STUDIU DE CAZ SOCIOLOGIE

STUDIU DE CAZ SOCIOLOGIE

I. DEFINIREA PROBLEMEI

q      Modul de manifestare a subiectului in activitatea cotidiana

Ionut este un copil foarte linistit, care socializeaza foarte greu. Manifesta rezistenta la schimbare, persista in repetarea aceleiasi activitati, daca vede ca o face bine, dar la un moment dat se plictiseste. De cele mai multe ori refuza sa comunice cu cei din jur, multumindu-se sa dea din cap afirmativ sau negativ. La insistentele invatatoarei raspunde monosilabic, dar numai cand considera el necesar. Pentru a preintampina eventualele accidente, i s-a dat voie sa mearga la toaleta fara a cere voie, lucru pe care il face in liniste , fara a deranja colegii.

q      Date despre mediul familial

Copilul este nascut la date de 23.11.1992 in municipiul Falticeni, judetul Suceava. In prezent locuieste in Falticeni. Familia are o stare materiala relativ buna. Este primul dintre cei trei copii ai familiei Nechifor. Fratele si sora lui sunt copii normali, nu au nici o deficienta. Copiii sunt ingrijiti mai mult de mama, deoarece tatal este plecat in Italia, revenind o data la trei luni pentru o saptamana. Ionut este ajutat de mama , dar in ultimul timp a refuzat sa mai scrie . In schimb, deoarece a crescut, o ajuta foarte mult la treburile din gospodarie.

q      Date despre starea sanatatii

Mama a avut probleme pe parcursul sarcinii. Copilul s-a nascut la termensi i s-au facut toate vaccinarile necesare. Ionut a fost diagnosticat cu microcefalie, intelect liminar si imaturitate psihoafectiva, la varsta de 7 ani, cand ar fi trebuit sa mearga la scoala. Din acest motiv intrarea la scoala a fost amanata cu 2 ani. In clasa I , Ionut nu s-a putut adapta, nu isi cerea voie la toaleta cand era cazul, plangea si incerca sa plece acasa. A fost lasat repetent. Cand a ajuns in clasa mea , avea aproape 11 ani si era tot in clasa I. Am incercat sa desfasor cu el activitati care sa il atraga spre scoala si care sa nu-l faca sa se simta obligat. Am discutat cu mama lui despre tratamentele pe care le-a facut si am indrumat-o spre un centru de expertiza, lucru pe care l-a refuzat pentru foarte mult timp, deoarece ea spera ca Ionut isi va reveni. Vazand ca refuza i-am oferit informatii despre modalitati de tratament alternative: masaj si tratamente homeopatice. Spre surprinderea mea, a fost receptiva si se pare ca unele dintre acele tratamente au dat rezultate, deoarece Ionut a inceput sa vorbeasca cu mine, sa scrie, uneori singur, etc. Dar dupa doi ani starea s-a inrautatit din nou. Baiatul s-a inchis in el si a refuzat sa mai faca vreo activitate. Atunci mama a devenit constienta de faptul ca trebuie sa faca expertiza medicala si de orientare scolara.

Conform raportului de evaluare complexa nr. 29564/C din 7.12.2006, eliberat de compartimentul de evaluare complexa a copilului, s-a stabilit ca Ionut are: - tipul de deficienta: handicap psihic; gradul de deficienta-usor, deficienta mintala I (IQ = 65) si a fost orientat spre invatamant de masa cu adaptare curriculara, in anul scolar 2006-2007, urmand ca in anul scolar urmator sa se faca o noua evaluare. Copilul a beneficiat de alocatie dubla si a trebuit sa mearga regulat pentru efectuarea controlului medical.

q      Date despre dezvoltarea personalitatii

T    Intelectual (inteligenta, gandire, memorie, imaginatie, limbaj): are achizitii corespunzatoare clasei a II a, dificultati de analiza si de sinteza. Nivelul operatiilor gandirii se afla la nivelul concret. A reusit sa invete adunarea si scaderea numerelor in concentrul 0 - 100, fara trecere pese ordin, dar opereaza numai in prezenta materialului concret, in special a degetelor. Procesarea informatiilor este deficitara si datorita  deficitului de atentie. Campul perceptiv este ingust, constanta perceperii formei, marimii, greutatii se realizeaza greu si cu dificultate. Nu realizeaza operatiile gandirii: abstractizarea, generalizarea. Gandirea nu este creativa si doar reproductiva. Limbajul este insuficient dezvoltat, vocabularul este redus, foarte des vorbeste monosilabic.Memoria are eficienta scazuta, nu are mecanisme de fixare intentionate, rigiditate in fixare si reproducere.(are nevoie de foarte multe repetari, uneori pe parcursul a mai multe zile). Nu da dovada de imaginatie in nici un domeniu (nici macar la realizarea unei lucrari plastice, unde are nevoie de ajutor).

T    Afectiv -motivational (conduita emotionala, interese . aspiratii ): da dovada de imaturitate afectiva, care la el se manifesta prin totala inchidere in sine in clasa , vorbind cu invatatoarea doar cand este singur. Atunci canta, vorbeste in propozitii de 3-4 cuvinte. In rest, este extrem de tacut si nu manifesta nici un interes. Este atasat de mama si are grija de fratele lui mai mic de la gradinita (uneori ii duce si gentuta). Se integreaza greu in jocurile colegilor, mai ales ca sunt de varsta mult mai mica. Are nevoie permanenta de apreciere si de intariri.

T    Volitiv (calitatile vointei) Activitatea voluntara este disfunctionala, stabilindu-si scopuri doar pe termen scurt . Este nehotarat si abandoneaza usor o activitate inceputa, chiar daca ii face placere. Pentru a il determina sa se implice i-am spus ca este asistentul meu si trebuie sa ma ajute de fiecare data cand am de asezat lucrari la dosare sau pe panouri, cand e de sters tabla sau de adus cornul si laptele. I-am atentionat si pe colegi sa nu il necajeasca. Se pare ca a functionat, pentru ca de fiecare data cand vede ca am de facut aceste lucruri, vine sa ma ajute . Uneori, cand corectez caiete in pauza vine sa ma intrebe ce fac si se uita pe fisele de lucru, intreband ceea ce i se pare interesant, sau face remarci asupra lucrarilor de la educatie plastica si abilitati.

T    Temperament : este introvertit, slaba reactivitate afectiva, calm, lent, caracterizat prin rabdare, inclinatie spre rutina, refractar la schimbare, rezistenta la efort fizic, dar lipsit de tenacitate.

T    Caracter: manifesta atitudini de colaborare in cadrul jocului, dar , de obicei el este cel care trebuie sa prinda, sa ghiceasca, ceilalti se ascund de el sau ii fac farse, ii face placere sa se ingrijeasca de animalele din gospodarie, nu este dezordonat,

nu este perseverent in activitatile scolare incepute, foloseste formule  de salut, saluta la randul lui , manifesta responsabilitate in munca pe care o desfasoara in gospodarie cu mama lui.

T    Aptitudini : nu predomina nici o aptitudine, dar manifesta interes pentru munca in gospodarie.

q      Comportament

Ionut este un copil tacut, linistit, care nu se manifesta galagios in clasa. Chiar daca refuza sa indeplineasca sarcinile care i se cer , nu deranjeaza ceilalti colegi. Este capabil sa stea o ora intreaga si sa asculte ceea ce se vorbeste in clasa, fara sa se foiasca sau sa deranjeze in vreun fel. Uneori, cand i se da o sarcina de indeplinit, inchide caietul si il pune in ghiozdan, acesta fiind felul lui de a spune ca refuza sa lucreze. Dar este atent la ce se lucreaza. Nu lipseste de la scoala, chiar daca uneori trec zile intregi in care nu vrea sa scoata o vorba.

q      Relatiile in grupul de elevi

Evitat initial de colegi, acum este acceptat si integrat pe cat se poate in jocurile lor. Totusi, prefera sa stea singur, uitandu-se prin cartile din biblioteca, sau pe panourile din clasa si de pe hol. Accepta sa fie ajutat de colegi in activitate , dar nu manifesta nici un interes pentru ea. Singurele activitati care il mai stimuleaza sunt jocurile motrice, cele muzicale si experimentele.

q      Date pedagogice (ruta scolara, stil de invatare, succes/esec, discipline preferate, rezultate scolare, activitati extrascolare)

Parcursul scolar este descendent: initial a avut rezultate in invatarea alfabetului si numaratului, dar acum nu scrie decat cu cineva langa el, care sa ii dicteze litera cu litera si nu socoteste decat cu degetele sau numaratoarea. Stilul lui de invatare a fost preponderent auditiv, ceea ce s-a observat in memorarea poeziilor in clasa, invatarea cantecelor.

Desi desena si lucra singur, in ultima perioada a manifestat un dezinteres total fata de orice activitate scolara. I-a placut educatia fizica, in special jocurile motrice, in care se implica cu placere. Rezultatele scolare sunt sub medie. In primele clase s-a implicat in activitatile extrascolare , recitand poezii sau cantand. Acum refuza sa participe, venind doar in excursii sau drumetii. Este posibil ca aceasta regresie sa fie datorata constientizarii faptului ca este diferit, este bolnav, lucru accentuat si de diferenta mare de ani dintre el si colegi (aproximativ 6 ani ).

II. NEVOI SPECIFICE ALE SUBIECTULUI IN CAUZA

Copilul diferit se adapteaza greu la relatiile interpersonale, de aceea parintii trebuie sa joace rolul de tampon, de mediator intre copil si persoanele straine. Uneori parintii pot dramatiza excesiv reactiile inadecvate venite din partea unei persoane straine, identificand o falsa rea intentie intr-un gest oricat de neutru.
In alte situatii, ei neaga tot ceea ce copilul observa in jurul sau legat de propria deficienta, insista pe rautatea si ipocrizia persoanelor din anturaj, cultivand la copil convingerea ca lumea in care traieste este rea.

Copilul cu deficienta trebuie sa se regaseasca pe acelasi plan afectiv cu fratii si surorile sale. El nu trebuie sa monopolizeze dragostea parintilor, chiar daca are nevoie de o atentie si de o ingrijire suplimentara. Acest copil este egal cu fratii si surorile sale, dar in acelasi timp este ingrijit corespunzator. In acest context copilul se dezvolta in armonie cu cei din anturajul sau, care-i accepta dificultatile.
Familia impune copilului unele restrictii, incurajeaza activitatile gospodaresti si mai ales pe cele de autoingrijire, stimuleaza abilitatile fizice si sociale ale copilului.
O persoana cu deficienta are nevoie de a fi recunoscuta pentru ceea ce este si asa cum este. Atmosfera familiala va fi calda doar atunci cand fiecare membru isi ocupa locul care ii apartine.

Copiii, majoritatea timpului lor liber si nu numai, si-l petrec jucandu-se. Jocul reprezinta pentru copii o modalitate de a-si exprima proprile capacitati. Prin joc, copilul capata informatii despre lumea in care traieste, intra in contact cu oamenii si cu obiectele din mediul inconjurator si invata sa se orienteze in spatiu si timp. Putem spune ca jocul este  munca copilului .
In timpul jocului, copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul, astfel ca jocul are un caracter social.
Jocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu handicap, intrucat le ofera sansa de a se juca cu alti copii. In aceste jocuri sunt necesare minim doua persoane care se joaca si comenteaza situatiile de joc (loto, domino, table, cuburi, carti de joc etc.). Integrarea scolara exprima: atitudinea favorabila a elevului fata de scoala pe care o urmeaza; conditia psihica in care actiunile instructiv-educative devin accesibile copilului; consolidarea unei motivatii puternice care sustine efortul copilului in munca de invatare; situatie in care copilul sau tanarul poate fi considerat un colaborator la actiunile desfasurate pentru educatia sa; corespondenta totala intre solicitarile formulate de scoala si posibilitatile copilului de a le rezolva; existenta unor randamente la invatatura si in plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitatile copilului sau la cerintele scolare. La varsta lui este necesara continuarea scolii intr-un centru special, cu copii care au aceleasi probleme, cu care poate relationa, dar acest lucru este refuzat de catre familie.

III. OBIECTIVE

1.Accentuarea caracterului concret aplicativ al activitatilor desfasurate, prin folosirea echilibrata si gradata a metodelor bazate pe intuitie, cuvant si actiune;

2.Abordarea diferentiata, dusa pana la individualizare, folosirea de exercitii, probleme, sarcini, material intuitiv diferentiat, individualizat si a fiselor de lucru individuale;

3.Dezvoltarea, trezirea si consolidarea spiritului de observatie si a interesului cognitiv .

4.Utilizarea artterapiei si meloterapiei, in scopul satisfacerii principiilor educatiei estetice;

5.Colaborarea cu familia

6.Copilul are nevoie de o ingrijire si o supraveghere mai atenta din partea parintilor;

7.Este necesar ca parintii sa manifeste o atitudine pozitiva fata de scoala, sa-l aprecieze si sa-l incurajeze pentru a invata;

8.Se impune o organizare mai judicioasa a timpului petrecut de elev acasa, in care sa nu mai predomine activitatile gospodaresti, ci sa existe un raport optim intre timpul de munca, timpul de invatare si cel pentru joc.

9.Cresterea respectului fata de sine.

IV. PLAN DE ACTIUNE

Accentuarea caracterului concret aplicativ al activitatilor desfasurate, prin folosirea echilibrata si gradata a metodelor bazate pe intuitie, cuvant si actiune. Abordarea diferentiata, dusa pana la individualizare, folosirea de exercitii, probleme, sarcini, material intuitiv diferentiat, individualizat si a fiselor de lucru individuale;

semnalizarea, prin raspunsuri adecvate, a intelegerii mesajului interlocutorului;

utilizarea modalitatilor alternative de raspuns la intrebari 

identificarea asemanarilor si deosebirilor intre el si ceilalti (colegi, profesori, parinti etc);

formularea corecta de enunturi verbale adecvate unor situatii;

formularea de opinii personale referitoare la diferite situatii;

dezvoltarea vocabularului;

valorificarea achizitiilor din vocabular in comunicarea cotidiana;

manifestarea de interes si cooperare in comunicarea cu altii;

utilizarea unor variate moduri de exprimare (verbal, nonverbal, muzical, plastic);

Dezvoltarea, trezirea si consolidarea spiritului de observatie si a interesului cognitiv prin :

asigurarea contactului cat mai frecvent al elevului deficient cu mediul inconjurator (natural si social) si dirijarea observatiei catre lucruri si fenomene interesante ;

imprimarea unui caracter atractiv, interesant tuturor activitatilor si corelarea acestora cu preocuparile, interesele elevului ;

implicarea elevului in sarcini de observare a fenomenelor din jur, ex. schimbarea vremii, a naturii si consemnarea acestora in "calendarul vremii";

folosirea pe scara larga a mijloacelor audio-vizuale, a filmului de animatie;

Utilizarea artterapiei si meloterapiei, in scopul satisfacerii principiilor educatiei estetice.

Convingerea parintilor ca este bine ca Ionut sa urmeze astfel de cursuri alaturi de alti copii cu astfel de probleme.

Colaborarea cu familia

Sensibilizarea parintilor fata de problematica si nevoile copilului.

Imbunatatirea colaborarii dintre parinti si scoala -cadrul didactic.

crearea unui caiet prin intermediul caruia parintii sa fie informati saptamanal de activitatea si rezultatele elevului la scoala, in care sa noteze aspecte semnificative ale activitatilor desfasurate de copil acasa.

intocmirea impreuna cu parintii si elevul a unui "orar" pentru acasa.

Convingerea parintilor de necesitatea continuarii scolii intr-un centru special, asa cum a recomandat si medicul;

Cresterea respectului fata de sine

trasarea unor responsabilitati in cadrul colectivului (responsabil cu serviciul pe clasa)

jocul de rol

parintii sa acorde mai mult timp comunicarii cu Ionut si invers;

consiliere educationala;