 2338 │ 1977 │ 45 │ 5 │ 12 ║│ │ 5 │3 ║80 │7 │ 3 │ ║38 │ 7 │ 7 │║

║ Urban║ 1784 │ 1503 │ 21 │ 1 │ 11 ║│ │ 5 │3 ║19 │ │ 3 │ ║ 8 ││ │║

║ Rural║ 554 │ 474 │ 24 │ 4 │ 1 ║│ ││ ║61 │7 ││ ║30 │ 7 │ 7 │║

╠═══════╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║Sc.prof║ 4269 │ 4043 │131 │ 5 │ 38 ║15 │ ││ ║92 │ 20 │ 4 │ ║62 │12 │ 10 │║

║ Urban║ 2926 │ 2759 │101 │ 2 │ 32 ║│ ││ ║69 │ 12 │ 2 │ ║47 │12 │ 9 │║

║ Rural║ 1343 │ 1284 │ 30 │ 3 │ 6 ║15 │ ││ ║23 │8 │ 2 │ ║15 ││ 1 │║

╠═══════╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║S.compl║ 1255 │ 1146 │ 33 │ 1 │ 8 ║│ ││ ║62 │ 15 │ 2 │ ║15 │ 6 │ 6 │║

║ Urban║ 904 │ 807 │ 32 │ │ 5 ║│ ││ ║47 │9 │ 2 │ ║ 7 │ 2 │ 2 │║

║ Rural║ 351 │ 339 │ 1 │ 1 │ 3 ║│ ││ ║15 │6 ││ ║ 8 │ 4 │ 4 │║

╠═══════╬═════════╪═════════╪═══════╪═══════╪═══════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪═════╪══════╪═════╬══════╪══════╪═══════╪══════╣

║S.postl║ 794 │ 769 │ 15 │ │ 7 ║│ ││ ║11 │ │ 1 │ ║││ │║

╚═══════╩═════════╧═════════╧═══════╧═══════╧═══════╩══════╧═════╧══════╧═════╩══════╧═════╧══════╧═════╩══════╧══════╧═══════╧══════╝

La nivelul judetului Gorj exista Centru de excelenta (filiala Dolj)

Ø     Grupele de excelenta functioneaza in urmatoarele unitati scolare:

Colegiul National "Tudor Vladimirescu", Tg-Jiu;

Colegiul National "Spiru Haret", Tg-Jiu;

Colegiul National "Ecaterina Teodoroiu", Tg-Jiu;

Colegiul National "George Cosbuc", Motru;

Colegiul "Mihai Viteazul", Bumbesti-Jiu;

Grupul Scolar Industrial Minier Rovinari;

Scoala Gimnaziala "Constatin Savoiu", Tg-Jiu;

Scoala Generala "Alexandru Stefulescu", Tg-Jiu;

Scoala Generala "Gheorghe Tatarascu", Tg-Jiu;

Scoala Generala "Sfantul Nicolae", Tg-Jiu;

Scoala Generala Nr. 1 Motru

Dotarea pentru grupele de excelenta (laboratoare, sali de clasa, cabinete) este axata pe dotarile unitatilor scolare enumerate mai sus.

Ø     S-au organizat grupe de excelenta pentru urmatoarele obiecte:

matematica;

fizica;

chimie;

biologie;

informatica.

Ø     In anul scolar 2005/2006 au existat 6 norme didactice alocate pentru grupele de excelenta;

Ø     Activitatea in grupele de excelenta s-au respectat asupra rezultatele obtinute de elevii la concursurile scolare:

Biologie - pregatire lotul largit olimpiade internationale;

Informatica - pregatire lotul largit olimpiade internationale;

Olimpiada pentru juniori - pregatire lotul largit olimpiade internationale;

Ø     Elevii pregatiti in grupele de excelenta au participat la olimpiadele de specialitate obtinand premii si mentiuni, atat la faza judeteana cat si nationala. Mentionam ca la disciplina informatica au fost obtinute urmatoarele rezultate la faza nationala: un premiu I, un premiu II, doua mentiuni si o calificare in lotul national largit.

Ø     Propunem dotarea corespunzatoare a unitatilor scolare unde se desfasoara activitatea in grupele de excelenta sau eventual gasirea unui spatiu corespunzator la nivelul orasului Tg-Jiu, pentru amenajarea laboratoarelor si cabinetelor utile pentru desfasurarea activitatii in grupele de excelenta

Ø    

Coordonatorii grupelor de excelenta:

Matematica - Inspector scolar Paralescu Justin

Fizica-chimie - Inspector scolar Roventa Constatin

Informatica - Inspector scolar Runceanu Mihaela

Biologie - Inspector scolar Istrate Romeo

Rezultate la olimpiade si concursuri pe meserii.

Locul 1            3 premii

Locul 2            5 premii

Locul 3            3 premii

Mentiuni        34

Participarea la lotul largit: 3 candidati

Total participanti la etapa nationala: 146 elevi

Rezultate deosebite au obtinut colegiile nationale "Tudor Vladimirescu", "Ecaterina Teodoroiu", "Spiru Haret", Gr.sc."Gh.Magheru", Col.com."Virgil Madgearu", scolile "Constantin Savoiu", "Alexandru Stefulescu", scolile din Motru.

Prin contributia unor agenti economici, elevii au fost premiati cu importante sume de bani.

ACTIVITATE PRIVIND PERFECTIONAREA/ FORMAREA CONTINUA 2005 - 2006

In anul scolar 2005 - 2006, activitatea desfasurata la Serviciul Dezvoltare profesionala, din cadrul ISJ Gorj a avut in vedere, pe langa obiectivul principal - monitorizarea si organizarea perfectionarii prin grade didactice si o participare deschisa si pro-activa la activitatile de consultanta, consiliere si informare, prin program direct cu publicul si la activitatile metodico stiintifice organizate la nivel de scoala, oras/ comuna si la nivel national.

Obiectivele stabilite prin planul managerial al ISJ Gorj privind formarea si dezvoltarea resurselor umane au vizat realizarea unor evidente schimbari calitative in activitatea educationala din unitatile scolare ale Judetului Gorj. S-a avut in vedere gestionarea cu maxima eficienta a tuturor categoriilor de resurse si o cat mai buna pozitionare in timp si spatiu a utilizarii acestora.

Activitatile organizate au condus la constientizarea cadrelor didactice cu privire la necesitatea imbunatatirii pregatirii profesionale si a prestatiei didactice. Activitatile metodice au fost proiectate prin prisma diseminarii in teritoriu si a implementarii aspectelor moderne din activitatea didactica in profilul profesional al "omului de la catedra". Astfel s-au avut in atentie dobandirea de noi competente didactice in stransa corelatie cu principalele linii directoare ale invatamantului romanesc si european (calitatea educatiei, strategii didactice moderne, management educational, etc).

Este de mentionat adaptibilitatea la unele oportunitati pe parcursul anului scolar (program de formare pentru elaborarea de proiecte de finantare extrabugetare, calitatea in educatie, formarea pentru Consiliere si orientare).

Activitatea de perfectionare/formare continua desfasurata in Judetul Gorj a fost analizata in sedinta Consiliului de administratie al ISJ Gorj din luna mai 2006.Raportul prezentat de inspectorul de perfectionare si formare continua a fost aprobat de catre membrii Consiliului de administratie, considerandu-se ca obiectivele stabilite prin planul managerial au fost realizate in totalitate.

In cea mai mare parte, obiectivele stabilite in domeniul perfectionarii/ formarii continue a resursei umane au fost realizate. Nu au fost semnalate din partea cadrelor didactice si a partenerilor directi (centre de perfectionare, CCD), disfunctionalitati cu privire la activitatile de perfectionare desfasurate pe parcursul anului scolar 2005 - 2006 (au fost evaluate si monitorizate, in medie, 900 de cadre didactice inscrise la grade, echivalari ale gradului didactic I pe baza titlului stiintific de doctor etc.)

Pe parcursul anului scolar 2005 - 2006 printr-o colaborare eficienta si constructiva cu directorul CCD Gorj si cu echipa de metodisti CCD, au fost indeplinite cea mai mare parte a obiectivelor comune, referitoare la perfectionarea si formarea continua a cadrelor didactice din judet, in raport cu analiza nevoilor de dezvoltare personala a acestora.

In acelasi timp s-a realizat o buna colaborare cu Universitatea "Aurel Vlaicu", Arad si Universitatea "C-tin Brancusi", Tg-Jiu prin cursurile de perfectionare organizate de catre acestea:

Ø     Universitatea ""Aurel Vlaicu", Arad:

Managerul noii scoli romanesti;

Profesorul si scoala viitorului;

Institutorul zilei de maine;

Ø     Universitatea "C-tin Brancusu", Tg-Jiu

Instruire si formare pentru viitor;

Educatia in mileniul III

CCD - programe/activitati de formare manageriala.

Casa Corpului Didactic Gorj, in anul scolar 2004 - 2005 si-a centrat activitatile pe domeniile care au vizat actiuni complexe, focalizate pe obiective ce pot fi evaluate in timp, atat din punct de vedere al eficientei cat si al parteneriatului. Ca prioritate a fost considerata perfectionarea si formarea continua a personalului didactic din judet. In acest sens CCD Gorj a colaborat permanent cu ISJ si CJAP, bazandu-se pe valorificarea potentialului uman al institutiilor de invatamant din judet cu care dezvolta un parteneriat eficient.

Pentru realizarea misiunii "promovarea inovatiei si miscarii pentru reforma, asigurarea cadrului necesar dezvoltarii personale si profesionale a personalului din invatamantul preuniversitar, organizarea activitatilor de formare continua si a activitatilor cu caracter stiintific, metodic si cultural pentru cadrele didactice" (in conformitate cu prevederile art.162 din Legea invatamantului nr.84/1995 republicata) CCD Gorj si-a propus urmatoarele obiective:

v  construirea unei echipe puternice de metodisti in permanenta relationare si colaborare atat in interiorul institutiei cat si cu Inspectoratul Scolar Judetean Gorj si alti factori responsabili cu formarea;

v  mentinerea rolului CCD ca centru vital de implementare a reformei, consultanta si informare prin activitati specifice;

v  consolidarea si extinderea retelei de formatori - colaboratori ai CCD Gorj, in calitate de profesori asociati;

v  mediatizarea activitatii CCD Gorj in reteaua scolara si mass-media;

v  organizarea de cursuri de formare pentru toate ariile curriculare in functie de cerintele retelei de invatamant la care sa participe cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare si nedidactice.

Pornind de la aceste prioritati am stabilit urmatoarele obiective specifice:

v  organizarea de cursuri de formare/perfectionare;

v  organizarea resurselor umane si a bazei materiale;

v  largirea bazei de date;

v  proiectarea, organizarea si desfasurarea unor activitati cultural artistice;

v  incadrarea in programe europene;

v  dezvoltarea imaginii institutiei;

v  autofinantarea.

Avand in vedere prioritatile educationale, directiile schimbarii si perfectionarii impuse de dezvoltarea educatiei, obiectivelor strategice ale sistemului educational, care accentueaza imbunatatirea formarii cadrelor didactice si a formatorilor, dezvoltarea competentelor necesare societatii cunoasterii, C.C.D., prin Statutul si Regulamentul de functionare a urmarit cu predilectie indeplinirea acestor obiective, orientandu-si activitatea spre perfectionarea sub toate aspectele a diferitelor categorii de cadre didactice. Casa Corpului Didactic a abordat cu multa deschidere exigentele complexe ale unui invatamant conceput procesual, intr-o maniera fie comunicationala, fie actionala, fie interactionala, fie informationala sau contextuala.

Astfel, oferta de formare conceputa si realizata in anul scolar 2005 - 2006 a fost axata pe urmatoarea problematica:

Management educational - Managementul resurselor umane si Management de proiect;

Comunicare si climat educational;

Proiectare pedagogica; obiectivele predarii disciplinelor tehnice

Orientari contemporane in teoria si practica predarii; metode moderne de predare

Finalitatile educatiei

Perfectionarea predarii educatiei fizice;

Strategii de instruire si stiluri didactice

Managementul clasei si negocierea conflictelor

Instruirea diferentiata; teoria inteligentelor multiple;

Metode si strategii didactice interactive;

Educatie pentru sanatate;

Formarea profesorilor documentaristi din C.D.I.;

Proiectul de amenajare a C.D.I. Educatie pentru informatie in mediul rural defavorizat;

Inovatia pedagogica; metode inovative in educatie;

Rolul educatiei parentale; parinti vinovati, copii victime;

Educatia incluziva; pedagogie de sprijin pentru integrarea copiilor cu deficiente;

Consiliere si orientare scolara;

Modalitati de integrare a copiilor rromi in comunitate;

Educatia civica pentru invatamantul primar;

CDS - proiectare, implementare, evaluare;

Educatia economica pentru profesori din invatamantul liceal;

Programe de instruire pentru personalul didactic auxiliar si nedidactic;

Implementare AEL;

Programe de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice din mediul rural.

Argumente/comentarii

Programele propuse au fost realizate cu seriozitate si eficienta, masurabila prin cresterea eficientei activitati de predare - invatare - evaluare, prin ridicarea nivelului de pregatire a elevilor, fapt concretizat in rezultatele bune obtinute la examenele de capacitate si bacalaureat.

Cadrele didactice participante la formare au manifestat disponibilitate spre schimbare si invatare organizationala. De asemenea s-a constatat si un interes crescut pentru activitatea educativa, pentru actiuni de colaborare si parteneriat educational, ceea ce demonstreaza o intelegere si constientizare a necesitatii de formare si dezvoltare personala si profesionala.

Activitatea C.C.D. s-a orientat spre cunoastere si noutate, spre informarea si formarea personalului didactic in concordanta cu transformarile didactice si pedagogice ale cunoasterii; structurarea cunoasterii si implicatiile ei asupra reorientarii instruirii vor pune in evidenta perspective de dezvoltare a invatamantului modern.

S-a constatat o buna colaborare cu C.D.I.-uri din judet, cu filialele C.C.D., responsabilii acestora impreuna cu profesorii metodisti ai C.C.D. monitorizand si evaluand intreagaactivitate de perfectionare si formare continua de la nivelul centrelor metodice, inclusiv activitatea din cadrul formarii curente (comisii metodice, cercuri pedagogice).

Masuri pentru ameliorarea activitatii specifice institutiei

care urmeaza a fi incluse in planul managerial 2006-2007)

Implementarea unor programe de formare continua pentru cadrele didactice si directorii de scoli, centrate pe metode de educatie incluziva, diferentiata / compensatorie, pe strategii de prevenire si consiliere in situatii de abandon scolar, inadaptare scolara si nescolarizare (rezultat asteptat: reducerea numarului de cazuri de inadaptare, abandon si nescolarizare);

Formarea personalului didactic din mediul rural (prioritate la formare vor avea cadrele didactice din mediul rural);

Integrarea in cadrul modulelor de formare a educatiei interculturale (dirigintii vor include in planurile de activitati teme de educatie interculturala);

Implementarea unor module de educatie a adultilor si educatie comunitara, in vederea cooperarii cu institutii si factori educativi din comunitate; (rezultat asteptat: reducerea cazurilor de abuz si violenta din partea parintilor);

Dezvoltarea unor relatii de colaborare si parteneriat cu institutii de invatamant superior, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate si a pregatirii metodice si psihopedagogice a personalului din invatamantul preuniversitar;

Colaborarea cu colegii pedagogice universitare pentru perfectionarea pregatirii de specialitate si a pregatirii metodice si psihopedagogice a personalului din invatamantul preprimar si primar;

Elaborarea unor programe de perfectionare destinate acreditarii necesare acumularii de credite transferabile, de catre personalul didactic din invatamantul preuniversitar, contribuind astfel si la o motivare pozitiva a acestora;

Mentinerea unei deschideri si flexibilitati in ceea ce priveste functionarea centrelor de documentare si informare din judet, din carul Proiectului bilateral romano-francez - "Educatia pentru informatie in mediul rural defavorizat", colaborarea cu echipa pedagogica din cadrul fiecarui C.D.I., asigurarea pregatirii si perfectionarii profesionale a profesorilor documentaristi prin cursuri, stagii de formare, schimburi de experienta, exemple de buna practica, coordonarea activitatii consilierilor pentru inovatie pedagogica (CIP);

Colaborarea cu institutii abilitate in oferirea de servicii de consiliere si orientare scolara si profesionala, in vederea asigurarii unui echilibru intre cererea si oferta fortei de munca pe plan local.

Imbunatatirea finantarii bugetare si extrabugetare necesara in:

completarea si imbunatatirea fondului de carte destinat bibliotecii C.C.D.

extinderea spatiilor destinate activitatilor de formare continua in interiorul C.C.D., prin amenajarea unei sali specifice, necesara derularii activitatilor de grup ale formabililor;

realizarea unei sali multimedia, in care sa functioneze aparatura din dotarea C.C.D. pentru activitatile demonstrative, de consultanta si sprijin in vederea utilizarii soft-ului educational in activitatea la clasa a cadrelor didactice;

atragerea de fonduri extrabugetare prin elaborarea unor publicatii, inchirierea aparaturii din dotare, suporturi de curs, sponsorizari, dezvoltarea unor relatii de colaborare cu autoritatile locale, in vederea obtinerii suportului financiar.

c) Filiale ale C.C.D.

d)     Centre de documentare si informare (se vor specifica doar C.D.I.-urile care sunt deja functionale)

Programe de formare continua pentru personalul din invatamantul preuniversitar

a) Programe de formare acreditate de Centrul National de Formare a Personalului din Invatamantul Preuniversitar

b)     Programe de formare continua avizate in cadrul ofertei de programe a C.C.D.

c)     Programe/Activitati specifice desfasurate in mediul rural

d)     Programe/Activitati privind educatia adultilor, tinerilor si rromilor din zonele defavorizate

3.     Situatii statistice privind beneficiarii programelor de formare si mediul lor de provenienta

a)

b)

4.     Activitati stiintifice, metodice si culturale

Toate aceste activitati metodico-stiintifice desfasurate sub coordonarea C.C.D. au avut un impact pozitiv asupra tuturor participantilor.

5.     Elaborare, editare si difuzare de carte si publicatii (se vor evidentia distinct materialele elaborate, cele editate, precum si cele difuzate