|
|
|
In afara de finantarea proprie pe termen lung si care a fost prezentata la paragrafele precedente ca si capitaluri proprii si provizioane, societatile comerciale pot proceda si la finantarea straina prin apelare la contractarea unor imprumuturi pe termen mediu si lung. Forma clasica de atragere de disponibilitati banesti necesare finantarii este obtinerea unui credit bancar pe termen lung.
Societatile pe actiuni pot opta pentru obtinerea unui imprumut din emisiuni de obligatiuni, o modalitate larg utilizata de catre corporatii in vederea atragerii de noi capitaluri, datorita flexibilitatii si a altor avantaje pe care aceasta modalitate de imprumut o reprezinta.
In ultimi ani, o larga raspandire au dobandit-o operatiunile de leasing ca forma de imprumut pe termen lung.
Imprumuturile pe termen lung si alte datorii asimilate acestora sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 16 „Imprumuturi si datorii asimilate” cu urmatoarea structura:
161 „Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni” (IEO)
162 „Credite bancare pe termen lung” (CBTL)
166 „Datorii ce privesc imobilizarile financiare” (DIF)
167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate” (AID)
168 „Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate”(Db af ID)
169 „Prime privind rambursarea obligatiunilor” (PRO)
Fiind conturi de datorii ( cu exceptia contului 169 „PRC” care este cont rectificativ al imprumutului din emisiuni de obligatiuni”) ele se crediteaza cu sumele contractate sub forma imprumuturilor si a altor datorii asimilate si cu dobanzile datorate si se debiteaza la rambursarea imprumuturilor si achitarea dobanzilor.
Soldul creditor evidentiaza imprumuturile si alte datorii asimilate acestora nerambursate si dobanzi aferente neachitate.
Imprumuturile din emisiuni de obligatiuni (IEO) numite si imprumuturi obligatare sunt imprumuturi pe termen lung obtinute de la o masa de creditori prin emiterea de obligatiuni. Imprumutul este reprezentat de titluri de valoare negociabile denumite obligatiuni.
Atunci cand societatea pe actiuni emite aceste titluri de credit pe termen lung, ea se angajeaza sa restituie detinatorilor la obligatiuni suma imprumutului la o data viitoare plus o dobanda periodica.
Societatea pe actiuni poate emite obligatiuni pentru o suma care nu poate sa depaseasca ¾ din capitalul subscris si varsat si existent conform ultimului bilant aprobat si publicat.
Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie egale ca valoare si acorda posesorilor lor drepturi egale si se numeste valoare nominala. Aceasta valoare sta la baza calcularii dobanzilor.
Modalitatile de rambursare (amortizare) a obligatiunilor se stabilesc in momentul contractarii imprumutului.
Obligatiunile o data rambursate se anuleaza si nu mai pot fi puse din nou in circulatie.
Evaluarea obligatiunilor se realizeaza la:
pretul de emisiune, subscris de obligatari si care va fi incasat de la acestia. De regula pretul de emisiune este mai mic sau egal cu valoarea nominala a obligatiunilor;
pretul de rambursare – suma care va trebui restituita si aceasta poate fi egala cu valoarea nominala, dar uneori poate fi si superioara acesteia.
Diferenta dintre pretul de rambursare si pretul de emisiune reprezinta prima de rambursare a obligatiunilor (PRO).
PRO = Pret de rambursare – Pret de emisiune
Prima de rambursare a obligatiunilor reprezinta un activ fictiv ce trebuie amortizat pe perioada imprumutului, cel tarziu pana la data rambursarii integrale a imprumutului.
Societatile comerciale pe actiuni care se imprumuta prin emisiunea de obligatiuni vor trebui sa-si puna regulat de o parte sumele necesare pentru anuitate, care este formata din:
partea necesara rambursarii sumelor imprumutate;
partea necesara pentru plata dobanzilor anuale.
Evidenta imprumutului din emisiunea de obligatiuni se realizeaza cu ajutorul contului: 161 „Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni”, cont de datorii pe termen lung, de pasiv.
Se crediteaza cu valoarea de rambursat aferenta imprumutului realizat prin emisiunea de obligatiuni (pretul de emisiune + prima de rambursare).
Se debiteaza cu valoarea obligatiunilor rambursate la scadenta la nivelul pretului de rambursare, cu obligatiunile proprii rascumparate inainte de scadenta si anulate si cu obligatiunile convertite in actiuni.
Soldul creditor evidentiaza valoarea obligatiunilor nerambursate.
1681 „Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni” este cont de datorii cu functie de pasiv. Se crediteaza cu dobanzile datorate si se debiteaza cu dobanzile platite. Soldul este creditor si reflecta dobanzile datorate si neplatite.
169 „Prime de rambursare a obligatiunilor” este cont rectificativ al imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni cu functie de activ. Se debiteaza cu valoarea primelor de rambursare constatate in momentul subscrierii obligatiunilor, se crediteaza pe masura amortizarii anuale a acestor prime prin trecerea lor pe cheltuielile financiare. Soldul debitor reflecta valoarea neamortizata a primelor de rambursare.
Remarcam faptul ca intreprinderea care a obtinut un imprumut obligatar inregistreaza anual:
pe de o parte cheltuielile cu dobanzile:
666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dobanzi aferente imprumutului
dobanzile” din emisiunea de obligatiuni”
pe de alta parte cheltuieli cu amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor:
6868 „Ch. fin. privind amortiz. primelor de = 169 „PRO”
rambursare a obligatiunilor ”
Mentionam de asemenea faptul ca lansarea imprumutului implica de regula plasarea obligatiunilor prin intermediul unei banci, care percepe comisioane, ceea ce inseamna ca se vor inregistra cu aceasta ocazie cheltuieli:
627 „Ch cu serviciile bancare si asimilate” = 512 „Conturi la banci”
Exemplu
Societatea comerciala „X” S.A. lanseaza la data de 1.07 „N” un imprumut obligatar reprezentat de 1.000 de obligatiuni cu o valoarea nominala VN = 1000 lei/O si cu o valoare de rambursat de 1.200 lei/obligatiune. Pretul de emisiune este egal cu valoarea nominala.
Imprumutul este lansat pe o perioada de 5ani cu o rata anuala a dobanzii de 10%. Emisiunea si subscrierea sunt efectuate prin intermediul unei banci care percepe un comision de 3.000 lei.
Rambursarea se face anual in 30.06 prin tragere la sorti a 1.000:5 ani = 200 obligatiuni.
a) Operatiuni privind lansarea imprumutului:
- subscrierea imprumutului de catre obligatari:
% = 161 „IEO” 1.200.000
461 „Debitori diversi”
(1.000* 1.000) 1.000.000
169 „PRO”200.000
1.000* (1.200-1.000)
- incasarea imprumutului:
512 „CBL” = 461 „Debitori diversi” 1.000.000
- cheltuieli cu emisiunea de obligatiuni:
627 „Cheltuieli cu servicii = 512 „CBL”3.000
bancare si asimilate”
b) Operatiuni la 31.12.N:
- inregistrarea dobanzii datorate pe perioada 1.07-31.12
1.000.000* 10% * 6/12 = 50.000
666 „Cheltuieli = 1681„Dobanzi aferente imprumuturilor 50.000
privind dobanzile” din emisiunea de obligatiuni”
- amortizarea primelor de rambursare pe 6 luni:
200.000: 5ani* 6/12 = 20.000
6868 „Ch. financiare privind = 169 „Prime de ramb. 20.000
amortizarea primelor a obligatiunilor”
de rambursare”
c) Operatiuni privind rambursarea primei rate la imprumut in data de 30.06.N+1 si plata dobanzilor pentru primul an:
- se inregistreaza dobanda datorata pe perioada 1.01.N+1 30.06.N+1 1.000.000* 10% *6/12 = 50.000
666 „Ch. privind = 1681 „Dobanzi aferente imprumuturilor 50.000
dobanzile” din emisiunea de obligatiuni”
- se achita dobanda aferenta intregului an:
1681 „Dobanzi aferente imp. = 512 „CBL” 100.000
din emisiunea de obligatiuni”
se rascumpara prima transa de 200 de obligatiuni 200* 1200= 240.000
505 „Obligatiuni emise = 512 „CBL”240.000
si rascumparate”
se anuleaza imprumutul corespunzator obligatiunilor rascumparate
161 „Imprumut din = 505 „Obligatiuni emise 240.000
emisiuni de obligatiuni ” si rascumparate”
d) Operatiuni la 31.12.N+1:
- inregistrarea dobanzii pe perioada 1.07 31.12.N+1 pentru obligatiunile ramase in circulatie: 800* 1.000* 10% * 6/12 =40.000
666 „Cheltuieli privind = 1681 „Dobanzi aferente imp.40.000
dobanzile” din emisiunea de obligatiuni”
- amortizarea primelor de rambursare pentru intreg anul N+1:
200.000: 5 = 40.000
6868 „Ch. privind amortiz. primelor = 169 „PRO” 40.000
de rambursare a obligatiunilor”
In exercitiile urmatoare N+2, N+3, N+4 se continua aceleasi inregistrari ca si in exercitiul N+1, tinand cont de faptul ca an de an cheltuielile cu dobanzile vor fi mai mici (datorita reducerii numarului de obligatiuni aflate in circulatie).
Presupunand ca in exercitiul N+5 inainte de scadenta din 30.06, se rascumpara de la bursa cele 200 de obligatiuni ramase in circulatie cu valoarea de 1.100 lei/obligatiune:
- rascumpararea obligatiunilor (200* 1.100):
505 „Obligatiuni emise = 512 „Conturi la banci” 220.000
si rascumparate”
- anularea imprumutului pe valoarea de rambursare
200* 1.200= 240.000
161 „Imprumuturi din emisiunea =%240.000
de obligatiuni”505 „Obligatiuni emise 220.000
si rascumparate” 768 „Alte venituri 20.000
financiare”
Creditele bancare pe termen lung sunt destinate finantarii investitiilor sau pentru cresterea durabila a fondului de rulment al intreprinderii. La acordarea creditului, agentii economici trebuie sa intocmeasca un dosar de creditare care sa contina printre altele: destinatia creditului, posibilitatile de rambursare, studiul de fezabilitate, bugetul de venituri si cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilantul, balanta de verificare, etc.
Bancile solicita la acordarea creditelor intreprinderilor garantii care trebuie sa depaseasca 20-30% din valoarea creditului.
Daca creditele se aproba se vor intocmi actele de ipoteca sau gaj asupra garantiilor. Bancile dispun de un sistem propriu de evaluare a bonitatii solicitantilor de credite si in functie de incadrarea acestora intr-o categorie sau alta de risc, bancile stabilesc rata dobanzii.
Contractul de credit incheiat intre banca si intreprindere stipuleaza: volumul si obiectul creditului, termenul de rambursare, dobanda, comisionul, etc.
Contabilitatea acestor credite se realizeaza cu ajutorul conturilor:
162 „Credite bancare pe termen lung” (CBTL); cont de datorii, de pasiv care se crediteaza cu datoria contractata deci cu creditele primite si se debiteaza cu creditele rambursate, soldul creditor reprezinta credite bancare pe termen lung nerambursate.
1682 „Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung” este cont de datorii, de pasiv. Se crediteaza cu dobanzile datorate si se debiteaza cu dobanzile achitate; soldul creditor reprezinta dobanzi datorate si neachitate.
Remarca
lunar intreprinderea va inregistra pe cheltuieli dobanda datorata:
666 „Cheltuieli privind = 1682 „Dobanzi aferente creditelor
dobanzile”bancare pe termen lung”
daca imprumuturile sunt in valuta, apar fie 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” fie 765 „Venituri din diferente de curs valutar” dupa cum diferentele sunt nefavorabile sau favorabile:
in cursul anului cu ocazia rambursarii la cursul de schimb al zilei;
la finele anului cu ocazia rectificarii datoriilor la cursul de inchidere.
nu trebuie neglijat principalul dezavantaj al creditului si anume rata dobanzii care poate determina cheltuieli insemnate pentru intreprindere, iar pentru analizele financiare efectuate creste gradul de indatorare al firmei.
Exemplu
S.C. „X” S.A. primeste la 1.01.N un credit bancar in valuta pe 2 ani in valoare de 50.000 euro la cursul de 3,6 lei/euro, care se restituie in doua transe egale la sfarsitul fiecarui an odata cu dobanda de 10%. La finele anului I cursul este de 3,65 lei/euro, iar la finele anului II cursul este de 3,5 lei/euro.
- primirea creditului la 1.01.N:50.000* 3,6= 180.000 lei
5124 „CBL in valuta” = 162 „CBTL” 180.000
- inregistrarea la sfarsitul anului, la 31.12.N, a dobanzii datorate pe un an si achitarea acesteia:50.000* 3,65* 10% = 18.250
666 „Cheltuili privind = 1682 „Dobanzi aferente creditelor 18.250
dobanzile” pe termen lung”
1682 „Dobanzi aferente = 5124 „Conturi la banci 18.250
creditelor pe termen lung” in valuta”
- inregistrarea la sfarsitul anului, la 31.12.N, a rambursarii primei rate de imprumut:
-valoarea creditului la cost istoric:
50.000/2ani * 3,6 = 90.000
-echivalentul in lei la cursul zilei a datoriei rambursate:
50.000/2ani * 3,65 = 91.250
%= 5124 „Conturi la banci 91.250
162 „CBTL” in valuta” 90.000
665 „Cheltuieli din1.250
diferente de curs valutar”
- inregistrarea la sfarsitul anului, la 31.12.N, a diferentelor de curs valutar aferente creditului nerambursat, pentru ca datoria sa apara in bilantul la cursul momentului:
25.000 * (3,65-3,6) = 1.250
665 „Cheltuieli din diferente = 162 „CBTL” 1.250
de curs valutar”
inregistrarea la sfarsitul celui de-al doilea an, 31.12.N+1 a dobanzilor datorate 25.000 * 3,5 * 10% = 8.750
666 „Cheltuieli = 1682 „Dobanzi aferente creditelor8.750
privind dobanzile” pe termen lung”
- si achitarea acesteia:
1682 „Dobanzi aferente creditelor = 5124 „Conturi la banci 8.750
bancare pe termen lung” in valuta”
- achitarea celei de a II-a transe a creditului in data de 31.12.N+1:
datoria in cost istoric, sold creditor al contului 162 = 91.250
echivalent in lei la cursul zilei = 25.000 * 3,5 = 87.500
162 „Credite bancare = % 91.250
pe termen lung”
5124 „CB in valuta” 87.500
765 „Ven. Din diferente
de curs valutar”3.750
Actiunile unei intreprinderii pot fi cumparate de catre alta societate sub forma de titluri imobilizate (daca achizitia acestor titluri se face in intentia detinerii acestora pe o perioada durabila de timp). Titlurile pot fi cumparate de la societatile asociate din cadrul grupului sau din afara acestuia. Societatea care a cumparat titlurile poate beneficia de la societatile care au emis titlurile, de ajutoare financiare sub forma de imprumuturi in conditii mai avantajoase decat de la o banca.
Pentru societatea care acorda aceste imprumuturi, aceste sume reprezinta creante imobilizate (pe durata imprumutului) si se contabilizeaza la imobilizari financiare (267 „Creante imobilizate”).
Pentru societatea care beneficiaza de imprumut, aceste sume reprezinta „Datorii ce privesc imobilizarile financiare” contul 166, cont de pasiv.
Se crediteaza cu datoriile inregistrate ca urmare a imprumuturilor inregistrate pe termen lung primite si se debiteaza cu imprumuturile rambursate. Soldul creditor evidentiaza datoriile pe termen lung ramase neachitate.
Dobanda aferenta acestor imprumuturi se evidentiaza la conturile de datorii, conturi de pasiv si anume:
1685 „Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile afiliate”
1686 „Dobanzi aferente datoriilor fata de entitatile de care compania este legata prin interese de participare”
In functie de clauzele contractuale dobanda datorata se va inregistra lunar sau anual pe cheltuieli.
666 „Cheltuieli privind dobanzile” = %
1685 „Dobanzi aferente datoriilor
fata de entitatile afiliate”
1686 „Dobanzi aferente datoriilor
fata de entitatile de care compania
este legata prin interese
de participare”
La contul 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, se evidentiaza datoriile pe termen lung ce provin din:
preluarea bunurilor in concesiune, locatie de gestiune sau in chirie;
garantii de buna executie retinute furnizorilor;
bunurile preluate in leasing financiar;
sumele imprumutate pe termen lung de la alte societati decat cele asociate sau la care se detin interese de participare.
Contul are functie contabila de pasiv.
De fapt, in toate aceste ocazii contul se crediteaza cu evidentierea acestor datorii si se debiteaza cu sumele rambursate, cu garantii restituite, respectiv cu ratele de leasing scadente facturate de finantator, respectiv cu redeventele facturate de concedent. Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturi si datorii asimilate acestora nerestituite.
Pentru intreprinderea beneficiara a contractului de leasing care este locatorul respectiv utilizatorul bunului pe durata leasingului financiar, operatiunea se evidentiaza ca o intrare de bunuri (active imobilizate) si ca o datorie pe termen lung (167).
INTREBARI
PROBLEME PROPUSE
1. La data de 1.02.N se infiinteaza societatea SC Domino SA
cu un capital social de 100.000 lei divizat in 20.000 de actiuni. Cei 3 actionari (A,B si C) au subscris capitalul conform Actul constitutiv dupa cum urmeaza:
acționarul A 10.000 de acțiuni,
acționarul B 5.000 de acțiuni si
acționarul C 5.000 de acțiuni.
La data constituirii societatii actionarul A depune aportul in
numerar 10.000 lei in contul de la banca si dupa 12 luni de la constituire aportul in natura sub forma unui depozit evaluat la suma de 40.000 lei.
Si actionarul B depune aportul in numerar la data constituirii.
Restul capitalului social se va depune in termen de 12 luni de la inființare de catre acționarul C sub forma materiilor prime.
Sa se inregistreze in contabilitatea cronologica si sistematica operatiunile enuntate, respectand etapele constituirii capitalului.
2. SC Alfa SA, cu un capital social de 10.000 lei format din 2.000 de
actiuni a 5 lei valoare nominala, emite 500 de acțiuni noi pentru remunerarea unui aport in numerar la pret de emisiune de 5,2 lei/act, conform Hotararii AGA si a Prospectului de emisiune.
3. SC Construct SA, hotaraste majorarea capitalului social prin
Incorporarea rezervelor in valoare de 1.000 lei si a profitului reportat din anii precedenti in valoare de 1.000 lei, prin atribuirea gratuita catre actionari a 200 de actiuni a 10 lei/act, conform Hotararii AGA si a actului aditional la Actul constitutiv.
4. SC Student SA, hotaraste majorarea capitalului social cu 4.000 lei
prin compensarea unei datorii fata de un furnizor, conform Prospectului de emisiune si a hotararii AGA.
5. Din societatea STUDENT SA, cu un capital social de
100.000 reprezentat de 1.000 de actiuni, valoare nominala 100 lei/actiune, se retrage unul dintre actionari caruia i se restituie aportul in numerar in valoare de 1.000 lei, conform hotararii AGA.
6. Societatea STUDENT SA plateste din casierie contravaloarea aportului retras de actionar, conform chitanței.
7. Societatea STUDENT SA este nevoita sa acopere pierderile reportate din exercițiile financiare precedente in valoare de 1.000 lei, din capitalul social al intreprinderii, conform hotararii AGA care dispune diminuarea valorii nominale a actiunilor.
8. Conform HG se reevalueaza elemente patrimoniale ale SC X SA
dupa cum urmeaza:
constructiile avand valoarea contabila de 30.000 si amortizarea
cumulata de 3.000, valoarea reevaluata (valoarea justa) este de 31.000 lei;
utilajele avand valoarea contabila de 8.000 si amortizarea cumulata de
2.000, valoarea reevaluata (valoarea justa) este de 9.000 lei;
Cu diferentele aferente construcțiilor se majoreaza capitalul social iar cu cele aferente utilajelor se majoreaza rezervele.
9. SC Beta SA a realizat un profit contabil in exercitiul N de 50.000
lei din care impozitul pe profit este de 8.000 lei. Conform deciziei AGA profitul net s-a repartizat pe urmatoarele destinatii: rezerve legale 2.500 lei, rezerve statutare sau contractuale 5.000 lei; alte rezerve 4.000 lei; participarea salariatilor la profit 3.500 lei; dividende 10.000 lei; restul ramane nerepartizat.
10. SC Alfa SA care are ca obiect de activitate producerea si
comercializarea de produse electrocasnice constituite la data de 31.12.N un provizion in valoare de 10.000 lei pentru garantia acordata clientilor pe un an pentru diverse aparate vandute. In data de 15.06.N+1 au loc reparatii la unele aparate care sunt in garantie in suma de 5.000 lei, TVA 24%, conform facturii.
11. SC GICA SA contracteaza un imprumut pe termen de 5 ani de la
BRD-GSG Timisoara in valoare de 50.000 lei, conform contractului de credit.
Lunar se inregistreaza dobanda datorata de societate pentru creditul
contractat, știind ca dobanda anuala este de 12% pe an. La sfarșitul fiecarei luni se ramburseaza rata lunara si se platește dobanda datorata, conform scadențarului anexat la contract.
