|
|
|
Tehnica interviului
Tehnica interviului presupune o discutie/dialogare intre cele care aplica intervalul, denumit intervient si subiectul, interogat numit interviat.
Fiind o metoda delicata si pretentioasa, cere o perfectionare personala a celor care iau interviuri si care ii duce la:
o mai buna intelegere a ceea ce se petrece in sinea lor si in gandurile celorlalti in cursul interviului;
o mai buna intelegere a pozitiei intervievatului in contextul lui psihologic;
o mai buna intelegere a exprimarii altuia;
o mai buna situare a interviului in contextul mai vast al auditului financiar, in cadrul caruia el nu este decat un element;
o mai buna apreciere in cursul interviului a modului in care au fost intelese si aplicate procedurile
Interviul, de regula, este axat pe o anumita tema si cu un anumit scop, ambele dinainte stsbilite, in cadrul unui program precis elaborat, cu ajutorul unor anumite reguli adaptate domeniului investigat, denumite "ghidul de orientare" si "chestionare".
Exista mai multe feluri de interviuri din care:
inventarul liber denumit si de profunzime, nedirijat, nestandardizat, nondirectionat, neformal, extensiv, care consta in inregistrarea intervievatului sau intervievatilor de catre intervient cu ajutorul unei foi de lucru, rolul acestuia fiind sa-i faca pe acestia sa vorbeasca liber si pe larg, fara intrerupere, fara sa-i ifluenteze intr-un fel in expunerea ideilor, desi nu asigura obtinerea unor informatii cantitative, permiteculegerea de idei din care se degaja ipoteze pentru interviuri viitoare;
interviul cu chestionar denumit si standardizat, directionat, sistematizat, formal, intensiv, dirijat, etc., pe care intervientul de obicei il angajeaza cu un singur intervievat si care se desfasoara pe baza unor intrebari intr-o anumita ordine si forma stabilite de la care intervientul nu se abate.
La formularea intrebarilor trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli de baza
- sa fie puse astfel incat sa ofere posibilitatea raspunsurilor deschise din partea intervievatilor care trebuie sa fie capabili sa aleaga proprii termeni in formularea raspunsurilor
- pe cat posibil sa fie neutre,in sensul ca din continutul lor trebuie sa lipseasca cuvintele si expresiile care ar putea influenta raspunsurile
- sa se refere numai la o singura problema,sa nu cuprinda referiri la doua aspecte concomitent
- sa fie exprimate clar.Aceasta presupune din partea auditorului cunoasterea perfecta a termenilor legati de programul sau activitatea auditata precum si gradul de cultura a intervievatilor.
In realizarea interviului auditorul trebuie sa ramana neutru pe cat posibil si sa nu arate reactii emotionale puternice la raspunsurile date.De asemenea el trebuie sa incurajeze raspunsurile prin dari ocazionale din cap,folosirea interjectiilor etc.Auditorul trebuie sa asigure tranzitia si legatura dintre problemele principale.Controlul asupra interviului nu trebuie pierdut atunci cand intervievatii se abat de la intrebari,le ia timp lung formularea raspunsurilor sau chiar incep sa puna intrebari auditorului.
Luarea unui interviu cere un mare efort mintal. Este o munca anevoioasa si nu trebuie efectuata mai mult de doua ore consecutiv. Efectuarea unui interviu cu chestionar trebuie pregatit cu grija si cu mai multe precautii decat pare necesar la prima vedere.
