PROGRAME SCOLARE PENTRU ANUL DE COMPLETARE

(CLASA A XI-A)

FIZICA

NOTA DE PREZENTARE

Conform art. 15, alin. (7) din Legea invatamantului nr. 84/1995 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, anul de completare (clasa a XI-a) face parte, alaturi de scoala de arte si meserii, din invatamantul profesional. Absolvirea anului de completare si promovarea examenului de certificare a competentelor profesionale organizat la finalul acestuia, conditioneaza continuarea studiilor in ciclul superior al liceului pentru absolventii scolii de arte si meserii (art. 36).

Ca ruta educationala alternativa rutei liceale, ruta de profesionalizare progresiva este constituita din scoala de arte si meserii (2 ani, nivel de calificare I), anul de completare (1 an, nivel de calificare II) si ciclul superior al liceului tehnologic (2 ani, nivel de calificare III). In cadrul acestei rute educationale, anul de completare indeplineste doua functii esentiale:

1. Functia de profesionalizare. Anul de completare asigura dezvoltarea in continuare a competentelor tehnice si profesionale achizitionate in scoala de arte si meserii, precum si achizitia de noi competente tehnice si profesionale – corespunzatoare domeniului de pregatire (derivate din standardul de pregatire profesionala) si cu un grad de complexitate mai ridicat (conform nivelului de calificare propus);
2. Functia de educatie generala. Anul de completare asigura dezvoltarea in continuare a unor seturi de competente-cheie (derivate din cele 8 domenii de competente-cheie precizate in Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 5723/23.12.2003) – necesare atat insertiei sociale si profesionale, cat si continuarii studiilor in ciclul superior al liceului tehnologic – in principal prin achizitia de noi competente specifice in cadrul studiului disciplinelor de cultura generala.

Studiul fizicii in anul de completare contribuie la realizarea functiei de educatie generala prin dezvoltarea in continuare a setului de competente-cheie derivate din domeniul de competente-cheie Stiinte si tehnologii (v. O.M.E.C.T nr. 3458/09.03.2004). In acelasi timp insa, fizica si in general stiintele naturii au un statut special in curriculumul anului de completare: prin specificul lor, aceste discipline au un rol semnificativ in facilitarea si sprijinirea achizitiei competentelor tehnice si profesionale urmarite in cadrul procesului de profesionalizare. Proiectarea curriculara pentru disciplina Fizica are in vedere atat acest dublu rol, cat si caracteristicile functiei de educatie generala pentru anul de completare, fiind fundamentata pe urmatoarele documente curriculare:

Planurile-cadru de invatamant pentru scoala de arte si meserii, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 5723/23.12.2003 ;

• Programa scolara de Fizica pentru scoala de arte si meserii, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 3458/09.03.2004;
• Planurile-cadru de invatamant pentru anul de completare, aprobate prin Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3008/05.01.2005.

Avand in vedere toate acestea, au fost selectate pentru programa scolara a disciplinei fizica pentru anul de completare continuturi si competente specifice care sa raspunda simultan urmatoarelor cerinte:

Privind functia de educatie generala (formarea capitalului cultural si social):

sa fie atractive, motivante si accesibile pentru toti elevii, indiferent de domeniul de pregatire profesionala;

sa permita o abordare flexibila astfel incat sa fie posibila atat recuperarea unor eventuale intarzieri in dezvoltarea competentelor-cheie urmarite prin studiul fizicii, cat si sustinerea performantelor scolare inalte;

sa faciliteze atingerea de catre absolventii anului de completare a unui nivel de cunostinte, deprinderi/abilitati si atitudini specifice fizicii echivalent cu cel atins de absolventii ciclului inferior al liceului.

Privind functia de profesionalizare (formarea capitalului uman):

sa sprijine intelegerea aprofundata a aplicatiilor tehnice ale fizicii – asa cum sunt acestea studiate in cadrul disciplinelor de cultura tehnica;

sa faciliteze structurarea de nivel mai inalt a cunostintelor dobandite prin studiul fizicii, conducand la intelegerea relatiei dintre fenomene si legi din fizica si aplicatiile acestora in tehnologii, respectiv in produse ale tehnicii;

sa contribuie la exercitarea in diferite contexte a competentelor profesionale, prin deprinderile/abilitatile urmarite prin investigatia experimentala.

Pentru a raspunde acestor cerinte, au fost selectate continuturi din domeniile fundamentale ale fizicii clasice, imbogatind oferta educationala anterioara si accentuand orientarea spre aplicarea ideilor stiintifice in practica si spre o structurare mai inalta a cunostintelor. Concentrarea in continuare asupra domeniilor fundamentale ale fizicii clasice este justificata astfel:

sunt domeniile ale caror aplicatii in tehnologii, in produsele tehnicii si in viata de zi cu zi sunt cel mai frecvent intalnite;

sunt domenii accesibile atat in privinta intelegerii de catre elevi a ideilor stiintifice fundamentale cat si in privinta abordarii experimentale;

sunt domenii cunoscute de elevi din clasele anterioare si permit astfel atat acoperirea eventualelor lipsuri in invatarea lor anterioara, cat si depasirea standardului curricular si realizarea de performante scolare inalte.

Programa scolara de fizica pentru anul de completare se adreseaza urmatoarelor domenii de pregatire (Ordinul ministrului educatiei si cercetarii nr. 3008/05.01.2005):

^A Aceste domenii nu au alocate nici o ora de fizica in planul de invatamant pentru scoala de arte si meserii (v. Ordinul ministrului educatiei, cercetarii si tineretului nr. 5723/23.12.2003).

Pentru domeniile cu 2 ore pe saptamana alocate studiului fizicii, sunt obligatorii toate continuturile, competentele specifice si experimentele prevazute de programa.

Pentru domeniile cu 1 ora pe saptamana alocata studiului fizicii nu sunt obligatorii continuturile, competentele specifice si experimentele marcate cu asterisc (*) in programa.

COMPETENTELE‑CHEIE  DEZVOLTATE PRIN STUDIUL FIZICII

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

EXPERIMENTE OBLIGATORII

In scopul dezvoltarii competentei-cheie investigatia stiintifica experimentala si teoretica aplicata in fizica, se vor realiza obligatoriu in parcurgerea continuturilor rezolvari de probleme si experimente ca activitati de invatare fundamentale. Pentru asigurarea atingerii standardului curricular, se stabileste urmatoarea lista de experimente obligatorii, de realizat de catre toti elevii clasei:

Evidentierea inertiei corpurilor

Evidentierea efectului diferitelor interactiuni (forte de contact, forta magnetica, forta elastica) asupra starii mecanice a corpurilor

Evidentierea caracteristicilor perechilor de forte care exista intr-o interactiune

(*) Determinarea randamentului unui sistem mecanic

(*) Studiul echilibrului de rotatie

(*) Studiul amestecului a doua lichide cu temperaturi diferite

Studiul comportamentului rezistorului, bobinei si condensatorului in curent continuu si in curent alternativ

Studiul constructiei si (*) functionarii motorului electric de curent alternativ asincron

Observarea reflexiei si refractiei luminii

(*) Determinarea experimentala a distantei focale a unei lentile subtiri

(*) Studiul unui instrument optic

SUGESTII METODOLOGICE

1. Orientari metodologice generale

Parcurgerea continuturilor se realizeaza prin sarcini de invatare stabilite independent de fiecare cadru didactic. Sarcinile de invatare trebuie stabilite ca un complex de activitati de invatare vizand anumite rezultate concrete ale invatarii. Rezultatele concrete ale invatarii se exprima prin cunostinte specifice dobandite si deprinderi/abilitati exersate in cadrul activitatii de invatare. Prin succesiunile de sarcini de invatare, prin tipurile de activitati de invatare si contextele variate in care se produc acestea se creeaza si se consolideaza atitudini.  In acest mod, sarcinile de invatare contribuie treptat la dezvoltarea efectiva a competentelor propuse. Sarcinile de invatare trebuie formulate pentru fiecare continut conform nivelului si nevoilor elevilor, astfel incat sa fie asigurat progresul scolar pentru fiecare si pentru toti elevii (v. si Orientarile metodologice privind dezvoltarea unui mediu educational incluziv).

In acelasi timp, avand in vedere functia de profesionalizare a anului de completare si rolul disciplinei Fizica in acest context, se recomanda identificarea, elaborarea si aplicarea unor sarcini de invatare aflate in relatie ce cele specifice disciplinelor din aria curriculara Tehnologii. Continuturile si competentele propuse de programa permit atingerea acestui obiectiv pentru toate domeniile de pregatire – pe baza cooperarii directe intre profesorii de fizica si cadrele didactice care predau disciplinele din aria curriculara tehnologii.

Evaluarea rezultatelor invatarii trebuie sa aiba in vedere contributia acestor rezultate la dezvoltarea competentelor propuse. Din acest motiv, instrumentele utilizate trebuie sa permita atat evaluarea cunostintelor dobandite cat si gradul de realizare a deprinderilor/abilitatilor urmarite. Atitudinile formate prin realizarea sarcinilor de invatare sunt apreciate calitativ de profesor si corectate in permanenta prin demersul didactic, ramanand, chiar daca nu pot fi cuantificate prin note, rezultate urmarite prin toate sarcinile de invatare.

2. Orientari metodologice privind dezvoltarea unui mediu educational incluziv

In scopul asigurarii egalitatii sanselor la educatie pentru toti elevii, profesorii si conducerile unitatilor de invatamant vor respecta in aplicarea programei scolare la clasa urmatoarele principii

A.     Stabilirea unor sarcini de invatare adaptate nivelului elevilor

Fiecare elev are dreptul la succes scolar si la atingerea standardului curricular Programa scolara stabileste ceea ce majoritatea elevilor trebuie sa dobandeasca prin studiul disciplinei intr-un anumit an scolar. Raportat la aceasta, profesorii au obligatia de a stabili sarcini de invatare adaptate nivelului elevilor, astfel incat fiecare elev sa realizeze progrese conform posibilitatilor sale. In particular:

Pentru elevii aflati in risc de esec scolar, profesorii au obligatia de a realiza activitati de invatare diferentiate, adaptand programa scolara a anului de studiu la posibilitatile de invatare ale acestora. In cazul constatarii unor lipsuri grave din cunostintele si deprinderile prevazute de programele scolare ale anilor precedenti, profesorii vor acorda prioritate recuperarii acestor lipsuri, reducand pentru acesti elevi la minimum cerintele raportate la programa scolara a anului curent. O abordare similara este necesara si in cazul elevilor care acumuleaza lipsuri datorita intreruperilor scolarizarii sau datorita absentelor determinate de conditii medicale sau familiale – copiii lucratorilor migranti si refugiatilor, copii proveniti din populatii cu tendinte nomade sau din zone in care activitatile sezoniere determina deplasari de lunga durata, copii cu probleme medicale cronice sau de lunga durata etc.

Pentru elevii capabili de performante scolare deosebite, profesorii au obligatia de a stabili sarcini de invatare de nivel ridicat care sa le asigure progresul. In acest sens, profesorii vor considera posibilitatea extinderii tematicii abordate de programa scolara a anului de studiu prin includerea unor teme facultative si/sau a unor continuturi suplimentare din tematica data, prin diversificarea problemelor teoretice si practice, prin abordarea unor teme prevazute pentru anii de studiu urmatori etc.

B.     Raspuns la nevoile individuale de invatare ale elevilor

Profesorii au obligatia de a stabili obiective si de a organiza si desfasura activitati de invatare care sa ofere posibilitati de progres scolar pentru toti elevii, incluzand baietii si fetele, elevii cu dizabilitati, elevii provenind din diferite medii culturale si sociale, elevii apartinand diferitelor etnii, elevii provenind din familii de lucratori migranti sau de refugiati. Profesorii trebuie sa ia in considerare faptul ca educatia primita in familie, experienta de viata, interesele si zestrea culturala a elevilor influenteaza modul in care acestia invata. In acest sens, profesorii trebuie sa asigure prin predare-invatare participarea deplina si eficienta la lectii a fiecaruia si a tuturor elevilor, raspunzand nevoilor de invatare individuale ale acestora prin:

Dezvoltarea unui mediu de invatare eficient in care:

contributia fiecarui elev este valorificata, toti elevii se simt in siguranta si sunt capabili sa contribuie la procesul de predare-invatare;

prejudecatile care conduc la discriminare si toate formele de hartuire sunt combatute activ si elevii invata sa aprecieze diferentele dintre ei, indiferent de natura acestora;

elevii invata sa isi asume responsabilitatea actiunilor si comportamentului lor, atat in scoala cat si in comunitate.

Constructia motivatiei si concentrarii prin:

utilizarea metodelor didactice adaptate diferitelor stiluri de invatare si utilizarea, dupa caz, a activitatilor individuale si pe grupe pentru a raspunde diferitelor nevoi de invatare;

abordarea flexibila a continuturilor si utilizarea unei diversitati de metode didactice pentru a raspunde diferitelor nevoi de invatare, inclusiv prin apelarea la interesele elevilor si  experientele lor culturale;

utilizarea unor materiale didactice care reflecta pozitiv diversitatea culturala, etnica, de rasa, de gen si abilitati;

planificarea si monitorizarea activitatilor de invatare astfel incat ritmul individual de invatare sa asigure pentru fiecare elev sansa de a invata eficient si de a avea succes scolar, inclusiv pentru elevii care absenteaza din diferite motive pentru perioade mai lungi de timp.

Asigurarea egalitatii sanselor prin:

considerarea intereselor si preocuparilor baietilor si fetelor in egala masura prin utilizarea unei diversitati de activitati de invatare organizate in contexte variate si prin acceptarea unei varietati de interpretari si rezultate;

combaterea prejudecatilor si discriminarilor legate de gen in organizarea elevilor in grupe, stabilirea sarcinilor de lucru si asigurarea accesului la dispozitive si echipamente;

respectarea credintelor religioase sau culturale ale elevilor in relatie cu reprezentarea ideilor si experientelor sau in utilizarea dispozitivelor si echipamentelor;

asigurarea conditiilor necesare pentru participarea la maximum posibil a elevilor cu deficiente psiho-motorii sau cerinte medicale speciale, in particular prin facilitarea accesului la activitati prin suport potrivit, ajutor sau adaptari.

Asigurarea corectitudinii evaluarii prin:

utilizarea metodelor de evaluare adaptate diferitelor stiluri de invatare si asigurand fiecarui elev sansa de a demonstra competentele dobandite;

utilizarea unor instrumente de evaluare familiare elevilor si pentru care elevii au fost pregatiti in mod adecvat;

utilizarea unor materiale in evaluare care sa nu conduca la discriminare;

informarea clara si fara ambiguitati a elevilor referitor la rezultatele evaluarii in scopul sprijinirii invatarii ulterioare.

Asigurarea progresului scolar individual prin:

stabilirea obiectivelor invatarii bazate pe cunostintele, experienta, interesele si abilitatile elevilor pentru a imbunatati domeniile cu performanta mai slaba si pentru a demonstra progresul scolar in timp;

stabilirea obiectivelor invatarii astfel incat acestea sa fie realizabile si totusi solicitante, sprijinind elevii in dezvoltarea stimei de sine si a increderii in capacitatea lor de a invata.

3. Orientari metodologice privind utilizarea TIC in predarea disciplinei

Utilizarea tehnologiei informatiei si comunicarii in predarea fizicii vizeaza in esenta urmatoarele obiective:

A.     Cresterea eficientei activitatilor de invatare

In acest scop, TIC se utilizeaza pentru:

Modelarea unor fenomene fizice si a functionarii unor aparate. In toate cazurile posibile, fenomenele si aparatele vor fi mai intai prezentate in laborator sau studiate prin observatii directe in natura, respectiv in practica;

Realizarea de experimente in laboratoare virtuale. Laboratoarele virtuale constituie resurse alternative sau complementare in studiul experimental a unor fenomene fizice. Se recomanda utilizarea laboratoarelor virtuale in urmatoarele situatii:

realizarea experimentului in laboratorul virtual urmeaza realizarii efective a experimentului si permite elevilor controlul asupra unui numar mai mare de factori care influenteaza fenomenul studiat;

resursele existente nu permit realizarea efectiva a unor experimente necesare intelegerii fenomenelor studiate;

prin experimentul in laboratorul virtual este facilitata intelegerea fenomenului studiat de catre elevii care au deficiente motorii si nu pot realiza cu alt sprijin experimentul efectiv;

realizarea efectiva a experimentului pune in pericol sanatatea elevilor;

Prelucrarea datelor experimentale. Datele obtinute din observatii in natura sau prin realizarea unor experimente pot fi prelucrate conform scopului propus prin utilizarea unor programe adecvate de calculator. Prelucrarea datelor experimentale poate sa includa realizarea unor calcule, calculul erorilor, reprezentari grafice etc. Se poate realiza astfel o reducere a timpului afectat unor operatiuni simple in favoarea unor activitati de invatarea care sa implice procese cognitive de rang superior. In acelasi timp, prin prelucrarea pe calculator a datelor experimentale, elevii invata sa isi exerseze competentele din domeniul TIC in contexte de invatare variate;

B.     Dezvoltarea competentelor de comunicare si studiu individual

TIC pune la dispozitia elevilor o diversitate de modalitati concrete in sprijinul dezvoltarii competentelor de comunicare si de studiu individual in contextul disciplinei. Astfel, TIC poate fi utilizata in acest scop pentru:

Colectarea informatiilor. In functie de resursele existente, profesorii trebuie sa ii incurajeze pe elevi sa faca apel la o varietate cat mai bogata de surse de informatii, incluzand Internetul, enciclopediile multimedia si documentatiile in format electronic. In acest mod elevii invata sa selecteze si sa sintetizeze informatiile dobandite conform scopului propus si isi dezvolta capacitatea de a aprecia critic acuratetea si corectitudinea informatiilor dobandite din diverse surse;

Prezentarea informatiilor. In functie de posibilitatile existente, profesorii trebuie sa ii incurajeze pe elevi sa isi prezinte rezultatele diferitelor investigatii in format electronic – in forme atractive, cu impact mare, usor de inteles si usor de transmis prin comunicare electronica;

Tehnoredactarea documentelor. Atunci cand este posibil, se poate solicita elevilor tehnoredactarea referatelor lucrarilor de laborator si a proiectelor. Se recomanda ca tehnoredactarea acestor documente sa se realizeze, cel putin in parte, sub indrumarea profesorului. Prin tehnoredactarea indrumata a documentelor elevii pot sa revada, sa modifice si sa isi evalueze munca, reflectand critic asupra calitatii rezultatelor pe masura ce progreseaza.

INDICATORI DE PERFORMANTA

Rezultatele evaluarii la clasa au in prezent un rol definitoriu in selectia si trecerea elevilor de la un nivel educational la altul. In aceste conditii, se impune cu necesitate standardizarea evaluarii curente a elevilor. Acest proces presupune in primul rand ca standardele de evaluare pentru fiecare disciplina si fiecare an scolar si descriptorii de performanta asociati sa conduca la rezultate comparabile pentru elevii cu aceeasi performanta scolara, indiferent de scoala in care acestia invata. Programa scolara construieste cadrul necesar pentru standardizarea evaluarii elevilor prin:

Standardul curricular stabilit prin competentele-cheie care trebuie dezvoltate;

Indicatorii de performanta precizand profilul elevului a carui performanta scolara in raport cu standardul curricular propus este satisfacatoare, optima sau exceptionala.

Profilul descris prin indicatorii de performanta constituie cadrul de referinta atat pentru stabilirea unor sarcini de invatare concrete care sa asigure pentru fiecare elev progresul scolar, cat si pentru evaluarea si notarea elevilor.